BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • MAE protestează faţă de o glumă agresivă de pe Twitter a vicepremierului rus Rogozin (FOTO)

    MAE apreciază că “ameninţarea cu folosirea unui bombardier strategic rus, de către un vicepremier rus, reprezintă o declaraţie foarte gravă, în actualul context regional, în care Federaţia Rusă a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar forţe separatiste proruse violează grav ordinea publică din statul vecin”.

    Rogozin a postat gluma agresivă de mai sus pe conturile sale de Twitter în limba engleză şi rusă şi a dat trimitere la decizia autorităţilor române de a-i interzice tranzitarea spaţiului aerian românesc, postată pe contul său de Facebook. Vicepremierul era nemulţumit că avionul cu care călătorea cu avionul spre Chişinău, în cursul zilei de joi, a trebuit să ocolească, pentru că nu a putut să traverseze nici Ucraina, nici România.

    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor de la Moscova, ministerului rus de externe, să precizeze public dacă afirmaţiile citate ale vicepremierului Rogozin reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România ca stat membru UE şi NATO.

    În acelaşi timp, MAE reaminteşte că România a susţinut, susţine fără echivoc şi respectă întru totul regimul de sancţiuni instituit de Uniunea Europeană în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

    Vicepremierul guvernului Federaţiei Ruse Dmitri Rogozin, se găseşte pe lista cetăţenilor ruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor aprobate recent de UE, având aşadar interdicţie de călătorie pe teritoriul şi prin spaţiul aerian al statelor membre ale Uniunii.

    Potrivit articolului 1(1) din Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea, “statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele fizice responsabile pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi de către persoanele fizice asociate acestora, astfel cum figurează în anexă”, anexa conţinând lista persoanelor sancţionate.

  • Soluţia rusească pentru Ucraina

    Iniţiativa de pace a lui Putin a eşuat – separatiştii vor ţine referendumul, iar Kievul a continuat acţiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din raţiuni de simetrie cu atitudinea sa faţă de alegerile prezidenţiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniştirea ţării, pentru că nu poate recunoaşte rezultatul unui scrutin ţinut “când armata este desfăşurată contra populaţiei”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu şi a referendumului din Donbass) ar putea facilita obişnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluţia pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

    Oligarhul ucrainean Petro Poroşenko, favoritul net în sondaje pentru prezidenţiale, a avertizat însă că reprimarea separatiştilor va continua tocmai ca să se poată ţine scrutinul: “Sperăm să încheiem operaţiunile contra teroriştilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor şi nu le vom permite să tulbure alegerile”.

    Poroşenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen (de unde şi porecla de “regele ciocolatei”), precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. A fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părţi ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziţiei, susţinând “revoluţia portocalie”. În 2010 şi-a schimbat iar poziţia, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanţator al manifestaţiilor contra aceluiaşi regim.

    Acum, Poroşenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intenţiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunţat la propria sa candidatură la prezidenţiale ca să-l susţină pe Poroşenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancţiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituţionale care să includă schimbări în legislaţia privind minorităţile şi chiar să accepte, însă numai după alegeri şi după ce situaţia se va fi stabilizat în şară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

    Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-şi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenţii în forţă a Rusiei în ţara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-şi atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convenţională a ţării.

    Cât despre liderii UE, aceştia s-au liniştit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancţiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susţine securitatea energetică a Ucrainei.

  • CONFRUNTĂRI ÎN UCRAINA: Lupte în oraşul ucrainean Mariupol. Mai mulţi oameni au murit

     Potrivit site-ului de ştiri ucrainean Insider, opt militanţi proruşi au fost ucişi în cursul unui schimb de focuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Separatiştii din estul Ucrainei ar pregăti un referendum privind alipirea la Rusia pe 18 mai

     Activistul ucrainean a afirmat că deţine informaţii privind “stabilirea unui nou referendum pe 18 mai. În cadrul acestuia, separatiştii vor decide dacă vor să intre în componenţa Rusiei”, a adăugat el, potrivit Gazeta.ua.

    El a subliniat că rezultatele referendumului prevăzut pe 11 mai “vor fi cu certitudine falsificate”.

    Sneghirev a criticat reacţia Iuliei Timoşenko şi a preşedintelui ucrainean Olexandr Turcinov faţă de evenimentele din Ucraina, pledând pentru decizii radicale în “lupta împotriva separatiştilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia introduce plata în avans pentru gazele livrate Ucrainei

     “Rusia este pe cale să treacă la regimul de preplată pentru gazul furnizat Ucrainei”, a declarat Novak.

    În urmă cu o săptămână, Novak avertiza că Rusia ar putea reduce livrările de gaze destinate Ucrainei dacă Administraţia de la Kiev nu va face plăţi în avans pentru luna iunie. “Până pe 31 mai, vor putea plăti în avans. Dacă factura pentru luna iunie nu va fi plătită până pe 31 mai, Gazprom va avea dreptul de a reduce livrările de gaze destinate Ucrainei”, a spus Novak după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, şi cu Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Separatiştii proruşi ignoră apelul lui Putin: Referendumul din estul Ucrainei va avea loc duminică

     Referendumul privind independenţa “va avea loc la 11 mai”, a declarat pentru AFP Denis Puşilin, liderul separatiştilor republicii autoproclamate Doneţk.

    “Referendumul va avea loc la Slaviansk la 11 mai”, a declarat şi Stella Horoşeva, purtătoarea de cuvânt a primarului autoproclamat al acestui oraş, bastion al insurgenţilor proruşi înarmaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Separatiştii din Doneţk, dispuşi să iniţieze NEGOCIERI cu autorităţile de la Kiev. Proruşii răspund joi propunerii lui Putin privind amânarea referendumului

     UPDATE 08:58 Separatiştii proruşi răspund joi propunerii lui Putin privind amânarea referendumului

    Separatiştii proruşi urmează să anunţe joi ce decizie au luat cu privire la amânarea referendumului prevăzut la 11 mai privind “declaraţia de independenţă” a “republicii” autoproclamate de la Doneţk, solicitate miercuri de Vladimir Putin pentru “dezescaladarea” crizei ucrainene, relatează AFP.

    După ce l-a primit la Moscova pe preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), elveţianul Didier Burkhalter, preşedintele rus a cerut regiunilor proruse din estul Ucrainei să amâne referendumul prevăzut duminică. În schimb, el a îndemnat “autorităţile de la Kiev să oprească imediat toate operaţiunile militare şi punitive în sud-estul” Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza ucraineană afectează rezultatele multor companii europene, de la bănci la producători de bere

     Banca franceză Societe Generale a anunţat, miercuri, că reevaluarea în scădere cu 525 milioane de euro a afacerilor din Rusia a condus la scăderea cu 13% a profitului net în primul trimestru, în timp ce producătorul de bere Carlsberg şi cel de ţigarete Imperial Tobacco Group au informat că declinul vânzărilor în Rusia şi deprecierea rublei au afectat profitul şi vor influenţa veniturile pe parcursul anului.

    De asemenea, afacerile din Rusia ale producătorilor de bere şi de ţigarete au fost lovite în ultimele trimestre puternic de reglementări mai stricte introduse de către autorităţi înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, scrie cotidianul american Wall Street Journal.

    Confruntarea politică a Rusiei cu Vestul a pus noi presiuni pe rublă şi a împins economia spre recesiune. Înrăutăţirea economiei în Rusia a introdus o necunoscută semnificativă în prognozele de profit şi venituri ale multor companii europene, care au considerat până curând Rusia drept un motor de creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greutatea în petrol şi gaze a unor sancţiuni. Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia

    În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.

    Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.

    GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.

    Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.

    UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.

    MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.

    Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.

    Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.

    De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.

    15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.

  • Ucraina a primit prima tranşă de 3,19 miliarde de dolari din împrumutul de la FMI

     “Banii au sosit. Este vorba (despre o sumă) de 3,19 miliarde de dolari”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a băncii centrale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro