BusinessMagazin

Tag: decizie

  • DOSARUL operaţiilor estetice: Alţi cinci medici de la Spitalul de Arşi, arestaţi

     Decizia Curţii de Apel este definitivă.

    Managerul spitalului, Vitalie Stan, şeful Secţei de Chirurgie Plastică, Nicolae Antohi, medicii Aurelia Isac, Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Elena Cristina Isac, precum şi Carmen Florea, angajată a unei clinici private, au fost reţinuţi în 25 aprilie.

    La 27 aprilie, Vitalie Stan, Nicolae Antohi şi Elena Cristina Isac au fost arestaţi preventiv, în urma unei decizii a Tribunalul Bucureşti.

    În cazul celorlalţi şapte reţinuţi pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului Capitalei a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contestaţia lui Năstase privind întârzierea redactării motivării din dosarul “Zambaccian”, respinsă

     Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia lui Adrian Năstase pe motiv că este inadmisibilă şi l-a obligat pe fostul premier să plătească 200 de lei cheltuieli judiciare pentru acest dosar. Decizia instanţei este definitivă.

    La termenul din 28 aprilie al dosarul în care Adrian Năstase a formulat o contestaţie privind durata procesului, instanţa a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a judecătorului Ionuţ Matei, preşedintele Completului de cinci judecători. Cererea fusese formulată de avocatul lui Adrian Năstase.

    Procesul în care Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor primite în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, respectiv de doi de închisoare şi de patru ani de închisoare, care se judecă din 3 februarie la Tribunalul Bucureşti, a fost amânat de trei ori de instanţă, pe motiv că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au redactat motivarea deciziei din dosarul “Zambaccian”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sergiu Biriş, la BM Storytellers: Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile

    Iată discursul lui Serigiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Povestea mea este diferită de a celorlalţi invitaţi, pentru că în 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai „hot„ domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară.

    Poate şi dacă mergeam în această direcţie am fi crescut şi am fi fost o bună resursă de outsourcing acum, însă simţeam nevoia de a dezvolta un proiect propriu. Aveam de fapt trei idei, iar una din acele trei idei a fost Trilulilu, am vrut să facem un site românesc de videosharing. Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, iar tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional. Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci.

    După câteva luni de la lansare am fost contactaţi de Business Magazin să facem un cover story. „Vrem!„, am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi. Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.

    Nu am vrut să vindem, deşi 80.000 era o sumă colosală după câteva luni de lucru, însă am avut noroc că i-am cooptat pe consultanţii care ne-au temperat şi ne-au asigurat că vor veni şi mai mulţi bani mai târziu. Mai târziu, în 2007, Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani.

    Văd foarte mulţi tineri care şi-ar dori să încerce ceva, însă se tem să nu eşueze, că sunt multe provocări pe piaţă, dar îmi dau seama că şi noi, dacă am fi analizat la fel de în detaliu afacerea, probabil nu am fi realizat nimic. Am fi mers înainte cu programarea şi web designul şi mă bucur că am avut naivitatea şi curajul de a face ceva şi de a sprijini acest proiect prin orice mijloace. Cred că foarte mulţi tineri din ziua de azi ar trebui să lase deoparte gândirea raţională şi să îşi urmeze instinctul de a crea ceva.

    Acum sunt foarte implicat în Zonga, care este un „spin off„ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Am semnat contracte cu toate casele de discuri internaţionale şi locale, iar acesta a fost unul dintre cele mai mari challenge-uri din ultimii ani, să reuşim să lansăm acest proiect. Am reuşit să negociem cu casele de discuri şi în circa doi ani am reuşit să obţinem drepturile. Timp în care am reuşit să dezvoltăm şi produsul, şi până la urmă am avut noroc să îl aducem la costul pentru end-user pe care l-am dorit. Casele de discuri ar fi dorit ca un abonament să coste 10 euro pe lună, noi am reuşit să-l aducem la 3 euro, am reuşit să semnăm un parteneriat cu Vodafone, ei fiind şi parteneri în afacere. Acest proiect are mult mai mari provocări şi de aceea mă focusez mai tare, pentru că este şi o piaţă care mai are nevoie de educare, cea a conţinutului online plătit.

    Este greu în acest domeniu pentru că pirateria are un grad destul de ridicat şi există şi convingerea că tot ce este pe internet trebuie să fie gratis. Am pornit pe un drum, îl ţinem în continuare şi ne gândim inclusiv să deschidem serviciul şi în alte ţări.

    Cei care vor să dezvolte acum un business online trebuie să se orienteze spre zona de mobile, pentru că Facebook, de exemplu, raportează că peste 55% dintre venituri le vin din publicitatea de pe mobil, ceea ce mi se pare incredibil. Cred, de asemenea, în orice produs care se bazează pe venituri din publicitate, atâta vreme cât este bine realizat şi are o piaţă. Cred că este o mare nevoie de produse locale. Cred în servicii cu valoare adăugată, obligatoriu plătite, şi care încep să fie pe val; vor apărea tot mai multe astfel de produse. 

  • Creatorii de modă Dolce&Gabbana, condamnaţi la 18 luni de închisoare

    Aceştia ar fi trebuit să plătească statului italian, anul trecut, taxe în valoare de 40 de milioane de euro şi penalizări de încă jumătate de milion. Cazul va ajunge acum la Curtea de Casaţie din Italia, relatează CNN.

    Dolce&Gabbana este o cunoscută companie de modă din Italia, având vânzări anuale de peste un miliard de euro şi fiind evaluată la peste 5 miliarde de euro.

    Cei doi fondatori, Dominico Dolce şi Stefano Gabbana, deţin 41.8%, respectiv 40% din companie. 

  • Lidl închide ÎN PREMIERĂ un magazin din România. Care sunt motivele deciziei

    Retailerul germanl Lidl va închide, începând din 1 mai, unul dintre cele trei magazine pe care le deţine Lidl în Drobeta-Turnu Severin.

    “Lidl optimizează permanent portofoliul de magazine şi depozite, din punct de vedere al rentabilităţii acestora. Această analiză presupune atât cumpărarea unor terenuri în locaţii strategice, pe care sunt construite magazinele sau depozitele Lidl, renovarea unor locaţii strategice, dar şi renunţarea la un magazin neprofitabil, amplasat pe un teren a cărui chirie era mult prea mare”, se arată într-un comunicat al companiei. Magazinul Lidl situat pe bulevardul Mihai Viteazu, nr. 3 bis, construit pe un teren închiriat, a aparţinut iniţial lanţului de magazine Plus. Din cauza faptului că acesta a devenit neconform standardelor Lidl şi în acelaşi timp neprofitabil, a fost luată decizia închiderii lui. 

    Lidl nu a mai închis până în prezent niciun magazin în România, retailerul operând sporadic doar relocări.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa. Compania nu făcut publice rezultatele financiare pentru 2012, dar având în vedere poziţia în topul menţionat vânzările companiei se situează între cele ale Real, care a raportat 2,89 miliarde lei (650,5 milioane euro), şi cele ale Carrefour, care s-au situat la 4,28 miliarde lei (962 milioane euro). În 2011, Lidl Discount a avut o cifră de afaceri de 1,67 miliarde lei (396 milioane euro), ceea ce înseamnă că în 2012 creşterea a fost de cel puţin 70%, în moneda naţională. Lidl are peste 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează în România reţeaua de hipermarketuri Kaufland.

  • Acţiunile SIF Oltenia au scăzut cu peste 7%, după ce AGA nu a luat nicio decizie privind dividendele

     Acţiunile SIF Oltenia au fost suspendate de la tranzacţionare până la ora 16:25, pentru întrunirea AGA şi informarea investitorilor cu privire la deciziile luate.

    La reintrarea la transfer, cotaţia acestor titluri a scăzut cu 6,1%, la 1,77 lei, iar în următoarele 20 de minute corecţia s-a dus la 8,75%, preţul ajungând la 1,72 lei.

    Până la ora 17:16, au fost realizate 172 de transferuri cu acţiunile SIF Oltenia, în valoare cumulată de 625.000 de lei. La ora menţionată, titlurile companiei erau cotate la 1,751 lei, preţ cu 7,11% sub închiderea de luni.

    AGA SIF Oltenia a respins, marţi, cele două propuneri de dividend înscrise pe ordinea de zi, potrivit unui comunicat transmis de SIF Oltenia Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bustul modelului lui Holly Madison este evaluat de asigurători la un milion de dolari

    Bustul fotomodelului Holly Madison a fost evaluat de asigurătorii americani la un milion de dolari, după ce actriţa a decis să îşi protejeze prin poliţe speciale anumite părţi ale corpului. Madison, 34 de ani, este cunoscută publicului larg pentru rolul din serialul de televiziune The Girls Next Door, în care este una dintre iubitele lui Hugh Hefner.

    Asiguratorii nu refuza insa nici clientii care vor sa-si asigure ”bunuri” mai inedite, precum zambetul, mustata sau starea civila. Cu toate acestea, cei care vor o asigurare atat de neobisnuita trebuie sa si plateasca o prima pe masura, in conditiile in care sumele asigurate ajung la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. De cele mai multe ori, clientii sunt persoane celebre, iar acesta tendinta este in voga in special in strainatate.

    Cea mai scumpă asigurare a unei părţi corporale include picioarele artistei Mariah Carey, evaluate de un gigant al asigurărilor din SUA la un miliard de dolari. În top urmează fundul lui Jennifer Lopez şi picioarele lui Cristiano Ronaldo.

  • Creditorii Vinarte au decis vânzarea activelor, stocurilor de vin şi mărcilor către o firmă chineză

     Firma Red Gate din China intenţionează să cumpere cu 3,6 milioane de euro activele Vinarte, firmă aflată în insolvenţă, dar şi stocurile de vin şi mărcile aferente, scoase la vânzare pentru 3,5 milioane de euro, potrivit unui raport al RVA Insolvency, lichidatorul judiciar al producătorului de vin.

    Creditorii Vinarte s-au întâlnit vineri şi au aprobat vânzarea activului de la Zoreşti, judeţul Buzău, unde Vinarte deţine un total de 94 de hectare.

    “Creditorii au aprobat vânzarea şi am început negocierile cu firma interesată. Estimez că vom semna contractul de vânzare în luna mai”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Arin Stănescu, proprietarul RVA.

    Lichidatorul a reevaluat stocurile de vin aflate în patrimoniul companiei şi mărcile aferente centrului de vinificaţie de la Zoreşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A devenit antreprenor cu bani împrumutaţi şi cu o rablă de Dacie. Acum face 20 de milioane de euro

    Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.

    Mihai Pătraşcu a lucrat ca angajat doar un an în cei 31 pe care i-a împlinit şi se declară fericit că a luat decizia să muncească pentru afacerea proprie, evomag.ro, pe care a pornit-o cu bani împrumutaţi şi pe care a dus-o la 20 de milioane de euro.

    L-am găsit pe Mihai Pătraşcu stând în picioare la biroul înalt şi fără scaun de unde supervizează fluxul comenzilor. În discuţia cu Mihai, îţi vine aproape instinctiv să îl tutuieşti şi ajungi să vorbeşti repede despre gadgeturile pe care le foloseşte, printre care un ceas cu pedometru prin care încearcă să se menţină cât de cât activ, dat fiind că stă la birou cam zece ore pe zi. Joia Mare l-a găsit făcând, până la ora 12, patru kilometri, deşi admite că într-o zi de muncă trece bine de opt-nouă kilometri.

    Alergătura l-a însoţit încă dinainte de facultate, când, din dorinţa de avea internet în blocul unde locuia, a constituit o reţea de cartier cu 250 de abonaţi capabilă să atragă serviciile unui furnizor. “Am avut o reţea de cartier încă de când eram la liceu”, îşi începe povestea Mihai Pătraşcu, astăzi proprietar al evomag.ro, un magazin online care şi-a bugetat afaceri de circa 20 de milioane de euro pentru anul în curs.

    Absolvent de electronică şi telecomunicaţii la Universitatea Politehnică, Pătraşcu îşi are biroul deasupra depozitelor şi magazinului de prezentare de lângă Piaţa Muncii.

    Primul meu calculator a fost un 586 cumpărat cu mari eforturi de către părinţi de la cineva din Ştefan cel Mare. Am fost atras mereu de tehnologie. Ca student, a început să repare calculatoare alături de un prieten, după un an în care a lucrat la Siveco, una dintre companiile locale care dezvoltă software – “Nu mi-a plăcut pentru că nu programam, ci doar instruiam clienţii din ţară să folosească ser-viciile cumpărate. Era militărie!”.

    Cei doi au format o echipă de 20 de angajaţi, moment când el a decis să înfiinţeze un magazin online unde să îşi comercializeze calculatoarele. Aşa a apărut în 2003 vreaulaptop.ro, un proiect despre care admite că a fost lansat “prea devreme pentru timpul lui, dar din care a învăţat să facă marketing pe forumuri şi să vândă un produs deloc ieftin la acea vreme.

    A decis să construi-ască singur un proiect de magazin online şi a înfiinţat propria firmă cu bani luaţi în avans de la companiile cărora le repara calculatoarele. A strâns 12 milioane de lei vechi cu care şi-a fondat o societate şi i-a dat reţeaua de cartier unui prieten programator în schimbul unui script pentru un magazin electronic de la care a pornit evolutionsystems.ro. “Puneam în fiecare dimineaţă anunţuri timp de două ore, de la 9 la 11, pe toate site-urile posibile, alături de actuala mea soţie, de acasă, din dormitor. Am făcut asta jumătate de an şi vindeam două-trei calcu-latoare pe săptămână”, povesteşte tânărul.

    A încercat mai multe branduri în anunţurile pe care le încărca pe internet şi aşa a decis că între Evosys, Evoshop şi Evomag, ultimul rămâne cel la care clienţii răspund cel mai bine – “oamenii sunau mai mult la anunţurile cu evomag, iar încet-încet ne-am concentrat doar pe comerţ şi am renunţat la partea de mentenanţă”. Spune că nu a avut de la cine să se inspire în România şi că a preluat modelul TigerDi-rect.com, unul dintre site-urile cu obiect de activitate similar din Statele Unite ale Americii.

  • Judecarea contestaţiei lui Mihai Stoica, amânată: “Fac puşcărie degeaba”

     Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis să amâne judecarea contestaţiei în anulare formulată de Mihai Stoica întrucât avocaţii acestuia au depus la dosar minuta unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind aplicarea prescripţiei penale. Potrivit acestei decizii, prescripţia este o instituţie autonomă, motiv pentru care magistraţii o pot aplica în funcţie de Codul penal – fie cel vechi, fie cel nou – în funcţie de cel care îi este mai favorabil inculpatului.

    Judecătorii CAB au decis să amâne discutarea acestei contestaţii pentru că motivarea deciziei ICCJ nu a fost publicată în Monitorul Oficial. La auzul acestei decizii, Mihai Stoica a ţinut să precizeze că judecătorilor le este uşor să vorbească, însă el stă în puşcărie.

    “Sunt singurul condamnat căruia nu i s-a cerut pedeapsă. Ministerul Public n-a cerut pedeapsă în cazul meu. Vă este uşor să amânaţi, dar eu fac puşcărie degeaba. (…) Am venit de la ora 6.00 dimineaţa, pentru ca dumneravoastră să amânaţi acum. E uşor de vorbit, însă eu stau la puşcărie”, a spus fostul manager general al echipei Steaua Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro