BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Cum a ajuns o ţară care era de 12 ori mai bogată decât China să fie MĂCINATĂ de SĂRĂCIE şi CONFLICTE. Zeci de oameni au ucis o vacă cu pietre pentru că mureau de foame – FOTO

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    Astăzi situaţia este complet diferită. Banii nu mai au nicio valoare în această ţară, iar oamenii mor de foame. Recent, un video în care apar mai mulţi venezueleni care încercă să omoare o vacă cu pietre a devenit viral demonstrează vremurile grele prin care trece ţara sud-americană. 

     
    Zeci de oameni strigau “ne este foame” şi “oamenii suferă” în timp ce încojurau animalul şi dădeau cu pietre în el, conform Daily Mail. Acesta nu este un caz singular, mai multe animale de la diferite ferme au fost vânate de oameni flămânzi. 
     
     
    Patru ani de recesiune şi cea mai mare inflaţie din lume au făcut ca milioane de venezueleni să ajungă la o sărăcie severă, în timp ce regimul socialist autoritar al preşedintelui Maduro se confruntă cu proteste şi conflicte cu masele de oameni. Furturile din magazine au crescut în oraşele de provincie de la Crăciun până în prezent din cauza lipsei de hrană şi hiperinflaţiei. Cum s-a ajuns în această situaţie?

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.

  • Câţi bani face Wizz Air în România. Compania are venituri totale de aproape 2 miliarde de euro

    Anul trecut, Wizz Air, care este şi cea mai mare companie aeriană din România, a transportat peste 6,8 milioane de pasageri, ceea ce reprezintă o creştere cu 28% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei în cadrul unui eveniment. În cursul anului, Wizz Air a lansat 17 noi rute din România şi şi-a extins bazele din Cluj-Napoca şi Craiova adăugând două aeronave suplimentare şi creând astfel peste 70 de locuri de muncă directe în cadrul companiei.

    Wizz Air va avea 8,8 milioane de locuri la vânzare pe rutele sale din România în 2018, cu 16% mai mult decât anul trecut. După expansiunea deja anunţată pentru operaţiunile din România, Wizz Air va avea alocate 24 de aeronave la cele şase baze, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara, iar numărul de angajaţi orientaţi către pasageri va ajunge la peste 950. Wizz Air operează şi de pe aeroporturile din Constanţa, Satu–Mare, Suceava şi Tîrgu Mureş. În prezent, reţeaua Wizz Air din România este formată din 143 de rute, dintre care şi zborul intern Bucureşti – Cluj-Napoca.

    De la baza din Bucureşti, operatorul a transportat în 2017 3,1 milioane de pasageri, cu o creştere de 19% faţă de anul anterior. Wizz Air a anunţat că va aloca a 10-a aeronavă la Aeroportul Otopeni în iunie. Extinderea flotei va permite companiei să lanseze trei noi rute din România spre Atena, Goteborg şi Nisa. Compania operează în prezent 48 de rute spre 20 de ţări din Bucureşti.

     „2017 a fost un an al expansiunii masive pentru Wizz Air. Am avut creşteri semnificative în toate sectoarele de business care au determinat ca WIZZ să devină una dintre companiile aeriene cu cea mai mare creştere şi care au aşezat fundaţia pentru viitoarea dezvoltare a companiei în următorul deceniu. Cu modelul nostru de business dovedit ultra-low-cost, cu echipajul extrem de competent şi orientat către client, cu flota noastră tânără şi de ultimă generaţie, precum şi cu servicii excelente, suntem bine poziţionaţi să devenim compania aeriană pe care o aleg pasagerii frecvenţi din toate ţările în care operăm, să ne continuăm creşterea rapidă şi consistentă şi să aducem şi mai multe oportunităţi de călătorie în Europa şi în afara sa”, a declarat József Váradi, Chief Executive Officer Wizz Air.

    În 2017, Wizz Air a transportat mai mult de 28 de milioane de pasageri pe rutele sale la costuri reduse, cu 24% mai mult faţă de 2016. 14 aeronave noi s-au alăturat flotei Wizz Air, 13 Airbus A321 şi un Airbus A320, ceea ce face acum ca numărul total de aparate de zbor să ajungă la 88.  Aeronavele suplimentare vor crea alte 600 de locuri de muncă directe în cadrul companiei, iar mai mult de 3.500 de angajaţi lucrează acum în cadrul companiei aeriene ce are 27 de baze în 15 ţări, incluzând şi cele mai noi baze Wizz Air de la Londra Luton în Marea Britanie şi Varna, în Bulgaria. Wizz Air va continua, de asemenea, să-şi dezvolte reţeaua de rute, cu alte şapte aeroporturi şi mai mult de 100 de noi rute ceea ce va însemna o creştere a reţelei la aproape 600 de rute către 145 de destinaţii în 44 de ţări.

    Un alt punct de referinţă al acestui an a fost şi faptul că Wizz Air a semnat cea mai mare comandă de aeronave cu Airbus pentru achiziţionarea în viitor a încă 146 de aeronave Airbus din familia A320neo. Comanda totală de aeronave Airbus va ajunge astfel un număr de 282, ceea ce va asigura un flux de aparate de zbor până la finalul anului 2026, care va permite companiei să crească continuu, precum şi să îşi reînnoiască flota şi să o păstreze ca una dintre dintre cele mai tinere şi mai eficiente din Europa, potrivit reprezentanţilor companiei.

  • Cine sunt cei doi tineri care CONTROLEAZĂ CEA MAI MARE COMPANIE de taxi din lume, afacere evaluată la 50 de miliarde de dolari

    Cheng Wei are 35 de ani iar Jean Liu are 39 de ani. 
     
    Cei doi tineri chinezi au făcut vâlvă în presa internaţională anul trecut când au reuşit să câştige, prin intermediul companiei pe care o conduc, Didi Chuxing, drepturile de a controla operaţiunile Uber pe piaţa chineză; în cursa pentru cea mai mare piaţă de taximetre din lume, cea chineză, au fost înscrişi şi americanii, care însă au pierdut, relatează Fortune. Cheng Wei este CEO al companiei iea Jean Liu este preşedinte.
     
     
    Conform Wikipedia, Didi Chuxing oferă servicii de transport pentru mai mult de 400 de milioane de clienţi din peste 400 de oraşe. În martie 2017, The Wall Street Journal anunţa că Didi Chuxing se află în discuţii cu SoftBank Group Corporation pentru o finanţare masivă.
     
    Recent, Didi Chuxing a obţinut o finanţare de 5,5 miliarde de dolari, iar valoarea estimată a companiei este de peste 50 de miliarde de dolari. Planurile companiei chineze vizează extinderea în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. 
     
    După cum arată acum, Didi Chuxing se află într-o cursă pentru a-şi extinde domninaţia asupra întregii lumi.

  • Studiu: Cumpărăturile online ale românilor au crescut cu 40% în 2017, la 2,8 miliarde de lei

    Astfel că românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi din an pentru cumpărături prin internet.

    „Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil”, arată autorii unui studiu realizat de GPeC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături prin internet în 2017

    Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil.

    “Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerţul online românesc, înregistrându-se o creştere semnificativă de aprox. 40% comparativ cu 2016 şi atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaş care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online şi, mai ales, potenţialul de creştere accelerată a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor pieţe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul şi potenţialul de creştere care ne poate duce până în 2020 la o piaţă de peste 5 miliarde de euro”, adaugă el.

    Creşterea de aprox. 40% de la un an la altul înregistrată de piaţa românească de e-commerce este una din cele mai mari creşteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieţei de e-commerce din totalul pieţei de retail se situează la aprox. 5,6%, în creştere faţă de 4%, cât se înregistra în 2016. Cu toate acestea, procentul este încă mic comparativ cu ţările dezvoltate, dar arată potenţialul uriaş de creştere al pieţei româneşti de comerţ electronic.

    Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populaţia României a scăzut de la 19,4 milioane de locuitori în 2016 la 19,1 milioane de locuitori în 2017. Dintre aceştia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017.

    Rata de penetrare a internetului a crescut uşor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM arătând că sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix în bandă largă (+6% faţă de 2016) şi 16,6 milioane de conexiuni internet mobil în bandă largă (+13% faţă de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aprox. 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

    În aprilie 2017, GPeC împreună cu compania de cercetare de piaţă iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eşantion de 1012 repondenţi – eşantion reprezentativ la nivel urban în funcţie de vârstă, sex, mărimea localităţii şi regiune.

    Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar, iar 62% dintre aceştia au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.

    Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (1 dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar şi de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.

    Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realităţii, imposibilitatea de a vedea, testa şi proba produsele înainte de achiziţie, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online şi plata taxelor de transport suplimentar faţă de preţul produsului atunci când acesta este achiziţionat online.

    De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shopping-ul prin internet pentru că: economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele uşor, este mai ieftin şi mai comod online.

    Din punct de vedere al numărului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la aprox. 5.000 de magazine în 2016, la peste 7.000 de magazine online în 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendinţa de creştere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianţi online la aprox. 14.000 – 15.000.

    Potrivit ultimelor cercetări, există deja aprox. 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au funcţie de “adaugă în coş”, aşadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic şi comenzi pentru a putea fi luate în calcul.

    Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC şi componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice şi electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă şi decoraţiuni, cărţile precum şi produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip: cărucioare, vestimentaţie, consumabile etc.).

    Clasamentul este similar cu anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion creşte acelerat şi va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potenţial uriaş de creştere.
    O particularitate importantă a anului 2017 constă în creşterea valorii produselor achiziţionate online, explicată prin creşterea salariilor şi, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut şi numărul de produse achiziţionate la o cumpărătură şi, implicit, valoarea medie a tranzacţiilor.

    Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coşului mediu a crescut de la 669 lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depăşit pragul de 1.000 de lei.

    De asemenea, creşteri semnificative ale coşului mediu s-au înregistrat şi în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcţie de anumite momente din an şi de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mică).

    Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzacţiei este similară cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.
    În cazul librăriilor online, valoarea medie a coşului variază între 80 şi 100 de lei, fiind într-o uşoară creştere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii (puericultură), valoarea medie a tranzacţiei este pe un trend descendent de cel puţin 3 ani, continuând să scadă uşor şi în 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

    “Mobile” a continuat să fie principalul trend al anului 2017, iar tendinţa se va păstra şi în 2018. Principalele magazine online româneşti au înregistrat creşteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aprox. 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decât în 2016.

    Generaţia Millennials este cea care împinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor făcând cunoştinţă cu internetul direct pe telefonul mobil şi rareori pe desktop.

    În cazul magazinelor online care au aplicaţii de mobil dedicate, rata de conversie generată de dispozitivele mobile a depăşit deja desktop-ul. În schimb, în cazul magazinelor online “mobile friendly”, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este încă la jumătate faţă de desktop.

    Tot mai multe magazine online româneşti au înţeles trend-ul şi şi-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile, dar slaba optimizare a temei de mobil care generează timpi mari de încărcare rămâne încă principala provocare a majorităţii magazinelor online autohtone.

    Potrivit studiului GPeC şi iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: preţul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea şi calitatea informaţiilor de pe site, ergonomia site-ului (uşurinţa în navigare şi în procesul de cumpărare şi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

    Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziţii în decursul anului trecut – în creştere faţă de 2016 când media era de 8,4 achiziţii, dar şi faţă de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziţii/an.

    Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporţie covârşitoare de aprox. 85%. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de principalii procesatori de plăţi PayU şi mobilPay, procentul plăţilor online prin card a crescut semnificativ de la aprox. 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferenţa de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăţi prin sms etc.

    Potrivit estimărilor principalilor procesatori, volumul total al plăţilor online prin card a depăşit pragul de 1,1 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 2016, când s-au înregistrat 745 de milioane de euro (sursa: RomCard).

    Potrivit ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017), românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult faţă de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creşterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

    Tot mai multe magazinele online aleg să desfăşoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfăşoară campaniile de discount-uri, acestea aduc creşteri în vânzări de aprox. 25-30%.
     

  • Creşterea economică în 2018 la nivel global ar putea fi cea mai rapidă de după 2011. Anul acesta este previzionat a fi un an foarte bun pentru sectorul energetic

    Principalele motoare de creştere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, ţările emergente din Asia şi Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creşterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

    Economia Zonei Euro va creşte cu peste 2% în 2018. PwC se aşteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depăşească pe cele din nucleu în ceea ce priveşte ritmul de creştere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de aşteptat să înregistreze cea mai accelerată creştere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranţa legată de Brexit va afecta ritmul de creştere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

    ”Ne aşteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creştere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro şi Asia – raportând creşteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje şi riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în ţările cu economii puternice şi tendinţele protecţioniste în câteva sectoare de nişă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

    ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală şi consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleaşi reguli ale jocului astfel încât să-şi poată planifica mai bine investiţiile. În acelaşi timp, este nevoie de o majorare a investiţiilor publice şi de creşterea eficienţei acestora”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea creşte cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenţi, dar în linie cu aşteptările. Printre cele 17 economii care vor creşte mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia şi Filipine, indicând o creştere mai mare venită dinspre economiile din Africa şi Asia. Conform analiştilor PwC, în 2018, opt din zece ţări cu cele mai mari creşteri vor fi din Africa. 

    Cu cel mai rapid nivel de creştere de câţiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea şi pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India şi China vor consuma aproximativ 30% din total.

    EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN 2018

    În ciuda acestor creşteri, PwC se aşteaptă ca preţul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC şi aliaţii săi menţinând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producţiei până la finalul anului viitor.
    Banca Centrală Europeană ar putea reduce achiziţiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puţin probabilă.

    În ţările G7, rata şomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.

    Salariile vor înregistra o creştere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spaţiu limitat de creştere, dar şi aşa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.

    Populaţia globului va creşte cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 şi până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugaţi la populaţia lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizaţi fie în Africa, fie în Asia.

  • Femeia care a câştigat 2 miliarde de dolari în doar patru zile

    O explozie a preţului acţiunilor Country Garden Holdings Co, cel mai mare dezvoltator imobiliar din China în funcţie de vânzări, a făcut averea vice-preşedintelui firmei Yang Huians să crească cu 2,1 miliarde de dolari în doar patru zile, anunţă Bloomberg.

    Yang este acţionar majoritar al firmei şi pe 5 ianuarie a urcat pe locul 5 în clasamentul celor mai bogate persoane din China, potrivit Bloomberg Billionaires Index. De asemenea, Yang, 36 de ani, este cea mai bogată femeie, dar şi cea mai tânără miliardară din ţară.

    În 2005, tatăl ei a transferat acţiunile majoritare în contul ei pentru a o antrena în a fi succesorul familiei.

    Country  Garden a fost unul dintre beneficiarii boom-ului imobiliar din China, veniturile companiei crescând într-un ritm impresionant. Pentru 2017, rezultatele preliminare arată o cifră de afaceri de 85 de miliarde de dolari.

  • Datoria globală totală a crescut în 2017 la valoarea record de 233.000 de miliarde de dolari

    Companiile sunt responsabile în mare măsură pentru această creştere. Faţă de 2007, când înregistrau datorii de 42.000 de miliarde de dolari, în 2017 valoarea datoriilor companiilor a crescut la 68.000 de miliarde de dolari. Companiile sunt urmate de guverne, de instituţiile financiare şi de simplii cetăţeni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    Am auzit de multe ori ideea că suprapopularea este cel mai mare pericol la adresa planetei pe care trăim. Este acesta o temere adevărată? Am ajuns oare la un număr de oameni mai mare decât cel pe care Terra îl poate suporta?

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • Reuters: Fostul CEO al Uber vinde o treime din acţiunile deţinute

    În prezent, Kalanick deţine 10% din acţiunile Uber; în urma tranzacţiei, el va obţine 1,4 miliarde dolari.

    Vânzarea face parte dintr-o tranzacţie încheiată de un consorţiu condus de SoftBank Group, care va prelua 17,5% din acţiunile Uber, majoritatea provenind de la investitori mai mici sau angajaţi vechi ai companiei.

    Înţelegerea cu SoftBank scade valoarea Uber la 48 de miliarde de dolari, cu 30% mai mică decât ultima estimare, de 68 de miliarde de dolari.

    Sursa: Reuters