BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • SITUAŢIA DIN UCRAINA: Mii de susţinători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile din Odesa

     După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanţii, printre care se aflau şi aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naţionaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk.

    Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” şi au cântat imnul naţional.

    Ivan Katerinciuk, şeful poliţiei din regiunea Odesa, în civil şi însoţit de cei doi adjuncţi, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în faţa legii, de aceea contez pe ajutorul şi susţinerea voastră”.

    “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanţii răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul ignoră tensiunile din Ucraina şi urcă la maximul ultimelor şase luni faţă de euro

    Leul revine pe radarele investitorilor pe fondul creş­terii economice consistente, estimată la 3-4% în primul trimestru, iar cursul de schimb a ajuns la un minim al ultimelor şase luni, în ciuda tensiunilor politice din regiune. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4340 lei/euro, un nivel care nu mai fusese atins din noiembrie anul trecut.

    Aşteptările analiştilor sunt pozitive şi pentru perioada următoare.

    „Chiar dacă mişcarea agenţiei Moody’s (trecerea perspectivei ratingului suvern al României de la «negativ» la «stabil» – n.red.) nu a avut un impact major asupra pieţelor financiare, reevaluarea ratingului programată de S&P pe 16 mai ar putea fi mai interesantă. O modificare în sus a ratingului ar putea îmbunătăţi semnificativ apetitul investitorilor pentru active în lei“, consideră Anca Jelea, analist al Raiffeisen Bank.

    Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei infla­ţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie, dar pe de altă parte are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut.

    Leul a avut vineri una dintre cele mai bune şedinţe de tranzacţionare din ultimul an şi a consemnat un avans de doi bani faţă de euro. Aceasta înseam­nă circa jumătate din terenul câştigat de moneda naţională în ultimele două săptămâni, de aproape un procent.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mii de susţinători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile oraşului Odesa

    După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanţii, printre care se aflau şi aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naţionaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk.

    Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” şi au cântat imnul naţional.

    Ivan Katerinciuk, şeful poliţiei din regiunea Odesa, în civil şi însoţit de cei doi adjuncţi, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în faţa legii, de aceea contez pe ajutorul şi susţinerea voastră”.

    “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanţii răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Evenimentele de la Odessa pot declanşa “un război civil masiv” în Ucraina

    Evenimentele de la Odessa devin periculoase şi se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, crede Băsescu. “În mod categoric, guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea instituţiilor statului. În acelasi timp, numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intervenţii”, a spus şeful statului.

    Circa 46 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată, vineri de militanţi proruşi. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, iar susţinătorii guvernului interimar de la Kiev au asediat-o şi i-au dat foc.

    “Propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu incepe un dialog, riscul de război civil este major, iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”, a continuat Traian Băsescu.

    El a furnizat în acelaşi timp un mesaj liniştitor pentru populaţie, afirmând că “România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi nu are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc”. Despre o posibilă rechemare a rezerviştilor, Băsescu a spus că “nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO. Sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi Italia. Nu ne punem problema rechemării, deocamdată avem evaluări. Nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat. Dar evaluările se fac, şi confom legii române, şi conform procedurilor NATO”.

    Preşedintele l-a contrazis pe premierul Victor Ponta, care dăduse de înţeles, sâmbătă, că România trebuie să sprijine integritatea Republicii Moldova în contextul conflictului din Ucraina. “România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace miltare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atâta timp cât suntem o ţară democrată trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova.”

  • MAE condamnă violenţele de la Odessa, soldate cu 46 de morţi

    “Ministerul Afacerilor Externe  este în legătură permanentă cu Consulatul General al României de la Odessa şi monitorizează situaţia etnicilor români din regiune. Potrivit informaţiilor deţinute până la acest moment, printre victimele violenţelor din 2 mai nu se numără membri ai comunităţii româneşti”, se afirmă în comunicat.

    Mai multe persoane au murit vineri, la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată de militanţi proruşi înarmaţi cu bâte de baseball, lanţuri metalice şi pistoale. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, care a luat foc în circumstanţe neelucidate în timp ce era asediată de susţinătorii guvernului interimar de la Kiev.

    Procurorul regiunii Odessa, Igor Borşuliak, a declarat sâmbătă că în urma incendiului şi a luptelor de vineri au fost ucise 46 de persoane, iar 200 au fost rănite.

    Serviciul ucrainean de securitate (SBU) l-a acuzat pe preşedintele demis Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia, de organizarea violenţelor, despre care spune că au fost provocate de grupări paramilitare din Transnistria, în colaborare cu grupuri ruse. Poliţia regională din Odesa a comunicat că printre decedaţi se numără cinci locuitori ai regiunii separatiste moldovene Transnistria şi 15 cetăţeni ruşi.

    Ministerul Afacerilor Externe face apel la detensionarea situaţiei din regiunea Odessa şi din întreaga zonă de est şi sud a Ucrainei, “unde actul ilegal de anexare a peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă a fost urmat de o serie de acţiuni separatiste ilegale marcate de violenţe nejustificate”. MAE consideră că “detensionarea situaţiei este absolut necesară pentru a permite organizarea în bune condiţii a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, cu participarea tuturor cetăţenilor ucraineni”.

  • Victor Ponta: România trebuie să asigure integritatea şi securitatea Republicii Moldova

    Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.

    Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.

    “Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.

    Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.

    Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.

    Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • Consiliul de Securitate ONU pe tema crizei din Ucraina: Rusia, acuzată că este responsabilă de escaladarea tensiunilor

    “Cerem Kievului şi susţinătorilor săi (occidentali) să nu comită o eroare fatală şi să reflecteze la consecinţele acţiunilor sale”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, care a solicitat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate.

    Autorităţile de la Kiev, a adăugat el, “trebuie să pună capăt rapid tuturor operaţiunilor punitive” efectuate împotriva insurgenţilor, care au luat controlul asupra mai multor clădiri publice din oraşe din estul Ucrainei.

    Ucraina a lansat vineri dimineaţă o operaţiune militară împotriva bastionului separatist prorus din Slaviansk.

    “Rusia este cea care trebuie să facă un pas în spate”, a replicat ambasadorul francez la ONU, Gérard Araud, acuzând Moscova că se comportă ca un “pompier piroman”. Ucraina “încearcă să-şi restabilească suveranitatea încălcată”, a apreciat diplomatul francez.

    Kievul, a explicat el, a “decis să folosească armata şi poliţia împotriva unor grupuri armate” care nu sunt sprijinite de populaţie.

    În opinia ambasadoarei americane la ONU, Samantha Power, Guvernul ucrainean nu face decât “să încerce să oprească o violenţă paramilitară sprijinită de Rusia”. “Răspunsul lor este rezonabil şi echilibrat” în aceste circumstanţe, a apreciat ea.

    “Nu există niciun membru de la masa acestui Consiliu care ar rămâne fără reacţie dacă oraşele sale ar fi luate cu asalt de militanţi înarmaţi”, a adăugat ambasadorul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, denunţând “ipocrizia uimitoare” a Rusiei, “care înarmează regimurile cele mai represive din lume, între care Siria”.

    Armele sofisticate folosite de insurgenţii proruşi “ne confirmă că printre aceste grupuri armate figurează profesionişti finanţaţi şi echipaţi de Rusia”, a precizat ambasadorul britanic.

    Secretarul general ONU, Ban Ki-moon, este “foarte îngrijorat” de escaladarea tensiunilor din estul Ucrainei şi îndeamnă “toate părţile să dea dovadă de reţinere totală”, a anunţat în faţa Consiliului secretarul general adjunct pentru Afaceri Politice, Jeffrey Feltman. “Ban “cere tuturor să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”. El reclamă din nou “eliberara imediată şi fără condiţii” a observatorilor OSCE reţinuţi deja de o săptămână de către insurgenţi proruşi.

    Potrivit purtătorului de cuvânt ONU, Stéphane Dujarric, Ban a decis să-l trimită pe Feltman în misiune la Moscova şi la Kiev, săptămâna viitoare, “în scopul de a pleda pentru dezescaladare şi pentru rezolvarea paşnică a crizei din Ucraina”. Feltman va sublinia pe lângă interlocutorii săi “necesitatea de a reveni la diplomaţie”, a spus Dujarric.

    Această reuniune este a 13-a de la începutul crizei ucrainene.

     

  • Moscova le propune un dialog ucrainenilor sub auspiciile OSCE

     “Rusia este favorabilă stabilirii unui dialog în Ucraina între autorităţile de la Kiev şi cele din restul regiunilor”, le-a declarat Lavrov jurnaliştilor la sediul cancelariei din Lima, la încheierea unui turneu care l-a dus în Cuba, Nicaragua, Chile şi Peru.

    Lavrov a subliniat că “Guvernul rus crede către trebuie lansat în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI a aprobat un plan de ajutorare a Ucrainei în valoare de 17 miliarde de dolari

     Consiliul de Adminitraţie al FMI, care reprezintă toate cele 188 de state membre, a aprobat deblocarea “cât mai curând” pentru Ucraina, ameninţată cu falimentul şi fragilizată de o insurecţie prorusă în estul ţării, a unui prim împrumut în valoare de 3,2 miliarde de dolari. Acest împrumut ar trebui să acopere datoria la gaze a Ucrainei faţă de Rusia.

    Totodată, acest demers oferă şi altor donatori, precum Uniunea Europeană şi Banca Mondială, posibilitatea de a contribui la planul de salvare, estimat să ajungă la 27 de miliarde de dolari.

    Următoarele împrumuturi ale FMI vor fi acordate în etape şi cu condiţia aplicării de către Kiev a unui program de austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro