Tag: actiuni

  • Pe cine mai atacă pieţele financiare

    Este improbabil ca preţul acţiunilor să ajungă din nou la nivelurile din anii trecuţi, inclusiv pentru că există un joc speculativ internaţional în desfăşurare, “cu pariuri pe căderea în continuare a preţurilor acţiunilor greceşti”, spunea săptămâna trecută Yannis Costopoulos, preşedintele executiv al Alpha Bank, despre cotaţia acţiunilor băncii sale, alături de cele ale altor bănci şi companii cotate la bursa din Atena. După primele nouă luni ale anului, piaţa de acţiuni din Atena era în topul primelor cinci burse din lume cu cele mai mari scăderi (45,33%), după cea din Cipru (58,13%) şi înainte de cea din Egipt (44,43%), Ucraina şi Kenya.

    Desigur, ceea ce spune grecul seamănă cu ce a acuzat de atâtea ori ex-premierul Papandreou, de anul trecut încoace, că se întâmplă cu obligaţiunile elene, şi ele ţintă a speculatorilor. Şi cum grecii, nu-i aşa, sunt cam înclinaţi să dea vina pe alţii pentru problemele proprii, pot fi sau nu luaţi în serios. Dar nu numai grecii spun asta. În iulie, şeful UniCredit, Federico Ghizzoni, declara că scăderea spectaculoasă a acţiunilor băncilor italiene, după ce Italia intrase pentru prima dată în colimatorul pieţelor financiare, are legătură nu cu îngrijorarea acestora din urmă că băncile au un portofoliu prea mare de obligaţiuni suverane, ci exclusiv cu speculaţiile investitorilor care fac short selling pe acţiunile băncilor (pariuri pe scăderea viitoare a cotaţiilor), readucând astfel în discuţie aceeaşi practică speculativă contra căreia au luptat şi SUA, şi Germania din 2008 încoace.

    La jumătatea lui august, patru ţări (Franţa, Belgia, Italia şi Spania) au interzis temporar operaţiunile de short selling pe acţiunile băncilor lor, după exemplul Germaniei în 2010; interdicţia şi-a făcut însă efectul benefic doar câteva zile, adică până la faimoasa ştire din The Wall Street Journal că Fed e preocupată de soliditatea filialelor din SUA ale băncilor europene, ştire care a făcut ravagii la bursă în preţul acestora, aşa cum avea să facă ravagii şi zvonul din The Mail on Sunday că Societe Generale ar fi fost în pragul falimentului. Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat un regulament de creştere a transparenţei pe pieţele de acţiuni, în virtutea căruia autorităţile de supraveghere naţionale vor fi notificate în cazul existenţei unor poziţii scurte nete semnificative pe acţiuni, imediat ce ponderea lor ar atinge 0,5% din capitalul social emis al unei companii, numai că regulamentul ar urma să intre în vigoare abia din noiembrie 2012.

    Iar când e vorba de companii, contagiunea pe bază de zvonuri e iute şi se extinde repede de la o companie la multe altele din sectorul ei, lucru verificat nu numai la bănci, ci şi la imobiliare, construcţii, asigurări, auto şi aşa mai departe. Şi nu numai la acţiuni, ci şi la obligaţiunile emise de ele. “Unii investitori mai întâi vând şi abia apoi pun întrebări”, reflecta cu năduf Richard Handler, CEO al băncii de investiţii americane Jefferies, căzută la începutul lui noiembrie sub presiunea short sellerilor alarmaţi de o posibilă similitudine cu situaţia MF Global Holdings, unul dintre cei mai mari brokeri pe instrumente financiare derivate, care a dat faliment la sfârşitul lui octombrie din cauza pariurilor greşite pe obligaţiuni suverane europene. După ce acţiunile Jefferies s-au prăbuşit cu până la 20%, iar obligaţiunile ei au ajuns la randamente duble faţă de august, firma i-a asigurat pe investitori că nu e în situaţia MF Global, a redus la jumătate expunerea pe Europa şi a început să-şi răscumpere din acţiuni, ceea ce a mai remediat situaţia pentru moment.

    În alte cazuri, acţiunile companiilor dintr-un sector sunt văzute cu potenţial de pierdere fiindcă nu mai au aceeaşi piaţă ca acum doi ani, un an sau şase luni, iar profiturile companiilor scad (cazul producătorilor de oţel sau aluminiu, afectaţi de ieftinirea metalelor) ori pur şi simplu fiindcă ţările lor de origine au probleme (indicele Euro Stoxx 50, al celor mai bune acţiuni din zona euro, a scăzut cu 19,7% de la începutul anului). În toate cazurile, ce se întâmplă la nivelul statelor afectează evident piaţa acţiunilor: acţiunile europene şi cele ale companiilor americane cu afaceri notabile în Europa au căzut de fiecare dată când a apărut un nou impas legat de finanţarea Greciei, după cum rapoartele negative despre piaţa muncii din SUA au afectat acţiunile firmelor americane.

    Ceea ce atenuează însă volatilitatea şi face ca bursele să arate mai bine decât economia reală e “jocul la portar”, adică răscumpărarea de acţiuni, cu scopul creşterii cotaţiilor, de către companiile care în ultimii ani şi-au redus drastic costurile cu personalul şi investiţiile în extindere, iar disponibilităţile financiare le folosesc pe bursă. Adică exact ceea ce acuza Warren Buffett zilele trecute când spunea că acţionarii companiilor americane se scaldă în bani, dar această prosperitate nu se mai transmite deloc la angajaţii sau la şomerii americani.

    Iar această tendinţă (“de-equitization”) se va accentua, devenind o temă globală în strategiile investitorilor vânzători de acţiuni şi ale companiilor cumpărătoare, prezic analiştii Citigroup: “În urmă cu mai mulţi ani a existat în Europa o combinaţie între profituri solide, acţiuni ieftine disponibile şi costuri joase de îndatorate, care a stimulat răscumpărările de acţiuni, fuziunile şi achiziţiile şi creşterea dividendelor. Acum avem de-a face cu aceeaşi combinaţie, numai că de data aceasta se întâmplă la nivel global”. Ceea ce pentru investitori şi acţionari e o ocazie de câştig, pentru economia reală e însă un motiv serios de alarmă. Atâta vreme cât companiile nu investesc şi nu angajează, ci preferă să-şi folosească profitul ca să-şi susţină preţul acţiunilor pe piaţă, bursa e departe de funcţia ei de bază de sursă de bani pentru dezvoltare şi barometru al economiei, rămânând un simplu barometru al speculaţiilor de moment.

  • Cum vor parlamentarii de la Strasbourg să ferească Europa de speculatori

    Regulamentul face parte din pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană pentru contracararea efectelor crizei financiare. Ambele tipuri de tranzacţii sunt considerate ca fiind la baza creşterii volatilităţii pieţelor, iar cei care au tranzacţionat CDS sunt acuzaţi că au agravat problemele economice ale Greciei.

    Parlamentul a obţinut interzicerea tranzacţiilor cu CDS în situaţiile în care cumpărătorul nu deţine deja titlurile pe care se bazează instrumentele respective (practica denumită “naked CDS trading”). De exemplu, cumpărarea de titluri CDS greceşti va fi permisă doar atunci când cumpărătorul deţine deja obligaţiuni guvernamentale greceşti sau acţiuni într-un sector economic puternic dependent de performanţa CDS-urilor respective, precum o bancă grecească – în mod evident, sectorul bancar grecesc va fi puternic afectat în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată.

    Singura excepţie o reprezintă situaţia în care o autoritate naţională poate ridica interdicţia pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 6 luni. Această decizie poate fi luată dacă piaţa datoriilor suverane din ţara respectivă nu mai funcţionează în mod corespunzător, iar textul precizează o serie limitată de indicatori care constituie repere pentru această decizie. În plus, în termen de 24 ore, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe va publica pe propriul website o opinie referitoare la oportunitatea ridicării interdicţiei. O eventuală decizie negativă a Autorităţii va avea un impact politic.

    “Acest regulament dovedeşte că Uniunea Europeană poate acţiona împotriva speculaţilor, atunci când există voinţă politică. Regulamentul va face imposibilă cumpărarea de CDS cu singurul scop de a specula pe intrarea unei ţări în incapacitate de plată”, a declarat raportorul Pascal Canfin (Grupul verzilor, Franţa).

    De asemenea, Parlamentul a impus cerinţe mai stricte de raportare pentru tranzacţiile pe pieţele de acţiuni, tot pentru a preveni volatilitatea excesivă şi prăbuşirea cotaţiilor anumitor companii din cauza speculaţiilor, adică aşa cum s-a întâmplat cu Lehman Brothers în 2008. Autorităţile de supraveghere naţionale vor fi notificate în cazul existenţei unor poziţii scurte nete semnificative pe acţiuni, imediat ce ponderea lor ar atinge 0,5% din capitalul social emis al unei companii.

  • Acţiunile europene au urcat puternic şi au închis la maximul ultimelor 12 săptămâni

    Indicele bancar STOXX Europa 600 a avansat cu 8,9%. Băncile franceze, puternic expuse la datoriile ţărilor periferice din zona euro, au înregistrat printre cele mai mari creşteri ale cotaţiilor. Acţiunile BNP Paribas şi Credit Agricole au urcat cu 17,3%, respectiv 22,7%. Titlurile Societe Generale au avansat cu 22,5%. Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a crescut cu 3,6%, la cel mai ridicat nivel de după 3 august. “Deciziile au fost luate, oricare ar fi ele. Este un lucru bun. Mă tem însă că pe parcurs vom constata că nu sunt atât de bune cum am crezut”, a declarat Gavin Launder, manager de fonduri la compania Legal&General, care administrează active de 356 de miliarde de lire sterline.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Rolls-Royce, la un nivel-record după anunţul vânzării unei participaţii la o companie

    Pe lângă tranzacţia care vizează IAE, producător de motoare V2500 pentru aeronave A320, Rolls-Royce şi Pratt & Whitney au anunţat că vor forma un parteneriat vizând dezvoltarea de motoare pentru noua generaţie de avioane din clasa medie, care vor înlocui modele A320 şi Boeing 737.

    Acţiunile Rolls au atins un maxim de 6,84 lire sterline în prima parte a şedinţei de joi şi se aflau la 10:53 GMT (13:53 ora României) în urcare cu 6,6%, la 6,67 lire sterline.

    “Nu am atribuit niciodată o astfel de valoare IAE. Credem că nici piaţa. Tranzacţia va creşte profitul operaţional al Rolls-Royce cu peste 140 de milioane de lire sterline în primul an, iar impactul se va menţine la acest nivel pentru încă 13 ani”, a spus Sandy Morris, analist la RBS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tarom va cheltui circa 400.000 de euro pentru a afla ce valoare au acţiunile ei

    “Contractul are ca obiect servicii juridice, contabile, audit, comercial, gestionare şi conexe Cod CPV 79400000-8, constând în realizarea operaţiunilor de evaluare a SC TAROM SA de către Evaluator, în vederea determinării valorii de piaţă a acţiunilor emise de către aceasta”, se precizează în caietul de sarcini.

    Durata prestării acestor servicii este stabilită la cel mult 40 de zile de la data atribuirii. Pentru a putea participa la această licitaţie deschisă trebuie depusă o garanţie de aproape 7.900 de euro. Ofertele vor fi deschise în data de 28.11.2011. Anul trecut compania de stat a avut pierderi totale de circa 80 de milioane de euro, deşi numărul pasagerilor transportaţi a crescut cu 24% faţă de 2009, respectiv la 2,2 milioane de la 1,77 milioane. Conform bugetului pe anul în curs Tarom ar urma să “închidă” 2011 “pe zero”, respectiv fără profit şi fără pierderi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • China a început să cumpere acţiuni la băncile locale, pentru a susţine bursele

    Indicele Shanghai Compozit a pierdut aproape 17% în acest an, din cauza temerilor privind înăsprirea politicii monetare şi evoluţia economiei. Achiziţia de acţiuni bancare de către divizia Hujin ar fi prima după criza financiară din 2008-2009 şi prima recunoscută oficial de către Beijing. Compania Central Huijin Investment cumpără acţiuni la cele patru mari bănci din China, a anunţat, luni, după închiderea burselor, agenţia de presă Xinhua.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Chirileasa, ZF: Steve Jobs, omul de 200 de miliarde de dolari. De ce nu aş mai cumpăra acţiuni Apple

    Dezvelirea lui iPhone 4S este un prim test pe care Apple l-a picat, după retragerea lui Jobs din poziţia de CEO, la finele lunii august, iar asta s-a văzut imediat pe bursa americană, unde acţiunile au picat cu 5% imediat după conferinţa noului şef al Apple, Tim Cook. Deşi acţiunile şi-au revenit ulterior, miercuri au scăzut din nou. În schimb, acţiunile Samsung, HTC, LG sau Nokia au crescut.

    Întrebarea care apare acum în mintea tuturor analiştilor este câţi dintre fanii iPhone şi ai tabletei iPad sunt de fapt fanii lui Jobs şi cât din capitalizarea actuală a Apple, de 340 de miliarde de dolari, i se datorează deja legendarului său fondator.

    În ianuarie 2007, când a început nebunia iPhone, Apple valora 80 de miliarde de dolari. Google era de două ori mai valoroasă, iar Microsoft – de trei ori mai mare.

    Ascensiunea uimitoare a Apple, care a reuşit să devină cea mai valoroasă companie din lume, în mai puţin de cinci ani de la lansarea primului iPhone, nu poate fi imaginată fără geniul de marketing al lui Jobs. El avea puterea de a vrăji o sală întreagă cu sute de jurnalişti şi de a însufleţi mii de oameni să se aşeze la cozi cu câteva zile înainte de lansarea pe piaţă a unui nou model de iPhone. Ca un adevărat predicator, a reuşit să atragă milioane de adepţi în “biserica” sa, iar acea “biserică” a crescut în primul rând pe bursă.

    Nu sunt un fan al Apple, nu cred că au neapărat cele mai bune produse, dar cu siguranţă au ştiut mereu să le vândă cel mai bine. Şi asta i se datora lui Jobs.

    Paradoxal, din ce am citit pe toate blogurile de împătimiţi ai tehnologiei, iPhone 4S pare să fie de departe cel performant dintre toate telefoanele lansate până acum de producătorul american. De data asta Apple s-a concentrat să pună un procesor mai bun şi funcţii cât mai avansate, cum ar fi cea de recunoaştere vocală.

    Marea problema e că arată la fel ca şi iPhone 4, iar întrebarea e dacă fanii se vor lăsa convinşi de ceea ce poate face acest telefon pentru a-l schimba pe cel vechi. Cu siguranţă că milioane o vor face, dar va fi asta de ajuns pentru ca vânzările Apple să-şi continue creşterea fulminantă?

    Preţul de acum al Apple reflectă mai ales ritmul puternic de creştere a vânzărilor şi profiturilor şi nu cifrele în sine. La 340 de miliarde de dolari capitalizare, Apple este evaluată la de peste trei ori cifra de afaceri din ultimul an (100,3 mld. dolari, din iunie 2010 până în iunie 2011) şi la de 14,4 ori profitul net din aceeaşi perioadă (23,6 mld. dolari). Asta în condiţiile în care atât vânzările cât şi profitul s-au dublat comparativ cu anterioarele 12 luni (în perioada iunie 2009 – iunie 2010 cifra de afaceri a fost de 54,7 mld. dolari, iar profitul net de 11,37 mld. dolari).

    Preţul actual al acţiunilor reflectă aşteptările investitorilor ca Apple să-şi menţină ritmul de creştere. Va reuşi fără Steve Jobs?

    Sunt sigur că dacă el ar fi urcat marţi pe scenă în locul lui Tim Cook cu iPhone 4S în mână, mulţi ar fi uitat că nu e iPhone 5. Ar fi scos el un iepure din pălărie şi altfel ar fi arătat relatările de după eveniment, altfel s-ar fi vorbit în cercurile de fani ai Apple.

    Pentru mulţi marea dezamăgire nu a fost telefonul prezentat, ci că Steve Jobs nu a mai urcat pe scenă. Probabil că în următorii ani, vom afla cât valorează Jobs pentru acţionarii Apple. Sau, mai exact, lipsa lui.


    Andrei Chirileasa este editor la Ziarul Financiar. Cititi mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii

  • Fondul Proprietatea a epuizat banii destinaţi răscumpărării de acţiuni

    Anterior tranzacţiilor de la finele săptămânii trecute, administratorul Fondului Franklin Templeton dispunea de circa 6,62 milioane lei pentru programul de răscumpărare de acţiuni FP. Astfel, Templeton mai are aproximatv 280.000 de lei pentru acest tip de tranzacţii. La începutul programului, Fondul avea 120,3 milioane lei, cu care a susţinut preţul acţiunilor astfel încât acesta să nu scadă accelerat. De la listarea la BVB, la 25 ianuarie, acţiunile FP au scăzut cu 33%, de la 0,6495 lei la 0,4311 lei, la finalul sesiunii de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va fi aplicată în UE taxa pe risc

    Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni vor fi taxate cu 0,1% din valoare, iar cele cu contracte derivate cu 0,01%. Aplicarea taxei ar aduce la bugetul comunitar şi la cel al statelor membre 57 de miliarde de euro în fiecare an, “ar descuraja tranzacţiile riscante şi ar suplimenta măsurile de reglementare menite să evite producerea unor noi crize”, consideră CE.

    Algirdas Semeta, comisar pentru fiscalitate şi audit, a declarat că taxa “va oferi ceea ce aşteaptă cetăţenii: o contribuţie corectă din partea sectorului financiar” (de unde şi criticile intense cu care băncile au întâmpinat-o, mult înainte de anunţul din această săptămână).

  • Acţiunile europene au avut cea mai amplă creştere zilnică din ultimele 16 luni

    Titlurile bancare au avut printre cele mai bune performanţe, iar indicele de profil STOXX Europe 600 a urcat cu 6,5%, continuând evoluţia pozitivă pentru a treia şedinţă consecutiv. De la începutul acestui an, acest indice a scăzut cu 30%. “Piaţa este în creştere puternică pentru că se pare că politicienii încep să ia lucrurile în serios şi pun la punct un plan coordonat”, a declarat David Coombs, manager de fonduri la compania Rathbone Brothers, care administrează active de 23,6 miliarde de dolari, transmite Reuters. El a adăugat că planul nu a fost stabilit, iar piaţa va reflecta incertitudinile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro