Incendiul a izbucnit luni, la ora locală 19.55 (14.55 ora României), într-o clădire aparţinând căminului privat Kangleyuan din oraşul Pingdingshan, a anunţat Administraţia pentru siguranţa muncii din provincia Henan.
Cele şase persoane rănite, dintre care două sunt în stare gravă, au fost transportate la spital.
Operaţiunea de căutare şi salvare este în desfăşurare, în timp ce cauza incendiului nu este cunoscută pentru momtent.
Comisia pentru Dezvoltare Naţională şi Reformă a explicat într-un comunicat că proiectele vor fi realizate sub forma unor parteneriate public-private, transmite Reuters.
Instituţia nu a precizat dacă între investitorii privaţi se vor afla şi companii străine.
Pe măsură ce creşterea economică încetineşte, autorităţile chineze încearcă să limiteze îndatorarea autorităţilor locale şi recurg tot mai mult la parteneriate public-private, un model pe care nu l-au folosit în mod obişnuit, pentru a acoperi deficitul tot mai mare de finanţare.
Lista de proiecte se referă la 29 de regiuni, între care şi capitala Beijing şi provincia Jiangxi din sud-estul ţării.
Între proiecte se numără unul în valoare de 51,9 miliarde de yuani (8,4 miliarde dolari) pentru construcţia a două linii de metrou în oraşul Hangzhou din estul Chinei şi un altul de 6,4 miliarde de yuani (1 miliard de dolari) pentru construcţia unui spital în Urumqi, capitala regiunii Xinjiang.
Autorităţile de la Beijing încearcă să ţină sub control datoriile autorităţilor locale, estimate la circa 3.000 de miliarde de dolari, dar au apărut semne că măsurile au un efect negativ asupra proiectelor existente.
Guvernul a cerut băncilor, la jumătatea acestei luni, să menţină creditarea şi să nu reducă mărimea împrumuturilor pentru proiectele autorităţilor locale aflate în derulare, în special cele pentru construcţia de linii de metrou şi de locuinţe ieftine.
Insulele artificiale şi prezenţa militară masivă chineză au alarmat Pentagonul, care efectuează zboruri de supraveghere în regiune pentru a arăta fără echivoc faptul că Statele Unite nu recunosc revendicările teritoriale ale Chinei. Aliaţii din regiune ai americanilor sunt, la rândul lor, îngrijoraţi.
Fostul director adjunct al CIA Michael Morell a declarat pentru CNN, în noaptea de miercuri spre joi, că această confruntare arată că există riscul izbucnirii unui război între Statele Unite şi China.
O echipă a postului american a primit acces exclusiv în timpul unei misiuni aeriene de supraveghere a apelor disputate, precizează CNN, aratând că Pentagonul a dorit astfel să atragă atenţia asupra provocării reprezentate de insulele artificiale chineze.
Un avion de supraveghere de tip P8-A Poseidon – cea mai avansată aeronavă americană de acest tip, care este totodată un vânător de submarine – a coborât până la altitudinea de 4.500 de metri deasupra insulelor.
“Aici Marina chineză… Aici marina chineză… Vă rugăm să plecaţi… pentru a evita o neînţelegere”, s-a auzit o voce, într-o transmisie radio receptată la bordul aeronavei în care se afla echipa CNN.
Pentagonul a declasificat pentru prima dată înregistrări video care surprind activitatea Chinei în regiune şi înregistrări audio în care chinezii provoacă o aeronavă americană.
Potrivit CNN, Statele Unite analizează atât posibilitatea efectuării unor zboruri la o altitudine şi mai mică, cât şi trimiterea unor nave de război în imediata apropiere a acestor insule, în cadrul unei noi prezenţe, “mai robuste”, în regiune.
Imediat după transmisie, aeronava a observat şi sursa acesteia – o insulă artificială situată la aproximativ 1.000 de kilometri de coastele chineze.
Marea Chinei de Sud face obiectul a numeroase revendicări teritoriale asupra unei zone bogate în peşte, în subsolul căreia s-ar afla zăcăminte importante de resurse naturale.
Misiunea de miercuri a vizat în mod special monitorizarea activităţilor chineze pe trei insule care în urmă cu trei luni erau doar nişte recife care abia ieşeau din apă. În prezent, ele au devenit proiecte masive de construcţii, despre care Statele Unite afirmă că urmează să găzduiască instalaţii militare.
Această creare de noi teritorii în Marea Chinei de Sud face parte dintr-un efort militar chinez mai amplu care vizează, în opinia unora, provocarea dominaţiei americane în regiune, după ce Beijinul şi-a lansat primul portavion, îşi echipează rachetele nucleare cu focoase multiple, dezvoltă rachete împotriva navelor de război iar în prezent construieşte baze militare la mare depărtare de ţărm.
“Încerc să înţeleg, ca oricine altcineva, ce urmăreşte (China) aici. Am observat recent o sporire a activităţii în legătură cu ceea ce pare să fie construirea unei infrastructuri militare”, a declarat căpitanul Mike Parker, comandantul flotei de avioane de supraveghere de tip P8 şi P3 mobilizate în Asia, pentru echipa CNN de la bordul aeronavei.
“Am fost provocaţi acum de 30 de minute de Marina chineză. Cred că (semnalul) provenea de la instalaţia aceasta”, a continuat Parker, arătând cu degetul o staţie de radar de alertă rapidă amplasată pe o insulă artificială, la reciful Fiery Cross, aflat sub controlul Chinei – care a staţionat aici 200 de militari şi a demarat lucrări în vederea construirii unui port şi unei piste de aterizare – şi revendicat de Filipine, Vietnam şi Taiwan.
În doar doi ani, China a extins suprafaţa recifului cu aproximativ 800 de hectare, într-o zonă în care adâncimea apei este de aproximativ 90 de metri.
Într-o înregistrare video efectuată de avinul de tip P8, în afară de radarul de alertă rapidă, pe insulă – numită de unii “portavionul care nu poate fi scufundat” – se pot vedea barăci militare, un turn militar de control şi o pistă care poate fi utilizată de toate tipurile de avioane din dotarea armatei chineze
“Traficul de suprafaţă este evident intens”, a declarat pentru CNN locotenent-comandorul Matt Newman din carlinga avionului de supraveghere, precizând că se referă la nave de război şi ale Pazei de Coastă chineze. “Au radare aeriene, deci există şanse mari să fim urmăriţi”, adaugă el.
Dovada, comentează CNN, este faptul că Marina chineză a cerut avionului de tip P8 să părăsească spaţiul aerian de opt ori în cursul acestei singure misiuni.
De fiecare dată, piloţii americani au răspuns că aeronava zboară în spaţiul aerian internaţional.
Este o înfruntare aeriană militară, dar avioane civile pot fi prinse la mijloc, subliniază CNN.
Cu cât China construieşte mai mult, cu atât avertismentele Marinei chineze sunt mai frecvente şi mai agresive, au declarat comandanţi americani pentru post.
Atât la reciful Fiery Cross, cât şi la reciful Mischief, care fac parte din arhipelagul Spartly, numeroase utilaje lucrau de zor, luând nisipul de fundul oceanic şi proiectându-l în atmosferă, în coloane imense, pentru a crea uscat.
“Vedem acest lucru zilnic”, a declarat Parker. “Cred că lucrează inclusiv în weekend, pentru că-i vedem mereu”, adaugă el.
Kerry a declarat în capitala sud-coreeană că Washingtonul a oferit izolatului Phenian şansa unei îmbunătăţiri a relaţiilor în schimbul unor semnale privind o intenţie reală de a pune capăt programului său nuclear.
“Până în acest moment, mai ales cu provocările recente, este clar că DPRK (acronimul oficial al Coreei de Nord) nu îndeplineşte nici pe departe acest standard”, a declarat Kerry la o conferinţă de presă comună cu ministrul sud-coreean de Externe, Yun Byung-se.
“În schimb, continuă programul de arme nucleare şi rachete balistice”, a adăugat el.
Coreea de Nord este deja supusă sancţiunilor ONU, UE şi Statelor Unite din cauza rachetelor sale şi testelor nucleare.
“În ceea ce priveşte metodologia pentru intensificarea sancţiunilor şi alte lucruri, noi (Statele Unite şi China) discutăm despre ele. China are în mod evident o pârghie extraordinară”, a adăugat Kerry.
“Vom avea un dialog economic şi pe teme de securitate cu chinezii la Washington în iunie şi vom pune atunci pe masă unii paşi specifici”, a continuat el.
Phenianul s-a retras dintr-un acord din 2005 cu China, Japonia, Rusia, Coreea de Nord şi Statele Unite pentru a pune capăt programului său nuclear în schimbul unor stimulente diplomatice şi economice.
În 2012, la câteva săptămâni după un acord care introducea un moratoriu privind activităţile nucleare şi testele de rachetă cu rază lungă de acţiune, Phenianul a lansat o rachetă balistică, anulând practic acordul. Coreea de Nord a testat recent o rachetă balistică lansată de un submarin, generând tensiuni la nivel regional.
Procesul a fost intentat la un tribunal federal din Manhattan de Gucci, Yves Saint Laurent şi alte mărci deţinute de compania Kering SA, acestea cerând despăgubiri şi o hotărâre judecătorească pentru presupusa încălcare a legilor privind mărcile comerciale şi înşelătoria.
Compania Alibaba este acuzată că a participat la fabricarea, oferirea spre vânzare şi traficul de produse contrafăcute purtând mărcile respective fără permisiunea lor.
O purtătoare de cuvânt a Alibaba, Bob Christie, a declarat: “Continuăm să lucrăm în parteneriat cu numeroase branduri pentru a le ajuta să îşi protejeze proprietatea intelectuală şi avem un istoric solid în acest sens. Din nefericire Kering Group a ales calea unui litigiu inutil în locul unei cooperări constructive. Credem că această plângere nu are fundament şi vom lupta împotriva ei”.
Preocupările legate de prezenţa unor produse false pe platformele Alibaba, inclusiv piaţa online Taobao, au urmărit compania ani la rând, deşi SUA au scos Taobao de pe lista sa cu “pieţe notorii” în 2012, graţie progreselor înregistrate.
Aceasta este a două oară în mai puţin de un an când brandurile Kering dau în judecată Alibaba pentru presupusă vânzare de produse contrafăcute.
Un proces precedent a fost intentat în iulie dar a fost retras în aceeaşi lună, cu posibilitatea de a fi reluat în timp ce Kering a lucrat cu Alibaba la o soluţie, potrivit documentelor judiciare.
Plângerea depusă susţine că Alibaba şi entităţile asociate “oferă publicitate şi alte servicii esenţiale pentru ca firmele care se ocupă de contrafacere să îşi vândă produsele contrafăcute clienţilor lor din Statele Unite”.
Documentele depuse în instanţă citează, de exemplu, o geantă Gucci contrafăcută oferită la preţuri de 2-5 dolari fiecare de un comerciant chinez cumpărătorilor care vor cel puţin 2.000 de bucăţi. O geantă Gucci autentică se vinde cu 795 de dolari.
Alibaba a permis vânzările de produse contrafăcute chiar şi când a fost informată în mod expres că respectivii comercianţi vând produse false, afirmă plângerea.
Kering Group vrea un ordin judecătoresc care, între altele, să împiedice Alibaba să ofere sau să faciliteze vânzarea de produse contrafăcute şi despăgubiri nespecifice care ar putea include 2 dolari pe fiecare produs contrafăcut.
Exerciţiile, care vor avea loc cu participarea Chinei, Indiei, Mongoliei, precum şi a Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia şi Tadjikistan), vor fi consacrate “menţinerii păcii şi luptei contra terorismului”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.
Cinci sute de comandouri din Ivanov şi Ulianovsk, două avioane de vânătoare de tip Su-25, două bombardiere de tip Su-24 şi elicoptere Mi-8 şi Mi-24 au fost trimise deja spre Tadjikistan, care găzduieşte cea mai mare bază militară rusă din străinătate, a anunţat miercuri Ministerul rus al Apărării.
În afară de trimiterea de nave militare suplimentare, Statele Unite analizează şi posibilitatea efectuării unor zboruri de recunoaştere în estul Asiei.
Până acum, Washingtonul evitase să se implice direct în disputele teritoriale pe care Beijingul le are în Marea Chinei de Est cu ţări precum Brunei, Malaysia, Filipine şi Vietnam.
În acest context, Ministerul chinez de Externe a avertizat Statele Unite să evite acţiunile “provocatoare”.
“Libertatea de navigaţie nu oferă armatei unei ţări dreptul de a intra liber în apele teritoriale ale altui stat”, a reacţionat Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
Forţele navale americane au anunţat miercuri că fregata USS Fort Worth a sosit pentru realimentare într-un port din Filipine, după ce a patrulat în Marea Chinei de Sud în apropierea arhipelagului disputat Spratly.
Creşterea importurilor reprezintă o surpriză, având în vedere încetinirea economiei chineze. Cu toate acestea, preţurile scăzute ale ţiţeiului şi seria de reduceri ale dobânzilor în China, în încercarea de stimulare a creşterii, reprezintă factori care susţin cererea.
Importurile de petrol ale Chinei au atins luna trecută un nivel record de aproape 7,4 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 7,2 milioane de barili pe zi înregistrat de importurile Statelor Unite, potrivit datelor Reuters.
Chiar dacă China ar putea coborî din nou pe locul al doilea în lunile următoare, este clar că se îndreaptă spre devansarea permanentă a Statelor Unite, ca cel mai mare importator de ţiţei.
China este deja cel mai mare consumator de energie din lume, petrolul fiind cel mai tranzacţionat produs.
Statul chinez este cel mai mare consumator de mărfuri precum cărbune, minereu de fier şi majoritatea metalelor, cu implicaţii majore pentru pieţe, care continuă să migreze dinspre vest spre est.
“Poziţia de cel mai mare importator de ţiţei va conferi Chinei mai multă influenţă. Angajamentul Chinei în Orientul Mijlociu va cotinua să se schimbe, nu va mai fi un jucător minor”, a declarat Philip Andrews-Speed, director pentru cercetări în domeniul securităţii energiei la National University of Singapore.
El a adăugat că China devine mai importantă nu doar pentru statele din Orientul Mijlociu, ci şi această regiune va deveni tot mai importantă pentru China, în raport cu alte ţări care importă mai puţin petrol.
Scăderea cu 60% a preţurilor petrolului în a doua jumătate a anului 2014 a încurajat China să îşi crească stocurile.
În ultimul deceniu, producătorii de petrol din întreaga lume şi-au schimbat în mod fundamental rutele comerciale, în condiţiile în care importurile SUA au scăzut de la peste 10 milioane de barili pe zi în urmă cu 10 ani la circa 7 milioane de barili pe zi în prezent, în timp ce importurile Chinei au crescut de şapte ori.
În luna aprilie, ministrul saudit al Petrolului, Ali al-Naimi, a efectuat o vizită în China şi alte state asiatice, în care a anunţat un nivel record al producţiei de ţiţei a ţării sale, fiind încrezător că cererea puternică din China va continua.
Transformarea Chinei în cel mai mare cumpărător de petrol influenţează şi comerţul. Piaţa ţiţeiului era dominată de companii occidentale majore precum ExxonMobil, Royal Dutch Shell, Chevron sau BP, dar traderii chinezi au devenit tot mai activi. Astfel, companii ca Unipec sau China Oil, diviziile comerciale ale grupurilor Sinopec şi PetroChina, au intrat pe pieţele petrolului la un nivel fără precedent.
Banca Populară a Chinei (PBOC) a anunţat duminică, pe site-ul propriu, că, începând din 11 martie, dobânda anuală la împrumuturi va scădea la nivelul de 5,1%. Dobânda la depozite va scădea la 2,25%.
“Economia Chinei continuă să se confrunte cu presiuni relativ mari. În acelaşi timp, nivelul general al preţurilor interne rămâne mic, iar ratele reale ale dobânzilor sunt încă mai mari decât media istorică”, precizează PBOC.
Deficitul comercial şi inflaţia au crescut în China în luna aprilie, indicând că a doua economie a lumii se confruntă cu presiuni majore şi tinde să se contracteze.
Potrivit analiştilor economici, nu se pune problema dacă, ci când Beijingul va modifica din nou politicile economice, în contextul în care creşterea economică a scăzut în primul trimestru cu şapte la sută, un nivel care aminteşte de criza financiară din perioada 2008/2009.