BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Românii, mari consumatori de medicamente. Aceştia au cumpărat în 2016 medicamente în valoare de 26 de miliarde de lei

    Creşterea veniturilor industriei farmaceutice poate fi explicată şi prin creşterea consumului de medicamente. Dacă financiar acest lucru înseamnă mai multi bani către companiile din domeniu dar şi către buget, social acest lucru poate indica un grad de sănătate al populaţiei precar. Cu toate acestea este dificil de determinat dacă românii sunt într-adevăr tot mai bolnavi sau e vorba doar de ipohondrie.

    Mai puţin de un sfert din farmacii sunt solvabile şi de încredere

    Cu toate ca românii cumpără tot mai multe medicamente, mai puţin de un sfert din numărul total de farmacii sunt eligibile pentru certificarea Strongest in Romania. Acest lucru înseamnă că în ciuda creşterii vizibile a încasăriilor, din punctul de vedere al riscului comercial 3 din 4 farmacii au şanse ridicate ca la un moment dat să intre în incapacitate de plată a angajaţiilor sau a furnizorilor.
                                               

    În ciuda creşterilor spectaculoase ale domeniului, România a ajuns să producă tot mai puţine medicamente iar veniturile generate de capacităţile de fabricare a acestora au scăzut cu peste o treime în anul 2016 comparativ cu anul 2015.

    Depozitele de medicamente au vândut în anul 2016 produse de peste 26 miliarde lei, în creştere de la 23 de miliarde de lei. Din acestea, produse în valoare de 16 miliarde sunt vândute către populaţie prin intermediul farmaciilor iar restul în valoare de 10 miliarde de lei ajung la populaţie prin alte modalităţi (ambulatorii, spitale şi alte infrastrucuri medicale). Companiile autohtone reuşesc să asigure produse în valoare de doar 2 miliarde ceea ce înseamnă că importăm medicamente de peste 20 de miliarde de lei.

    Cele mai mari profituri sunt raportate în judeţele Argeş şi Bucureşti-Ilfov, unde farmaciile cu sediile aici generează profituri de peste 100 milioane lei. Aceste două judeţe reprezintă de altfel sediile unor mari lanţuri de farmacii care au o acoperire la nivel naţional. Alte judeţe care strălucesc în acest top sunt Cluj, Iaşi, Suceava , Prahova şi Timiş cu profituri mai reduse, de aproximativ 20 milioane lei.

    Ceea ce este cu adevărat interesant este situaţia din judeţul Sibiu, acesta ieşind in evidenţă drept singurul judeţ din România a cărui farmacii generează pierderi cumulate de peste 3 milioane lei. Profituri mici se înregistrează în judeţele Giurgiu, Tulcea, Gorj sau Galaţi.

    Dacă farmaciile dintr-un anumit judeţ înregistrează profituri reduse, una dintre posibilele explicaţii este faptul că populaţia are o putere de cumpărare redusă care cauzează atât o profitabilitate redusă cât şi un mediu propice deschiderii unor farmacii –  reprezentaţe ale marilor lanţuri care activează la nivel naţional cu sedii în Argeş sau în Municipiul Bucureşti.

  • Cum a descoperit un elev de 17 ani cel mai mare secret al Apple. Compania americană ar putea pierde miliarde de dolari

    Tyler Barney, 17 ani, a descoperit că Apple încetineşte intenţionat iPhone-urile vechi, forţându-i astfel pe utilizatori să treacă la următorul model, după ce a observat că telefonul său, iPhone 6, nu mai mergea bine, informează Daily Mail.

    Tânărul a spus că telefonul lui abia mai mergea aşa că a încercat şi telefonul fratelui său, acelaşi model, dar achiziţionat mai recent, şi a observat că al lui a mers mai bine.

    A mai întrebat şi i s-a sugerat să schimbe bateria telefonului. A făcut întocmai şi performanţa telefonului s-a îmbunătăţit dramatic. Barney a scris despre experienţa sa pe Reddit, iar postul său a devenit viral, apoi compania americană s-a văzut nevoită să recunoască că încetineşte vechile modele din cauza deteriorării bateriei telefoanelor.

    Pentru a îndrepta puţin situaţia, Tim Cook, CEO-ul Apple, le-a cerut scuze utilizatorilor pentru această situaţie, compania a redus preţul de înlocuire a bateriei cu 50 de dolari şi o nouă actualizare a sistemului de operare le-ar permite utilizatorilor să vadă starea de sănătate a bateriei.

    Totuşi, mai mulţi clienţi dau în judecată compania Apple, iar pierderile ar putea fi de miliarde de dolari. 

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook au vândut acţiuni ale Facebook după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru din 2017 veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • Cine este omul care trăieşte într-un palat cu 1788 de camere şi are 7.000 de maşini

    Sultanul Hassanal Bolkiah este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi conducătorul statului Burnei din 1967. Averea acestuia fiind estimată la 20 de miliarde de dolari.

    Familia lui Hassanal Bolkiah este una dintre cele mai bogate familii regale din lume şi renumită pentru extravaganţele ei. Totul emană bogăşie când vine vorba de Hassanal Bolkian, până şi numele lui este compus din 16 de cuvinte ( numele complet: Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien ).

    Bolkiah trăieşte într-un palat cu 1788 de camere si 257 de bai, 18 lifturi,  o sală de bal ce poate acomoda până la 5.000 de oameni şi o moschee şi se întinde pe 200.000 de metri pătraţi, ceea ce-l face mai mare decât Vaticanul.  Potrivit Guiness World Records, Istana Nurul Iman, palatul sultanului, este considerat al cel mai mare palat din lume. Pentru a construi un asemenea palat, sultanul a cheltuit 350 de milioane de dolari. Construcţia are un garaj unde încap 110 maşini, un grajd prevăzut cu aparate de aer condiţionat pentru cei 200 de ponei şi cinci piscine.

    Sultanul este faimos pentru colecţia de automobile impresionantă. Se crede că are cel puţin 7.000 de maşini şi că a cheltuit în jur de 800 de milioane de dolari doar pe automobile de lux. Potrivit Guiness World Records, Bolkiah are în colecţia sa 600 de Rolls-Royce-uri, peste 300 de automobile Ferrari şi 134 de maşini Koenigseggs.

     

  • Deficitul bugetar a urcat la 10,2 miliarde de lei, 1,2% din PIB, în primele 11 luni din 2017. Cu cât au crescut cheltuielile faţă de anul trecut

    Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 228,2 miliarde de lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 11% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii şi venit (+8,5%) şi din veniturile nefiscale (+22,1%).

    Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 11,1% faţă de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de „eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale”, precizează MFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Femeia care s-a trezit cu o factură la electricitate de 284 de miliarde de dolari

    O femeie din Pennsylvania a aflat că are de plată o factură în valoare de 284 de miliarde de dolari, în rate, până în luna noiembrie 2018, relatează BBC

    „Mi-au ieşit ochii din cap când am văzut. Tocmai ce puseserăm luminiţele de Crăciun şi m-am întrebat dacă nu cumva le-am pus greşit”, a spus femeia.

    Suma trecută era de 284,460,000,000, iar prima rată de 28,176 de dolari trebuia plătită în decembrie. Din fericire pentru americancă, totul a fost o greşeală, iar suma totală de plată era de 284 de dolari.

     

  • Povestea omului care a lansat cea mai populară jucărie pentru copii

    Elliot Handler s-a născut pe 9 aprilie 1916 în Illinois. Era student la Arte şi făcea designul pentru obiecte de iluminat, fără să aibă prea mult succes, până în 1939, când a început să producă mobilă pentru păpuşi în garajul lui din California de Sud. În cele din urmă, a făcut designul unui pian în miniatură, care a produs furori la un târg de jucării din New York. Magazinele au comandat mai mult de 300.000 de astfel obiecte – dar familia Handler a greşit în stabilirea preţului jucăriilor, pierzând astfel foarte mulţi bani. Au intrat în datorii, dar i-a salvat ideea de a produce cutii muzicale mici, ieftine. Anterior, aceste dispozitive erau considerate obiecte de lux, fiind realizate exclusiv de artizanii europeni. Au început să pună dispozitivele în alte jucării – unele din plastic şi păpuşi, de pildă. Produsele au devenit în scurt timp un hit şi au generat venituri de milioane. Ruth Handler era responsabilă de deciziile de business ale afacerii, în timp ce el lucra la dezvoltarea de noi jucării. Ea a iniţiat ideea că Mattel trebuie să dezvolte o păpuşă din plastic care să arate ca o femeie matură – cu o talie subţire, picioare lungi – şi a insistat în acest sens, deşi soţul ei şi cei din jur erau sceptici. Au mers pe mâna ei şi au lansat în 1959 Barbie, păpuşa denumită după fiica lor. Ulterior au lansat şi păpuşa Ken, cu numele fiului lor, care a murit din cauza unei tumori la creier în 1994.

    În 1960, Mattel a lansat un nou success, Chatty Cathy, o păpuşă vorbitoare care a revoluţionat istoria jucătoriilor. Ani mai târziu, Handler s-a concentrat pe maşini de jucărie. Compania a recrutat designeri de la companii auto precum General Motors şi a perfectat un proces de manufacturare pentru roţi din plastic care se puteau învârti foarte uşor. De atunci, mai mult de 10.000 de modele diferite de Hot Wheels au fost produse. Compania s-a listat la Bursa de Valori din New York în 1963. În mai 1970, Mattel a format un joint venture cu compania de producţie cinematografică Radnitz şi a intrat apoi într-un parteneriat cu Mehra Entertainment. În 1971, Mattel a cumpărat The Ringling Bros. şi circul Barnum & Bailey, într-o tranzacţie de 40 de milioane de dolari. Mattel a vândut însă compania de circ până în decembrie 1973, în pofida profiturilor generoase aduse de aceasta.

    În 1974, o investigaţie a descoperit că Mattel falsificase anumite informaţii din rapoartele financiare ale companiei, astfel că Elliot şi Ruth Handler au fost îndepărtaţi de la conducerea acesteia. Arthur S. Spear, un vicepreşedinte al Mattel, a preluat controlul companiei în 1975 şi a readus-o pe profit în 1977. Ruth Handler şi-a vândut acţiunile deţinute în companie în 1980. După ce s-a retras de la conducerea companiei, Handler s-a dedicat picturii, axându-se pe genul fotorealist. A murit în 2011, la 95 de ani.

    Din ianuarie 2017, compania cu 32.000 de angajaţi o are ca CEO pe Margaret Georgiadis, un executiv care a lucrat anterior la Google, ca preşedinte pentru zona Americilor la Alphabet Inc.

  • Cum Bulgaria ar putea aduce în colaps bitcoinul

    În ultimele săptămâni, Bulgaria a atras atenţia presei străine. Motivul: cea mai săracă ţară din UE a devenit brusc proprietara unei adevărate comori, peste 210.000 bitcoini confiscaţi în cadrul unei operaţiuni speciale realizate în luna mai a acestui an. În momentul confiscării, valoarea bitcoinilor se situa la aproximativ 400 milioane de euro.

    Între timp însă, această va­loare a crescut la 3,3 miliarde de euro, sumă cu care Bulgaria şi-ar putea plăti aproximativ 20% din datoria publică. În acest scop, ţara trebuie mai întâi să-şi vân­dă bitcoinii, iar aici este pro­blema: dacă Bulgaria va vin­de bitcoinii deo­dată, preţul mo­nedei va scă­dea dramatic.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum Bulgaria ar putea aduce în colaps bitcoinul

    În ultimele săptămâni, Bulgaria a atras atenţia presei străine. Motivul: cea mai săracă ţară din UE a devenit brusc proprietara unei adevărate comori, peste 210.000 bitcoini confiscaţi în cadrul unei operaţiuni speciale realizate în luna mai a acestui an. În momentul confiscării, valoarea bitcoinilor se situa la aproximativ 400 milioane de euro.

    Între timp însă, această va­loare a crescut la 3,3 miliarde de euro, sumă cu care Bulgaria şi-ar putea plăti aproximativ 20% din datoria publică. În acest scop, ţara trebuie mai întâi să-şi vân­dă bitcoinii, iar aici este pro­blema: dacă Bulgaria va vin­de bitcoinii deo­dată, preţul mo­nedei va scă­dea dramatic.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Misterioasa companie aeriană care a trezit îngrijorări în toată lumea. A făcut achiziţii de 40 de miliarde de dolari pe şase continente într-un singur an

    HNA deţine acum acţiuni în companii din turism, logistică şi servicii financiare; este cel mai mare acţionar al unor companii cunoscute precum Hilton Worldwide Holdings Inc. şi Deutsche Bank AG. Fondată în 1993 ca operator aerian regional, cu George Soros ca investitor iniţial, HNA spune că a creat 410.000 de locuri de muncă în toată lumea şi a construit active de 180 de miliarde de dolari. Compania ”adoptă o cultură corporativă caracteristică atât societăţii chineze, cât şi celei vestice”, prin ”încorporarea culturii chineze tradiţionale şi integrarea valorilor socialiste chineze cu un sistem de management de talie mondială”, scrie pe site-ul companiei.

    Guo Wengui, un bogat om de afaceri chinez care acum trăieşte în exil, a acuzat că HNA are legături financiare secrete cu oficiali ai Partidului Comunist. HNA a negat acuzaţiilor lui Guo şi l-a dat în judecată în New York pentru defăimare.

    HNA a dezvăluit în luna iulie că este controlată de două organizaţii non profit conectate (Hainan Ching şi Hainan Province Cihan), una cu bazele în New York, cealaltă în insula Hainan din China, acestea deţin 52% din acţiunile companiei, iar 12 persoane, printre care fondatorii Chen Geng şi Wang Jian, deţin 47,2% din companie. Înainte de această situaţie, un investitor puţin cunosc, pe nume Guan Jun, a fost cel mai mare acţionar al HNA, cu o participaţie de 29%, potrivit Bloomberg.

    HNA şi-a reorganizat structura acţionariatului la începutul acestui an şi Guan a distribuit majoritatea activelor sale spre cinci persoane, care au donat ulterior acţiunile fundaţiei Cihan a HNA. Guan a donat participaţia care i-a mai rămas, de aproximativ 4,4%, aceleiaşi organizaţiei caritabile.

    Hainan Ching a fost fondată în decembrie 2016, în New York. Organizaţia caritabilă deţine 29,5% din HNA, iar birourile acesteia se află la adresa 850 Third Avenue din Manhattan, o proprietate pe care HNA a cumpărat-o printr-un joint venture din 2016. În septembrie, organizaţia a fost înregistrată dezvăluind identitatea a trei dintre directorii companiei: Adam Tan, directorul executiv al companiei, Chen Guogin (fratele cofondatorului) şi Guang Yang, CEO-ul HNA Capital International.

    Organizaţia caritabilă  l-a numit pe fostul vicecancelar german Philipp Roesler ca CEO în decembrie şi şi-a luat angajamentul să doneze până la 200 de milioane de dolari spre cauze filantropice în următorii cinci ani.

    Hainan Province Cihan, fondată în octombrie 2010, deţine 22,75% din acţiunile HNA. Website-ul companiei spune că aceasta este o organizaţie caritabilă care dezvoltă proiecte în domenii diverse şi oferă ajutoare educaţionale, susţine săracii, caută măsuri împotriva cutremurelor şi dezastrelor, susţine culturala, medicina, inovaţia ştiinţifică. Potrivit celui mai recent raport financiar al firmei, organizaţia avea în 2015 active de 134 de milioane de dolari.

     În pofida datoriilor imense acumulate, HNA continuă să cumpere active, într-un ritm mai lent şi cu o concentrare mai mare pe achiziţii în acord cu strategia ”One Belt, One Road”, precum construirea unui aeroport brazilian şi un depozit în Singapore. Totuşi, din cauza situaţiei financiare actuale, HNA ia în considerarea vânzarea unor active şi o listare a companiei elveţiene Gategroup Holding, aflată în portofoliul grupului, anul viitor.

    Potrivit Bloomberg, HNA  încearcă acum să cumpere o parte din SkyBridge Capital, fondul de investiţii deţinut de Anthony Scaramucci, care a fost pentru o perioadă scurtă de timp directorul de comunicare al preşedintelui Donald Trump.

    Tranzacţia propusă a fost întârziată de Comitetul de Investiţii Străine din Statele Unite (sau CFIUS), care se opune vânzărilor de active americane investitorilor străini pentru a proteja securitatea naţională. HNA este dată în judecată ca parte a falimentului american a unei companii de turism în care a investit. O firmă de tehnologie din Statele Unite dă în judecată HNA pentru că se presupune că a oferit informaţii false şi lipsite de consistenţă despre proprietarii acesteia CFIUS, care a făcut ca un proces de preluare de companie să se prăbuşească. HNA spune că procesul nu are fundament.

    Se crede că şi supraveghetorul pieţei financiare germane investighează modul în care HNA şi-a declarat proprietăţile în momentul în care şi-a construit deţinerea în Deutsche Bank.  Înţelegerea ar putea fi investigată şi de Banca Centrală Europeană. Într-o altă preluare, reglementatorii elveţieni au spus că HNA a oferit informaţii incorecte despre participaţiile sale.

    În acelaşi timp, în China, mai multe bănci care au ajutat la finanţarea achiziţiilor HNA au declarat că îşi pierd apetitul pentru finanţarea companiei. În ultimele luni ale anului 2017, S&P Global Ratings şi Fitch Ratings şi-au exprimat îngrijorările legate de cel puţin patru companii din cauza legăturilor lor cu HNA.