Tag: decizie

  • A renunţat la cariera de avocat la 28 de ani ca să-şi urmeze pasiunea

    Intr-un apartament spaţios şi cu tavane înalte, găzduit de un bloc vechi în apropiere de parcul Cişmigiu, Maria Dermengiu şi-a amenajat atelierul. De altfel, apartamentul îi serveşte drept casă şi atelier. Încă de la intrare dai cu ochii de un tablou semnat de ea. Este una dintre puţinele opere semnate de ea pe care le are expuse în propria locuinţă. Celelalte stau cuminţi în atelier şi îşi aşteaptă proprietarii.

    Multe dintre tablouri sunt deja vândute şi urmează a fi doar ridicate. Pe pereţii apartamentului său sunt însă expuse operele altor artişti, pe care spune că le-a cumpărat pentru că în momentul când le-a văzut i-au spus ceva. „Unii oamenii cumpără artă pentru a face din asta un business. Alţii cumpără de dragul artei.” Ea face parte din cea de-a doua categorie.
    Maria Dermengiu provine dintr-o familie de diplomaţi şi avocaţi.

    A studiat la rândul ei Dreptul şi a profesat câţiva ani pentru ca, în 2010, când avea 28 de ani, să lase totul în urmă şi să devină pictoriţă. Acum aproape un an a găsit şi o modalitate de a transforma arta în business şi a început să îşi imprime elemente din propriile tablouri pe eşarfe, bluze şi mai nou pe rochii.

    „În momentul când am luat decizia de a deveni artist full time nu m-am gândit deloc la venituri. Astăzi, la aproape patru ani de la momentul acela, pot spune că mă întreţin din munca mea.” Cel mai scump tablou vândut de Maria Dermengiu a costat 800 de euro. Recunoaşte că din pictură este foarte greu să te întreţii, mai ales că vânzarea nu este constantă, iar ea realizează maximum 20 de tablouri pe an pentru că timpul şi-l împarte între familie, pictură şi mai nou businessul de artă imprimată.

    „Nu am ştiut întotdeauna că voi face asta. Pictam şi desenam când eram mică, însă când am crescut am urmat Facultatea de Drept.” După facultate, a absolvit cursuri postuniversitare cu specializarea Studii Europene, apoi a profesat pentru câţiva ani avocatura. A devenit mamă, de două ori, iar în 2010 a decis să pună punct carierei şi să o ia de la capăt. „Mi-amintesc că atunci am spus că eu vreau să învăţ să pictez. Momentul acela a fost o dramă pentru familia mea, însă eu le-am cerut timp să le pot demonstra şi mi-au oferit timp.” Astăzi, familia i-a acceptat decizia, ba mai mult, o susţine şi vine să îi vadă expoziţiile.

    La început s-a înscris la Şcoala de Artă (încă nu a absolvit-o), apoi a fost acceptată şi la University of Arts din Londra, însă a decis să rămână în ţară pentru familie. În ceea ce priveşte studiile sale în domeniu se declară autodidactă, cele mai multe lucruri învăţându-le singură. „Nu te învaţă nimeni cum să pictezi, cum să combini culorile, asta vine din interior.”

    La câteva luni după a avut prima expoziţie, despre care nu îşi mai aminteşte foarte multe pentru că avea emoţii. Ştie însă că a vândut toate tablourile. Au urmat apoi alte expoziţii, la Muzeul Ţăranului Român, la Cărtureşti şi la Londra.

  • Mazăre: Vinerea Mare este ziua victoriei împotriva păcatului şi a Satanei. Speranţa mea e în dreptate

     Un complet de la instanţa supremă judecă, vineri, contestaţia procurorilor anticorupţie la decizia de cercetare în libertate a lui Radu Mazăre, în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru a-l ajuta să câştige contractul pentru construirea locuinţelor sociale din campusul “Henri Coandă”.

    Primarul Cosntanţei a declarat, la intrarea în sediul instanţei supreme, că nu se poate să fie judecat pentru că a construit case pentru săraci la preţul cel mai mic şi că speră să se dacă dreptate, arătând că “Vinerea Mare este ziua victoriei împotriva păcatului şi a Satanei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcajul care le dă bătaie de cap brazilienilor. Cum au reacţionat şoferii la invenţia din Sao Paolo şi motivul pentru a fost introdusă – VIDEO

     Linia dublă continuă în zig-zag a fost creată pentru ca maşinile să aibă mai mult loc pentru a staţiona sau pentru a merge înainte, explică autorităţile, citate de bbc.com.

    “Stârneşte multă confuzie, iar traficul este şi mai rău”, a declarat un motociclist pentru canalul de televiziune Gazeta.

    “Cine a făcut asta, era beat”, s-a plâns o altă persoană.

     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European a decis: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

    Parlamentul a câştigat concesii substanţiale din partea miniştrilor de finanţe, mai ales în ceea ce priveşte regulile care stabilesc mecanismul unic de decizie bancară şi fondul adiacent de 55 miliarde de euro, finanţat de bănci, raportorul în Parlament fiind Elisa Ferreira (S&D, PT). Aceste reguli reduc semnificativ marja de manevră politică care ar putea altfel bloca acţiunile împotriva băncilor şi se asigură că fondul poate fi stabilit repede şi utilizat în mod mai echitabil, arată comunicatul.

    În directiva privind redresarea şi deciziile bancare, pentru care raportor a fost Gunnar Hökmark (PPE, SE), deputaţii au creat un proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici. Regulile actualizate privind depozitul de garanţie, pentru care raportor a fost Peter Simon (S&D, DE) vor asigura faptul că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mult mai repede dacă o bancă dă faliment. Aceste reguli mai cer ca băncile să pună în schemele de garanţie bani numerar mai degrabă decât angajamente.

    Băncile vor trebui să suporte pierderile şi să plătească pentru fondurile de urgenţă. În cursul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de “bail-in” incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare.

    Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de “bail-in”. Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, cu rezoluţie unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat în răstimp de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanţat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în răstimp de 10 ani.
    Deputaţii au susţinut ca atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acţiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniştrilor de finanţe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie. Compromisul final limitează semnificativ influenţa acestora din urmă şi presiunea politică, permiţând mai multă echitate, acţiuni mai rapide şi costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor.

    Actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să creeze propriile lor scheme finanţate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100 000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăşi. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligaţi să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

    Deputaţii s-au mai asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Suma totală a depozitului lor de garanţie ar trebui să fie disponibilă în maximum şapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile. Deputaţii au mai inserat clauze care includ “balanţe temporar mari”, în garanţie. Dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100 000 euro, de exemplu prin vânzarea unei case, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puţin trei luni.

  • Dragomir: Nu am minţit despre vânzarea drepturilor TV pentru meciuri, sunt nevinovat sută la sută

     “Nici ei nu au minţit, nici noi nu am minţit. RCS-ul a avut un intermediar, Liga a avut un singur intermediar. (…) Ei când au văzut că sunt vreo 20 şi ceva de arestaţi, cu fel de fel de firme fantomă, le-am şi spus că dacă eu sunt în vreuna dintre astea sau am stat cu vreunul de vorbă un minut în viaţa mea, daţi-mi cea mai mare pedeapsă din lume”, a spus Dragomir, la Curtea de Apel Bucureşti, după judecarea dosarului în care procurorii anticorupţie au contestat decizia prin care Tribunalul Bucureşti a decis ca fostul preşedinte al LPF să fie cercetat în libertate.

    “Nu ştiu ce se va întâmpla. Mă duc acasă şi aştept verdictul. Nu am nicio temere. (…) Sunt nevinovat sută la sută. Procurorii pot să spună orice”, a spus Dumitru Dragomir.

    Fostul preşedinte al LPF a adăugat că vânzarea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal a fost făcută în urma unei licitaţii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Ucrainei a crescut puternic dobânda luni noaptea, decizia nefiind anticipată de analişti

     Rata dobânzii la care instituţia împrumută băncile comerciale a fost majorată de la 6,5% la 9,5%, iar cea pentru finanţările overnight de la 7,5% la 14,5%, deciziile nefiind anticipate de analişti, scrie cotidianul Financial Times.

    Acţiunile secesioniste din estul Ucrainei s-au intensificat luni, după ce separatişti proruşi au preluat controlul unor clădiri guvernamentale din mai multe oraşe, ignorând un termen limită de predare transmis de autorităţile de la Kiev.

    “Banca centrală consideră necesar să facă acest pas pentru a creşte valoarea monedei naţionale, pentru a limita inflaţia şi pentru a stabiliza situaţia de pe piaţa monetară”, a notat banca într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputatul Ciprian Nica a colaborat cu Securitatea, a decis definitiv ICCJ

     La fondul dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în octombrie 2012, că Nica a colaborat cu Securitatea.

    Deputatul a contestat decizia la ICCJ, care, vineri, a menţinut hotărârea instanţei inferioare.

    În februarie 2009, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a trimis Curţii de Apel Bucureşti o notă conform căreia deputatul Ciprian Nica a colaborat cu Securitatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Găgăuzia, între nostalgia faţă de fosta URSS şi teama unui scenariu ucrainean

     “Situaţia este explozivă, pericolul este mare, dar, din fericire, în Găgăuzia există politicieni moderaţi care ştiu că dacă (scenariul ucrainean) se repetă, va fi dificil să fie oprit”, a declarat pentru AFP, în acest reportaj, primarul din Comrat, capitala Găgăuziei.

    Regiunea reprezintă 5,4% din teritoriul Republicii Moldova, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori ai limbii române.

    Găgăuzia a renunţat în 1994 la veleităţile separatiste, în schimbul unui statut de autonomie, care-i oferă accesul la independenţă în cazul în care Republica Moldova ar decide să se unească cu România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul preşedinte al ANOFM Silviu Bian, condamnat definitiv la şase ani de închisoare

     Înalta Curte de Casaţie Justiţie a menţinut astfel condamnarea dată lui Bian, în iunie 2013, de Curtea de Apel Bucureşti.

    La fondul procesului, Bian a fost condamnat de Tribunalul Capitalei, în mai 2012, la nouă ani de închisoare.

    În 9 noiembrie 2011, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Silviu Bian, pentru luare de mită, în formă continuată. Alături de el au fost deferiţi justiţiei Cristache Ristea, fost director executiv al Centrului de Formare Profesională a Personalului ANOFM, şi Alexandra Maria Ţichindelean, fost director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei şi s-ar putea extinde la nivel global

     Criza politică din Ucraina şi confruntarea dintre Rusia şi Occident au împins deja Ucraina în recesiune şi au cauzat ieşiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancţiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea.

    Fondul a înrăutăţit estimarea de creştere economică a Rusiei pentru acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi şi mai puternic şi s-ar putea extinde în afara spaţiului fost sovietic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro