BusinessMagazin

Tag: energie

  • Ponta: La Mittal suntem între ciocan şi nicovală. Şeful Mittal a evocat varianta retragerii din Europa

     Premierul a arătat că Guvernul de la Bucureşti are o politică de sprijinire a tuturor companiilor din România, dar că este nevoie ca măsurile de sprijinire să fie agreate şi de Comisia Europeană.

    “Întreaga companie (Mittal-n.r.) în Europa are o problemă cu creşterea preţului la energie, ori aici politicile interne pe care le vom aplica sunt de sprijinire a uzinei de la Galaţi, dar este nevoie şi de coordonare pe plan european, pentru că, dacă se impune să adoptăm anumite reguli, suntem între ciocan şi nicovală, între interesul de a ne menţine aici fabricile şi infringementul de la Bruxelles”, a spus Ponta.

    Întrebat de jurnalişti dacă preşedintele Mittal a vorbit, în discuţia avută la Bucureşti, despre posibilitatea de a se retrage din România, premierul a răspuns că “nu în mod direct”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE va reevalua în acest an fracturarea hidraulică şi problemele de mediu asociate

     “Protejarea zonelor unde există apă potabilă şi subterană este absolut corectă”, iar UE va analiza mai atent în acest an fracturarea hidraulică, a afirmat Oettinger.

    Fracturarea hidraulică, prin care se injectează cantităţi mari de apă, nisip şi chimicale în formaţiuni de rocă de şist pentru a extrage gaze, este contestată de organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin că procesul poate contamina pânza freatică.

    Oettinger a afirmat pentru Die Welt că Germania nu ar trebui să renunţe la fracturarea hidraulică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF Oltenia a cumpărat de la Fondul Proprietatea acţiuni OMV Petrom de aproape 20 milioane lei

     Achiziţia pachetului de acţiuni OMV Petrom a fost anunţată de SIF Oltenia printr-un raport transmis, luni, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Titlurile cumpărate de SIF Oltenia reprezintă 8,1% din pachetul vândut de Fondul Proprietatea.

    Preţul la care Fondul a cedat acţiunile este cu 6% sub ultima cotaţie bursieră de joi, de 0,415 lei/titlu şi, totodată, cu 12,2% sub preţul dinainte ca Fondul Proprietatea să anunţe, miercuri, intenţia privind vânzarea de titluri OMV Petrom.

    La finele lunii martie, SIF Oltenia avea puţin peste 1,1% din acţiunile OMV Petrom, iar prin achiziţia pachetului de la Fondul Proprietatea a ajuns să deţină peste 1,19% din titlurile companiei de petrol, gaze şi energie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta se întâlneşte cu Lakshmi Mittal, preocupat de poziţia României la reuniunea CE privind energia

    “Mă întâlnesc cu domnul Mittal, care vine în Bucureşti la invitaţia mea. Mittal, ca toţi producătorii din Uniunea Europeană, are o mare preocupare faţă de deciziile pe care Uniuea Europeană le va lua la Consiliul European pe energie. Ei spun aşa: Europa, dacă nu reduceţi preţurile la energie şi continuaţi să le creşteţi, nu mai suntem competitivi, ne ducem în China, în Africa, în altă parte, pentru că în Europa nu mai sunt competitivi”, a spus Ponta, la postul public de televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italienii deschid o fabrică de cabluri la Slatina

    Activitatea la fabrica din Slatina a început în 1973 cu producerea de cabluri de energie. În 2009, a fost introdus primul modul pentru producţia de cabluri din fibră optică. Noua unitate îşi va tripla producţia de la 500.000 de km la 1,5 milioane de km de cabluri anual, cu perspectiva de a creşte până la trei  milioane.

     Fabrica din Slatina se întinde acum pe o suprafaţă de aproape 100.000 de metri pătraţi, având o suprafaţă construită de aproximativ 42.000 de metri pătraţi, cu o capacitate totală anuală de producţie de 30.000 de tone de cabluri de energie (de la cabluri de înaltă tensiune de până la 110kV şi cablaje pentru clădiri, la cabluri de tensiune de instrumentare şi control), aproape 1.500.000 km de cablu optic şi 500.000 km de cabluri din cupru pentru telecomunicaţii (care acoperă aproape toate cerinţele posibile, atât pentru cabluri din fibră optică, cât şi pentru cabluri din cupru) şi are aproximativ 400 de angajaţi.

     Grupul Prysmian este lider mondial pe piaţa producţiei de cabluri pentru comunicaţii, cu o cotă de piaţă de 11% şi 24 de unităţi de producţie în întreaga lume. Activitatea de telecomunicaţii Prysmian include trei unităţi de afaceri, mai exact Telecom Solutions, Optical Fibre şi MultiMedia Solutions (MMS). Prin intermediul unei reţele globale, grupul furnizează produse către operatori telecom de pe toate continentele. Grupul Przsmian are vânzări de aproximativ opt miliarde de euro în 2012, aproximativ 20.000 de angajaţi în 50 de ţări şi 91 de fabrici.

     

  • Hidroelectrica va scoate la vânzare, din iunie, 88 de microhidrocentrale

     “Procesul de vânzare se va desfăşura în etape, începând cu luna iunie 2013, prin metode transparente şi competitive, cu respectarea legislaţiei române în vigoare”, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.

    Vânzarea microhidrocentralor (unităţi cu putere instalată de până la 10 MW) a fost aprobată de AGA companiei în 13 martie.

    Cele 88 de unităţi au o putere instalată cumulată de 58 MW. Hidroelectrica operează hidrocentrale cu o capacitate totală de peste 6.000 MW.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce ar trebui să încurajăm băieţii deştepţi

    Si ştiţi ceva?! Băieţii deştepti nici nu trebuie să piară, ba ar trebui încurajaţi!
    Dar, înainte de a discuta despre propoziţia aceasta, v-aş oferi două istorioare. Prima: prin 2005 un grup de absolvenţi ai MIT au format un grup care şi-a propus să învingă loteria. Timp de şapte ani, grupul a câştigat în total circa 48 de milioane de dolari. Un amănunt – suma investită a fost de 40 de milioane de dolari.

    A doua este o ştire relativ ignorată la noi: săptămâna trecută australienii au constatat că un ins pariase un miliard de dolari pe o reducere a dobânzii de către Reserve Bank, iar insul respectiv – unii spun că se numeşte George Soros – a câştigat 19 milioane de dolari în doar 36 de ore. Nu-i rău, dacă este aşa, pentru un ins căruia presa internaţională îi cânta, zilele trecute, prohodul.

    De fapt cele două câştiguri nu sunt rele, nici pentru şapte ani de jucat la loterie, nici pentru amploarea unui pariu de un miliard. Câştigătorii ar putea fi, în logica mioritică, nişte speculatori. Adică nişte inşi nesuferiţi din cauza cărora trăim noi greu, inşi care caută şi găsesc slăbiciunile unui sistem, se luptă, gândesc cu mintea lor, analizează, riscă şi câştigă de pe urma sistemului îngenuncheat. Aşa o fi?

    Între băieţii deştepţi care au provocat criza subprime şi cei care fac tranzacţii cu mărfuri nu există, fundamental, nicio deosebire, aşa cum, la acelaşi nivel fundamental, la fel de speculatori sunt cei ce folosesc în propriul interes o informaţie, cei care fură, din grabă, galbenul la semafor, cei care îşi folosesc conturile de Facebook sau Linkedin pentru a se promova sau cei ce îşi linguşesc şefii. Se cheamă chiar natura umană şi ţine de un un anume ABC, de piaţă, de ofertele din care poţi alege, de multitudinea ofertelor care ar trebui să determine scăderea preţurilor şi aşa mai departe… Par truisme toate acestea, dar poate că din când în când e bine să ne regăsim în explicaţiile simple, primordiale, de manual sau de articol simplu de o pagină.

    Ideea cu speculatorii este că aceştia trebuie să ajungă la o masă critică: pe piaţa de energie nu trebuie să fie doar 10-20, ci 200, adică să avem o concurenţă reală, nu teritorii marcate în stil maidanez. Teritorii caracteristice multor domenii de activitate; aş da exemplul regilor asfaltului, o altă categorie din folclorul capitalismului românesc. Toată lumea se revoltă împotriva unuia sau altuia şi a câştigurilor lor, dar nimeni nu investeşte în maşini şi utilaje, în oameni şi în conexiuni, fie ele şi politice, pentru a concura cu regii asfaltului.

    De aceea zic, poate că principala grijă a premierului Ponta ar trebui să fie o anume masă critică de speculatori, atât de critică încât să putem avea repede o reţea adevărată de autostrăzi şi nu câteva crâmpeie care, puse pe hartă, par trei capete de spaghete căzute din furculiţa unui neatent. O masă critică de băieţi deştepţi, temperaţi de autorităţi şi de legislaţie, care să tranzacţioneze energie şi să retehnologizeze centralele, care să vândă cereale şi să scoată fermierii din sărăcie sau care să investească în fabrici, malluri şi cartiere rezidenţiale. Iar “influenţa şi puterea” băieţilor deştepţi, de care se plânge premierul, tot domnia sa ar trebui să le tempereze, de aceea are dânsul în subordine ministere, miniştri şi majoritate parlamentară.

    Pictura de astăzi se numeşte “Le désespoir de Pierrot” şi aparţine unui belgian pe nume James Ensor (1860 – 1949), un ins care a influenţat puternic şi expresionismul şi suprarealismul, obsedat de măşti, carnaval, marionete şi schelete. O alegorie interesantă a unui pictor sarcastic şi lucid, care putea să vadă măştile din spatele figurilor şi care a speculat frumos asta.

  • Reţeta prin care băieţii deştepţi continuă să se îmbogăţească şi în 2013

    Între timp, pare tot mai limpede că scopul intrării în insolvenţă a fost desfiinţarea contractelor directe de vânzare a energiei către mai multe companii, denumite de preşedintele Traian Băsescu “băieţi deştepţi”. La un an de la acel moment, “băieţii deştepţi” nu numai că nu au dispărut, ci o duc chiar bine. O spun chiar ei.

    “Nu a dispărut nimeni de pe piaţa energiei. Cu sau fără contracte cu Hidroelectrica, furnizorii privaţi au fost şi sunt în continuare participanţi activi pe piaţa de energie electrică din România. Furnizorii privaţi nu au plecat nicăieri, îşi văd în continuare de activitatea lor. În cazul nostru, dovadă stau cererile lunare de oferte de furnizare de energie electrică pe care le primim din partea potenţialilor clienţi“, spun reprezentanţii Energy Holding, cel mai titrat „băiat deştept“ din sectorul energetic romănesc, năşit de Bogdan Buzăianu, finul lui Dan Ioan Popescu, ministrul căruia îi este atribuită paternitatea acestui mod de a face afaceri.

    Energy Holding face precizarea că acceptă încadrarea în sintagma „băieţi deştepţi“ doar dacă este folosită în sensul bun, iar nu „tendenţios“. Unde „bun“ înseamnă, potrivit companiei CEZ Trade România, a avea profit „neajutat“. „Toţi participanţii la orice piaţă concurenţială care au profit se pot considera băieţi deştepţi în sensul bun al cuvântului, cu condiţia ca acest profit să nu fi fost «ajutat». (…) Traderii numiţi «băieţi deştepţi» nu au plecat şi, prin urmare, nu au de unde să revină“, afirmă Ion Lungu, directorul general al CEZ Trade, din grupul CEZ România.

    Mecanismele pieţei

    Preşedintele Băsescu a vorbit pentru prima dată despre „băieţii deştepţi“ din domeniul energetic în 2005, stimulat, potrivit propriilor declaraţii, de un „documentar“ cu privire la piaţa energiei. El a continuat să întreţină subiectul an de an, acompaniat de succesivii şi repetabilii miniştri ai economiei, până în 2011, când s-a confesat public: „Ca şef de stat, nu am reuşit să pun capăt poveştii «băieţilor deştepţi» din energie“. O neîmplinire pe care însă avocatul Remus Borza, reprezentant al Euro Insol, o va transforma, la mai puţin de un an de la mărturisirea preşedintelui, în evenimentul anului 2012. De la istorica expresie „băieţi deştepţi“ a preşedintelui Băsescu, toţi oficialii responsabili de soarta sectorului energetic românesc, implicit a Hidroelectrica, s-au plâns de contractele directe. Că nu sunt bune pentru economie, companie şi ţară, că limitează lichiditatea bursei de energie OPCOM – unde ar fi trebuit de fapt să vândă Hidroelectrica -, de imposibilitatea anulării acestor contracte, de pagubele, niciodată calculate, pe care denunţarea unilaterală a acordurilor le-ar produce în bugetul companiei de stat. Toţi afirmau că odată cu dispariţia acestor contracte sectorul energetic va deveni mai transparent, mai stabil şi mai predictibil, iar preţurile mai bune pentru toată lumea. Cu toate acestea, an de an, fiecare ministru al economiei le-a prelungit prin acte adiţionale. O reţetă larg răspăndită în originala economie de piaţă românească.

    Potrivit analistului independent Jean Constantinescu, unele dintre argumentele în favoarea contractelor directe ale Hidroelectrica au fost reale la nivelul anului 2000, cănd Romănia abia deschidea piaţa de energie. Dar niciunul dintre aceste argumente nu justifică lipsa transparenţei din partea statului şi nici faptul că acordurile directe au fost încheiate pe perioade de pănă la 10 ani „fără marje reale de renegociere a preţului şi cantităţilor“. Constantinescu spune că, totuşi, pe lângă efectele negative produse de aceste „anomalii“, există şi efecte pozitive. „Un mare număr de oameni interesaţi, specialişti şi nespecialişti, s-au familiarizat cu mecanismele pieţei de energie electrică. A apărut o presiune publică fără precedent asupra decidenţilor în direcţia reformării guvernanţei companiilor de stat. Nu în ultimul rând, discuţia publică a demantelat schemele şi reţelele de extragere frauduloasă a rentelor din întreprinderile de stat, cu efect şi în alte sectoare“, consideră Constantinescu.

    Nici transparentă, nici predictibilă

    Cum arată piaţa de energie electrică la aproape un an de cănd aceste contracte au început să fie denunţate de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica? „Noua lege a energiei a produs schimbări în industrie, însă nu putem spune că piaţa este mai transparentă şi mai predictibilă comparativ cu anii anteriori. Transparenţa nu este o condiţie necesară şi suficientă ca semnalele de preţ (lansate de producători) să fie cele corecte. În opinia noastră, cea mai mare problemă este lipsa de predictibilitate pe termen lung“, spun reprezentanţii Energy Holding. Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de CEZ Trade România. „Legea a influenţat întreaga piaţă de energie şi nu numai traderii. Putem aprecia că transparenţa şi predictibilitatea se  datorează cadrului de reglementare, în cazul nostru noul text legislativ şi reglementările secundare ce decurg din acesta, precum şi comportării tuturor participanţilor la piaţă, nu numai a traderilor. Din păcate, tot legea a influenţat negativ lichiditatea pieţei pe termen lung, astfel încât acum preţul energiei nu este predictibil“, potrivit lui Ion Lungu.

  • Guvernul majorează ajutoarele sociale din iulie, pentru a compensa creşterea preţului la energie

     El a precizat că suma venitului minim garantat va creşte în medie cu 13%, în două tranşe, iar alocaţia de susţinere a familiei va fi majorată în medie cu 30%.

    În luna februarie, Ministerul Muncii, Familiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care propune reglementarea măsurilor speciale destinate beneficiarilor de ajutor social şi de alocaţie pentru susţinerea familiei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare determinate de eliminarea tarifului social la energie electrică şi creşterea preţului la energie electrică şi gaze naturale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro