Tag: actiuni

  • Record absolut înregistrat luni de acţiunile Apple

    Astfel, valoarea acţiunilor a crescut cu 3,2% faţă de valoarea înregistrată vineri, la închiderea Bursei, ceea ce a însemat pentru Apple o capitalizare de piaţa de circa 383 miliarde de dolari.

    Valoarea acţiunilor a scăzut apoi până la 411,63 de dolari, ulterior ele fiind tranzacţionate pentru mai multe ore cu suma de 411,58 de dolari, cu 2,8% mai mult decât la sfârşitul săptămânii trecute, în condiţiile în care indicele Dow Jones a închis în scădere cu 0,9%.

    Tranzacţia record pentru 100 de acţiuni Apple a avut loc la ora 22:39 GMT (15:39 EST), potrivit companiei de cercetare FactSet.

    Valoarea acţiunilor companiei a cunoscut un trend ascendent în ultima perioadă, în ciuda demisiei din 24 august a lui Steve Jobs, fondatorul companiei şi fost CEO, nevoit să se retragă din pricina unor probleme de sănătate. În ziua în care şi-a făcut publică demisia, valoarea acţiunilor Apple a scăzur la 373,72 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF-urile îşi pot vinde imediat câte un sfert din acţiunile obţinute de la Erste

    Suma oferită de Erste SIF-urilor pentru a renunţa la cota lor de 24,12% din BCR, respectiv la 2.618.286.036 acţiuni, este de 435 mil. euro (105 milioane în numerar şi 330 de milioane în acţiuni Erste). Cu aceasta, participaţia Erste la BCR creşte la 93,5%, în cea mai importantă tranzacţie a ultimilor ani cu impact pe piaţa de capital.

    Ca atare, grupul Erste a realizat ceea ce a anunţat că şi-a propus, respectiv să evite listarea BCR la Bursa de Valori în acest an, din motivul expus de şeful grupului, Andreas Treichl, conform căruia acţionarii apreciază structura simplă a acţionariatului, cu nicio subsidiară din străinătate listată.

    “Pe baza mediei din ultima lună a preţului acţiunilor Erste Group de 25,69 de euro, tranzacţia evaluează BCR la un multiplu al capitalului propriu (raportul între preţul acţiunii şi valoarea contabilă) de 1,26, la nivelul evaluării bursiere a băncilor din România şi Europa Centrală şi de Est”, arată BCR.

    Faptul că SIF Moldova s-a abţinut în primă instanţă să accepte oferta Erste, considerând preţul dezavantajos, e doar un detaliu, întrucât SIF-urile au acceptat încă din 2009, când au acceptat amânarea cu doi ani a listării BCR la BVB (cum ar fi cerut-o contractul de privatizare), clauza ce prevede că SIF-urile, ca acţionari minoritari, nu pot obliga Erste să listeze BCR decât dacă o solicită toate cinci.

  • Nepoata lui Nicolae Malaxa a vândut în august acţiuni FP de circa 2,6 milioane euro

    Georgia Palade van Dusen a vândut în august 25,6 milioane de acţiuni FP, astfel că participaţia sa a scăzut de la 6,69% la finele lunii iulie la 6,49%, potrivit unui raport transmis de Fond Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Acţiunile Fondului Proprietatea au fost tranzacţionate în prima jumătate a zilei la 0,4495 lei, iar la această cotaţie pachetul pe care îl are Georgia Palade van Dusen valorează 402,2 milioane lei (94,9 milioane euro).

    Acţiunile Fondului Proprietatea au fost tranzacţionate în august la preţuri care au variat între 0,4325 lei/titlu şi 0,515 lei/acţiune, însă în cele mai multe şedinţe preţul a fost de 0,44 şi 0,46 lei/acţiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile băncilor europene coboară la minimul ultimelor 29 de luni şi trag în jos bursele

    Indicele STOXX Europe 600 Banks se afla în scădere cu 5,5% la 10:51 GMT (13:51 ora României). Faţă de începutul anului, indicele a pierdut 33%, după patru luni consecutive de declin.

    ” Şansele unei recuperări pe termen scurt rămân slabe, întrucât îngrijorările privind criza din zona euro, reformele structurale şi procesul pentru vânzarea incorectă de instrumente financiare garantate prin credite ipotecare au un impact negativ supra pieţei “, a declarat Manoj Ladwa, senior trader la ETX Capital.

    Acţiunile Royal Bank of Scotland (RBS) au înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din sectorul bancar, de 10%, în timp ce costul de asigurare a datoriei băncii pe cinci ani a urcat cu 2,4 puncte procentuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Alpha Bank şi EFG Eurobank au crescut cu 30% în urma anunţului privind fuziunea

    Titlurile National Bank of Greece, cea mai mare bancă elenă, au avansat cu până la 30%, iar cele ale Piraeus Bank cu până la 29%. Ambele bănci sunt prezente şi în România.

    Indicele ASE General al bursei din Atena era la ora 12:30 GMT în creştere cu 15,96%, la 1.020,52 puncte, depăşind astfel pragul de 1.000 de puncte, după ce în august a atins cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.

    “Fuziunea anunţată este o opţiune bună pentru lansarea consolidării sectorului bancar elen”, a declarat Alex Koagne, analist la banca Natixis în Paris, citat de AFP.

    Oficiali ai Uniunii Europene şi din Grecia, între care şeful băncii centrale elene, George Provopoulos, au făcut presiuni asupra băncilor din această ţară pentru formarea unor grupuri mai puternice, care să supravieţuiască crizei care le-a afectat capitalul, odată cu deprecierea obligaţiunilor de stat şi reducerea depozitelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de bogat este…? Astăzi: Tim Cook, noul CEO al Apple

    Cook îşi va putea vinde însă cu profit acţiunile numai dacă rămâne să lucreze la Apple în următorul deceniu, precizează CNN Money: compania a precizat că noul director executiv va avea acces la jumătate din acţiuni abia în 24 august 2016, iar la restul în 24 august 2021.

    Conform legii, înainte de data fixată de companie, beneficiarii unor astfel de pachete de acţiuni oferite de companie nu le pot vinde cu profit: dacă până atunci angajatul (executivul) pleacă din companie, atunci aceasta are automat dreptul de răscumpărare a pachetului de acţiuni la acelaşi preţ din momentul când pachetul i-a fost oferit angajatului. Intrarea în posesia acţiunilor, în schimb, înseamnă că beneficiarul le poate vinde cu profit.

    Potrivit revistei Fortune, Tim Cook a vândut, de pildă, 300.000 de acţiuni la 26 martie 2010, la o zi după ce a expirat perioada de restricţie fixată de companie pentru pachetul respectiv, realizând un câştig brut de 68,8 milioane de dolari. Pachetul valora 72,01 dolari pe acţiune când i-a fost acordat lui Cook, care l-a vândut la un preţ de 230 de dolari pe acţiune.

    Anul trecut, în calitate de COO al companiei, Cook a avut un salariu anual de 800.000 de dolari, plus un bonus de 900.000 de dolari. La acestea s-a adăugat un premiu special din partea consiliului de administraţie pentru “performanţa remarcabilă” în perioada din 2009 în care l-a înlocuit în funcţia de CEO pe Steve Jobs, plecat în concediu medical: un bonus în numerar de 5 milioane de dolari şi un pachet de 75.000 de acţiuni. Forbes a evaluat la 52,3 milioane de dolari valoarea totală a bonusurilor în acţiuni deţinute de Cook. Toate acestea înseamnă că remuneraţia totală a lui Cook în 2010 s-a ridicat la 59 de milioane de dolari, ceea ce îl situează printre cei mai bine plătiţi directori din industria de IT.

    Frecvent a fost făcută comparaţia, din acest punct de vedere, între Cook şi şeful său, Steve Jobs, care din 2007 încoace a încasat un salariu anual de fix 1 dolar, deşi politica de cadouri şi bonusuri a Apple a făcut de-a lungul anilor din nivelul salariului un simplu detaliu nu numai pentru Jobs, ci şi pentru echipa de management în general (vezi faimoasa poveste din 1999, când compania i-a cumpărat lui Jobs un avion Gulfstream V în valoare de 90 de milioane de dolari).

    În 2008, de pildă, un raport din septembrie al companiei către Comisia Federală pentru Operaţiuni Bursiere releva că nouă membri ai echipei de management au primit pachete de acţiuni în valoare de peste 122 de milioane de dolari la cursul de atunci al acţiunilor (105,26 dolari/acţiune). Tim Cook a primit atunci partea leului – 200.000 de acţiuni în valoare de peste 21 de milioane de dolari. Şi atunci, acţiunile oferite aveau ca scop fidelizarea directorilor, întrucât erau prevăzute să intre în posesia deplină a beneficiarilor în martie 2012.

    Capitalizarea bursieră a Apple se ridică în prezent la 355,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu cea mai valoroasă companie de tehnologie din lume, iar analiştii citaţi de MacObserver.com estimează că preţul acţiunii are şanse să urce inclusiv la 500 de dolari, de la preţul actual de 383,58.

    La câştigul din activitatea la Apple a lui Cook se adaugă, după Forbes, şi remuneraţia pentru prezenţa începând din 2005 în consiliul directorilor companiei Nike. Tim Cook a primit de la Nike anul trecut 182.520 de dolari, 158.567 de dolari în 2009, 124.893 de dolari în 2008 şi 153.874 de dolari în 2007.

    Cook, în vârstă de 50 de ani, cu un MBA la Duke University, lucrează la Apple din 1998, iar ca director de operaţiuni (COO) începând din 2005, se ocupă de vânzări, producţie şi distribuţie. Înainte de Apple a avut diverse funcţii executive la Compaq, Intelligent Electronics şi IBM. Cook a exercitat funcţia de CEO de trei ori până acum – cu ocazia concediilor medicale ale lui Steve Jobs din 2004 şi 2009 şi din ianuarie 2011 până la demisia acestuia, survenită la 17 august.

  • Acţiunile Apple au scăzut cu până la 3% după demisia lui Jobs

    Jobs, care va deveni preşedinte, era în concediu medical din 17 ianuarie, după ce în 2003 a fost diagnosticat cu cancer, iar în 2009 a suferit un transplant de ficat. Titlurile Apple au coborât cu până la 3%, iar la 9:35 a.m., ora New York-ului, erau tranzacţionate în scădere cu 1,7%, la 369,75 dolari pe unitate. “Preţul acţiunilor ia în calcul într-o mare măsură dezvoltarea pe termen lung, toată lumea se teme de ce se va întâmpla în viitor”, a declarat Hussein Kanji, investitor şi consultant independent care a lucrat anterior la Accel Partners.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat vânzarea unui pachet de acţiuni reprezentând 20% din capitalul social al Tarom

    Decizia a fost luată printr-o hotărâre de aprobare a Strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale Transporturi Aeriene Române “Tarom SA”. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a fost mandatat să ia măsurile necesare pentru implementarea strategiei şi vânzarea pachetului de acţiuni printr-o ofertă publică secundară iniţială (IPO) la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit biroului de presă al Executivului, decizia privind momentul vânzării pachetului de acţiuni va fi luată de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au căzut băncile europene la burse: speculaţii cu profit

    Fenomenul a fost declanşat de diverse pretexte, iniţial fireşti (incertitudinile din iulie privind situaţia Greciei sau privind rezultatele testului de soliditate financiară), ulterior extrem de grosolane (zvonul total stupid din The Mail on Sunday că Societe Generale ar fi în pragul falimentului sau ştirea “pe surse” de joi din The Wall Street Journal că Rezerva Federală a SUA e brusc preocupată de soliditatea filialelor din State ale băncilor europene, ştire infirmată ulterior de un oficial al Fed).

    În iulie, şeful UniCredit, Federico Ghizzoni, declara că scăderea acţiunilor are legătură nu cu expunerea pe obligaţiuni suverane, care nu înseamnă nici la 5% din afacerile băncii, ci exclusiv cu speculaţiile investitorilor care fac vânzări în lipsă (short selling) pe acţiuni lichide, aşa cum sunt cele ale UniCredit şi ale altor bănci, readucând astfel în discuţie aceeaşi practică speculativă contra căreia au luptat şi SUA, şi Germania din 2008 încoace, considerând-o vinovată pentru prăbuşirea Lehman Brothers, alături de tranzacţiile cu CDS-uri şi alte genuri de speculaţii cu care operează îndeosebi fondurile de investiţii speculative (hedge funds).

    La jumătatea lui august, patru ţări (Franţa, Belgia, Italia şi Spania) au interzis temporar operaţiunile de vânzare în lipsă pe acţiunile băncilor lor, interdicţie care şi-a făcut însă efectul benefic doar câteva zile, adică până la ştirea din The Wall Street Journal, iar săptămâna s-a încheiat cu noi pierderi la burse pentru băncile europene – UniCredit, Intesa, Barclays, RBS, Lloyds Banking Group, Societe Generale, BNP Paribas, Deutsche Bank, Santander şi altele, cele mai lovite fiind băncile din Marea Britanie şi Germania, care nu sunt protejate de interdicţia contra practicii de short selling (vânzarea de acţiuni împrumutate, pariind pe scăderea acestora şi posibilitatea de cumpărare a lor ulterioară la un preţ mai mic).

    Pentru săptămâna ce vine, evoluţiile acţiunilor vor depinde din nou de ceea ce va face Banca Centrală Europeană, consideră Laurent Fransolet, director de strategie la Barclays Capital, citat de The New York Times. Dacă BCE va continua să cumpere obligaţiuni italiene şi spaniole, aşa cum a făcut până acum (numai miercuri, banca a cheltuit 9-10 miliarde de euro pentru a interveni pe pieţele de obligaţiuni), situaţia va rămâne sub control, consideră Fransolet; dacă nu, costurile de îndatorare pentru Italia şi Spania vor creşte din nou până la un nivel periculos, trăgând inevitabil după ele şi acţiunile băncilor europene presupuse a avea deţineri mari de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro.

    Testul cel mare al acestei tactici va avea loc în perioada dintre sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie, sfârşitul vacanţei, când au loc noi licitaţii organizate de Italia şi Spania pentru vânzarea de obligaţiuni. “Este doar o chestiune de timp până ce marile fonduri de investiţii speculative vor dori să testeze pieţele pentru a vedea dacă pot disloca susţinerea preţurilor de către BCE”, apreciază Carl B. Weinberg, economist-şef al firmei de cercetare High Frequency Economics, citat tot de The New York Times. “Dacă susţinerea BCE va fi subminată, atunci acţiunile băncilor vor cădea. Acesta ar fi un coşmar al sfârşitului verii”, adaugă Weinberg.

  • Acţiunile băncilor europene scad puternic. Tranzacţiile cu titlurile UniCredit au fost suspendate

    Unele dintre acţiunile care au înregistrat joi cele mai mari scăderi şi-au revenit uşor în deschiderea şedinţei de vineri, însă au trecut rapid pe scădere. La aproximativ o oră de la deschiderea burselor, indicii FTSE 100 britanic se afla în scădere cu 2,4%, DAX german cu 3,1%, iar CAC 40 francez cu 3,4%. Băncile britanice au fost printre cele mai puternic lovite. Barclays a scăzut cu 6,2%, Lloyds cu 5,7%, iar Royal Bank of Scotland cu 3,7%. În Franţa, Societe Generale, care a pierdut 12% joi, se afla în declin cu 2%, iar BNP Paribas cu 3,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro