BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Senatul cere Comisiei Europene despăgubiri pentru Proiectul de Directivă privind tutunul

    Până pe 4 martie, potrivit Tratatului de la Lisabona (TFEU), parlamentele naţionale au fost chemate să se pronunţe pe subsidiaritate şi proporţionalitate, înainte ca Proiectul de Directivă să fie dezbătut în Parlamentul European.Pe 26 februarie, Camera Deputatilor a dat Aviz negativ, pe baza Raportului Comisiei de Afaceri Europene, iar pe 4 martie, Senatul a dat Aviz pozitiv, pe baza Raportului Comisiei de Sanatate.

    Chiar si prin Avizul pozitiv, Senatul recunoaste ca masurile propunerii sunt excesive si disproportionate, solicitand analizarea, la nivelul Uniunii Europene, a posibilitatii de acordare a unor masuri compensatorii catre partile afectate de prevederile din Propunerea de Directiva. Prin aceasta mentiune importanta, putem considera ca avizul pozitiv echivaleaza, de fapt, cu unul negativ. De altfel, chiar membri ai Comisiei de sanatate s-au aratat sceptici fata de eficienta masurilor preconizate.

    “Aceasta solicitare de masuri compensatorii ar insemna ca orice agricultor a carui cultura de tutun va fi afectata, orice IMM de ambalaje care pierde contracte, orice producator de tigarete care nu isi mai poate folosi brandul, orice retailer care pierde clienti, orice om afectat de restrangerea activitatii va fi indreptatit, conform avizului Senatului, sa ceara despagubiri. Ramane de vazut cine le va acorda – aceeasi Comisie Europeana care a redactat Proiectul de Directiva si care isi aroga competente dincolo de limitele Tratatului, sau statele membre, adica aceleasi bugete nationale, care vor avea, oricum, scaderi de venituri din accize si TVA,” a precizat Gilda Lazar, director corporate affairs, JTI Romania, Moldova si Bulgaria.

    “In 2012, companiile de tutun au contribuit la buget cu peste 3 miliarde euro, ceea ce reprezinta aproape 9% din totalul veniturilor bugetare si circa 2,7% din PIB-ul Romaniei. De precizat ca 80% din pretul unui pachet de tigarete inseamna taxe platite la stat, deci cel care va pierde cel mai mult va fi bugetul. Drept urmare, Pozitia de tara pe care o redacteaza, in prezent, Guvernul trebuie sa fie echilibrata, luand in calcul avizele Parlamentului, importanta covarsitoare a industriei la buget si sectoarele colaterale afectate: producatori de ambalaje, retaileri, cultivatori de tutun”, a adaugat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.
    Pozitia de tara a Romaniei se afla in curs de redactare in cadrul unui Grup de lucru interministerial. Timpul fiind foarte scurt, si alte state membre se afla in aceeasi situatie. Statele in care exista culturi mari de tutun, productie de produse din tutun sau pondere mare a produselor ce ar urma sa fie interzise, precum Italia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Grecia etc., s-au pronuntat vehement impotriva Proiectului de Directiva. Marea Britanie, Irlanda si Franta sustin proiectul. Germania nu s-a pronuntat inca.

    Comisia Europeana trebuie sa ia in considerare alte optiuni care sunt proportionale cu obiectivul de sanatate urmarit, dar care nu incalca drepturi fundamentale si care nu aduc prejudicii bugetelor nationale. Interzicerea tigaretelor slim si cu arome va crea o piata neagra pentru respectivele produse, iar standardizarea formei pachetelor (“cuboide”!?) marirea avertismentelor si a pictogramelor nu va face altceva decat sa usureze contrafacerea pachetelor de tigarete. Tigaretele vor fi procurate mai ieftin de pe piata neagra, vor creste infractionalitatea si criminalitatea, iar obiectivele CE privind sanatatea publica nu vor fi atinse.

    Procedural, urmeaza dezbateri in Parlamentul European si in Consiliu. Adoptarea proiectului, a carui forma este inca in dezbatere, este preconizata cel mai devreme in 2014, iar transpunerea in legislatia nationala a statelor membre ar urma sa se faca in 2015-2016.

     

  • Proiectul de reabilitare a Curţii Domneşti din Suceava a fost avizat de Ministerul Culturii

    Primarul Sucevei a spus, într-o conferinţă de presă, că în bugetul local pentru 2013 vor fi prevăzute fonduri pentru realizarea documentaţiei şi promovarea spre finanţare a proiectului de reabilitare a Curţii Domneşti cu fonduri ale Uniunii Europene, prin acelaşi program prin care se reabilitează Cetatea de Scaun.

    El a afirmat că întregul proiect a fost avizat de către Ministerul Culturii şi este cel mai important după cel de refacere a Cetăţii de Scaun, fiind definitivată astfel reabilitarea zonei centrale a municipiului.

    Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost conceput gratuit de firma spaniolă Arena, iar lucrările vor costa aproximativ 17 milioane de euro, din care 9 milioane de euro lucrări de construcţii-montaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,.ro

  • Proiectul ceasului inteligent Apple, într-un stadiu avansat de dezvoltare

    Compania americană Apple a trecut de faza experimentală a proiectului de a lansa pe piaţă un ceas de mână care va avea o serie de funcţii similare cu cele de pe telefoanele iPhone şi tabletele iPad, au declarat pentru Bloomberg persoane apropiate situaţiei. Echipa care creează ceasul inteligent este compusă din 100 de specialişti, scrie Bloomberg. Actuala echipă a crescut de la an la an şi este compusă din directori, oameni de marketing, ingineri de software şi hardware care au mai lucrat înainte la crearea iPhone şi iPad. Mărimea echipei sugerează că Apple a trecut de etapa experimentală a proiectului şi se află momentan la stadiul de dezvoltare. “iWatch, ceasul inteligent, va umple un gol în ecosistemul Apple. Ca alte produse revoluţionare Apple, şi acesta va avea o valoare subapreciată la început pentru ca apoi să crească şi să aibă un impact profund asupra vieţilor noastre şi asupra profitului Apple”, a scris pe blogul personal Bruce Tognazzini, consultant IT şi fost angajat Apple. “Vor fi cu siguranţă mai mulţi oameni care vor purta ceasuri Apple decât cei care vor purta ochelari Google”, a comentat Josh Spencer, director la T.Rowe Price Group, o companie americană de investiţii. Crearea unui ceas inteligent este o provocare unică, acest dispozitiv presupune noi cerinţe de autonomie a bateriei, care nu ar trebui să fie încărcată zilnic.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cel mai mare producător de cupru al Poloniei, KGHM, vrea să investească 4 miliarde dolari în o mină din Chile

    KGHM, cel mai mare producător de cupru al Poloniei, va investi cel mult patru miliarde de dolari în mina Sierra Gorda din Chile dacă situaţia de pe pieţe nu se schimbă până când proiectul este finalizat, faţă de trei miliarde de dolari cât prevedea planul iniţial, a declarat Herbert Wirth, directorul executiv al companiei. Proiectul ar urma să fie finalizat în următoarele 13 luni. Potrivit estimărilor preliminare, profitul net al KGHM pentru  anul trecut  a fost de 4.744 miliarde zloţi (1,1 miliarde euro). Directorul KGHM spune că rezultatul final ar putea fi chiar mai mare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum arată interiorul Prispa, singura locuinţă din România care va produce mai multă energie decât va consuma. Galerie Foto

    Prispa, locuinţa care poate produce mai multă energie decât consumă, amplasată în localitatea băcăuană Mărgineni, este aproape de finalizare, fotografiile postate pe pagina de prezentare a acestui proiect aratând că în acest moment casa este aproape utilată şi mobilată. Locuinţa Prispa este un proiect la care au colaborat studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea Naţională de Arte şi care s-a clasat pe locul 9 din 18 în cadrul competiţiei Decatlonul Solar, unul dintre cele mai mari concursuri la nivel mondial între universităţi. Decatlonul Solar este o competiţie care cuprinde 10 probe în care sunt analizate eficienţa energetică, arhitectura, lucrările de inginerie şi construcţie sau confortul caselor alimentate cu energie solară şi la care anul trecut au participat18 echipe din 11 ţări, după ce proiectul Egiptului a fost descalificat din cauza faptului că locuinţa studenţilor din această ţară nu a fost ridicată la timp.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Guvernul a avizat proiectul de buget pentru acest an

    Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Finanţelor, proiecţia bugetară este construită pe o ţintă de creştere economică de 1,6% şi un Produs Intern Brut de 623,3 miliarde lei.

    Veniturile bugetului consolidat sunt proiectate la 209,2 miliarde lei (reprezentând 33,6% din PIB), iar cheltuielile bugetului general consolidat ar urma să atingă 222,6 miliarde lei (35,7% din PIB), deficitul astfel rezultat fiind calculat la 13,3 miliarde lei (2,1% din PIB).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul scoate în concesiune două autostrăzi vitale

    Prima autostradă, între Craiova şi Piteşti, care leagă practic două oraşe cu industrie auto puternică, ar urma să coste între 3,7 miliarde de lei (660 de milioane de euro) şi 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), potrivit informaţiilor din anunţul de intenţie al CNADNR. De altfel, premierul Victor Ponta a arătat săptămâna trecută că această şosea este prioritară, urmând să fie construită o autostradă sau un drum expres pe această rută, în funcţie de dimensiunile traficului.

    Mai multe pe zf.ro

  • Locuitorii judeţului Alba vor decide duminică soarta proiectului Roşia Montană

    Referendumul este organizat de Consiliul Judeţean Alba în ziua alegerilor parlamentare, în 35 de comune şi oraşe, în mare parte din zona Munţilor Apuseni a judeţului Alba, adică în oraşele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş şi comunele Roşia Montană, Lupşa, Stremţ, Vadu Moţilor, Bucium, Ciuruleasa, Râmeţ, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Băcăinţi, Almaşu Mare, Poşaga, Rîmetea, Întregalde, Galda de Jos, Cricău, Meteş, Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Sălciua şi Scărişoara.

    Mai multe pe zf.ro

  • Fondul austriac de investiţii în imobiliare S IMMO: Nu putem începe construcţia proiectului de birouri din Griviţa pentru că zona arată ca un câmp de luptă

    “Au fost demolate multe clădiri din zonă, iar acum zona arată ca un câmp de luptă. Nu poţi începe un proiect într-o zonă care arată aşa. Vom începe când măcar o parte din infrastructură va fi finalizată. În plus, acum lucrăm la definitivarea proiectului astfel încât să facem o clădire care să se încadreze în zona în care este amplasat terenul. Trebuie luate anumite decizii politice pentru această zonă, iar jobul politicului este de a lua decizii, chiar dacă uneori nu sunt uşoare”, a menţionat Kruger. Întrebat dacă este posibil ca lucrările de infrastructură să dureze mai mult de un an, el a răspuns că în industria imobiliară “un an nu este mult”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ponta confirmă neregulile la Nădlac-Arad: Sunt posibile rezilierea contractului şi o nouă licitaţie

    “Sectorul Nădlac-Arad este un proiect care, din păcate, a fost conceput şi licitat în condiţii considerate de Comisia Europeană greşite şi acolo, din acel motiv în special, Programul Operaţional Sectorial de Transporturi a intrat în faza de presuspendare. Acolo – corecţii financiare şi posibil rezilierea contractului şi o nouă licitaţie”, a spus Ponta la RTV. Agenţia MEDIAFAX a anunţat încă din luna iulie că oficialii Comisiei Europene pregătesc o scrisoare de întrerupere a uneia din plăţile solicitate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru un contract de construcţie a autostrăzii Arad-Nădlac în contextul în care au fost identificate “iregularităţi şi suspiciuni de fraudă”.

    Mai multe pe mediafax.ro