BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Povestea tinerei care a construit două companii până la vârsta de 24 de ani, chiar dacă a locuit într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă

    Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.

    Primii 5 ani din viaţă i-a petrecut în China, într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă. Pentru a-i asigura un nivel minim de trai, părinţii lucrau ture de noapte ca ospătari la restaurante.

    “Una dintre amintirile din copilărie este legată de momentul în care ne-am mutat în Colorado, lângă aeroport”, povesteşte tânăra. “Când auzeam avioanele fugeam afară şi visam că într-o zi voi putea să zbor, să călătoresc.”

    Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.

    Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.

    Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.

    “Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 ianuarie 2017

    COVER STORY: 2+0+1+7 = 10 ani de UE

    Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp, dar modul în care se face business? Cine a câştigat şi cine a pierdut? Care sunt aşteptările pentru viitorul apropiat şi mai îndepărtat din ecuaţia integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanţi ai mediului de afaceri şi analişti.

    AUTO: Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România

    STRATEGIE: Serviciile medicale care înfloresc datorită amânărilor

    TRANZACŢIE: Vector Watch, pe harta unicornilor globali

    SPECIAL: Algoritm după modelul minţii

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • A pornit o afacere cu 25.000 de dolari într-un apartament din Bucureşti, iar acum are încasări de 2 milioane de euro

    De la un mic salon de coafură într-un apartament din Capitală, deschis cu 25.000 de dolari şi dedicat celor cu dare de mână, Gett’s a tot crescut în ultimile două decenii şi a ajuns la încasări anuale de 2 milioane de euro. Reţeaua e formată acum din opt spaţii, iar antreprenorul Lucian Miess are planuri clare de extindere, miza fiind parteneriatul cu alţi întreprinzători, dar şi dezvoltarea de saloane mass-market.

    „Acest gen de afacere este oglinda perfectă a vieţii sociale în cadrul unui oraş. Până la urmă, nu sunt servicii fără de care viaţa nu poate merge mai departe, iar profilul clientului variază în funcţie de puterea financiară. Totul ţine de puterea economică”, declară Lucian Miess, fondatorul reţelei Gett’s. De-a lungul a 20 de ani de activitate, în activitatea firmei s-a reflectat evoluţia preferinţelor clientului, iar încasările au crescut constant, chiar şi în timpul crizei.

    „La anul, în martie, facem 20 de ani de existenţă. E mult de povestit. Am fost la un campionat mondial în Washington, în 1996, şi am rămas foarte plăcut impresionat de dimensiunea unei industrii care la noi în ţară nu exista”, povesteşte Miess despre începuturile businessului. Singurii jucători pe piaţa de profil din România erau, pe atunci, saloane înfiinţate în perioada comunismului. Pe-atunci, clienţii cu venituri medii nu erau vizibili, spune antreprenorul, povestind că se remarcau doar „câţiva fericiţi ai sorţii”, spune fondatorul Gett’s, referindu-se la clienţii cu dare de mână. Tocmai aceştia au fost miza principală în momentul în care s-a conturat ideea afacerii, croită după modele vestice „din toate punctele de vedere – ca atitudine, ca dezvoltare, ca educaţie”.

    Aşadar, cu 25.000 de dolari, într-un apartament modern de pe Bulevardul Unirii, s-au pus bazele Gett’s Hair Studio, un spaţiu cu trei posturi de lucru, care se adresa unei nişe „ce a ieşit din presiunea «casă, masă, pat», şi se adresa clientelor preocupate de carieră, imagine, personalitate”, explică fondatorul. „Ne-am adresat, de la început, zonei de vârf a piramidei. Dar cu cât te duci mai sus spre vârf, cu atât este mai îngust; nu te adresezi unor volume, ci unor unităţi. De aceea, locaţiile Gett’s Hair Studio au fost mici, intime, cu servicii adăugate”, adaugă el, clasificându-şi spaţiile cu cinci şi patru stele, în funcţie de cât de complexe sunt serviciile oferite – de pildă valet pentru parcarea maşinii.

    Unităţile de cinci stele au funcţionat individual până în 2003, când deja apăruseră multinaţionale, iar pătura medie a populaţiei începea să prindă contur. Atunci au fost lansate Gett’s Colour Bar, unităţile din malluri, de patru stele, cu servicii mai accesbile. Între timp, odată cu creşterea afacerii, reţeaua s-a extins şi are astăzi trei saloane de cinci stele, în spaţii ca hotelul Radisson Blu, JW Marriot Grand Hotel, complexul rezidenţial InCity Residence şi cinci saloane în Bucureşti Mall, AFI Palace Cotroceni, Mega Mall, Iulius Mall din Cluj şi, cel mai recent, în ParkLake. În cadrul saloanelor Gett’s de cinci stele, preţurile serviciilor diferă în funcţie de experienţa stiliştilor, aceştia fiind împărţiţi pe cinci niveluri. Astfel, pentru a se coafa, o clientă poate plăti de la 31 de lei la un ucenic până la 71 de lei la un profesionist cu ultimul grad sau între 217 lei şi 397 de lei pentru un vopsit păr lung.

    Reţeaua este operată de firma Ingo Trade, care are mai multe activităţi, iar Miess spune despre afacerea Gett’s că a trebuit să o subvenţioneze vreme de mai mulţi ani, deoarece „nu a fost visul meu să am un salon, ci să creez o industrie pe acest profil şi să ocup o cotă de piaţă importantă”. Drept urmare, Gett’s are astăzi diverse activităţi conexe, în aval şi amonte, aferente acestui domeniu. Saloanele au activităţi doar pentru consumatori, dar antreprenorul a dezvoltat şi alte activităţi, ca cele din domeniul publishing – revistele Estetica, pentru care compania are licenţă în România şi Moldova, şi Gett’s Highlights Magazine; în plus, Miess are şi o firmă pentru importul de echipamente, aparatură pentru saloane, dezvoltare de software special pentru domeniu, servicii de design etc.

    În cei 20 de ani de existenţă, Gett’s a deschis circa 14 locaţii, unele dintre ele fiind înlocuite sau renovate, iar antreprenorul spune că doar patru dintre acestea au fost făcute cu capital propriu. „Gett’s este astăzi mai mult un partener decât un dezvoltator cu capital propriu; avem diverse formule de parteneriat”, susţine Miess. Mai exact, a dezvoltat trei pachete de colaborare în regim de franciză, respectiv consultanţă, licenţă şi franciză full package. „Avem un manual operaţional de 300 de pagini”, explică antreprenorul, care enumeră că reţeta afacerii vizează deopotrivă trainingul staffului, al oamenilor din recepţie, softul personalizat, amenajarea, contractarea, discounturile pe care le primesc saloanele afiliate de la furnizori, grafică, logistică. Cel care îşi doreşte o franciză, spune Lucian Miess, trebuie să fie o persoană care deopotrivă să poată susţine investiţia de început, dar şi să aibă talent managerial şi pasiune pentru domeniu.

  • A pornit o afacere cu 25.000 de dolari într-un apartament din Bucureşti, iar acum are încasări de 2 milioane de euro

    De la un mic salon de coafură într-un apartament din Capitală, deschis cu 25.000 de dolari şi dedicat celor cu dare de mână, Gett’s a tot crescut în ultimile două decenii şi a ajuns la încasări anuale de 2 milioane de euro. Reţeaua e formată acum din opt spaţii, iar antreprenorul Lucian Miess are planuri clare de extindere, miza fiind parteneriatul cu alţi întreprinzători, dar şi dezvoltarea de saloane mass-market.

    „Acest gen de afacere este oglinda perfectă a vieţii sociale în cadrul unui oraş. Până la urmă, nu sunt servicii fără de care viaţa nu poate merge mai departe, iar profilul clientului variază în funcţie de puterea financiară. Totul ţine de puterea economică”, declară Lucian Miess, fondatorul reţelei Gett’s. De-a lungul a 20 de ani de activitate, în activitatea firmei s-a reflectat evoluţia preferinţelor clientului, iar încasările au crescut constant, chiar şi în timpul crizei.

    „La anul, în martie, facem 20 de ani de existenţă. E mult de povestit. Am fost la un campionat mondial în Washington, în 1996, şi am rămas foarte plăcut impresionat de dimensiunea unei industrii care la noi în ţară nu exista”, povesteşte Miess despre începuturile businessului. Singurii jucători pe piaţa de profil din România erau, pe atunci, saloane înfiinţate în perioada comunismului. Pe-atunci, clienţii cu venituri medii nu erau vizibili, spune antreprenorul, povestind că se remarcau doar „câţiva fericiţi ai sorţii”, spune fondatorul Gett’s, referindu-se la clienţii cu dare de mână. Tocmai aceştia au fost miza principală în momentul în care s-a conturat ideea afacerii, croită după modele vestice „din toate punctele de vedere – ca atitudine, ca dezvoltare, ca educaţie”.

    Aşadar, cu 25.000 de dolari, într-un apartament modern de pe Bulevardul Unirii, s-au pus bazele Gett’s Hair Studio, un spaţiu cu trei posturi de lucru, care se adresa unei nişe „ce a ieşit din presiunea «casă, masă, pat», şi se adresa clientelor preocupate de carieră, imagine, personalitate”, explică fondatorul. „Ne-am adresat, de la început, zonei de vârf a piramidei. Dar cu cât te duci mai sus spre vârf, cu atât este mai îngust; nu te adresezi unor volume, ci unor unităţi. De aceea, locaţiile Gett’s Hair Studio au fost mici, intime, cu servicii adăugate”, adaugă el, clasificându-şi spaţiile cu cinci şi patru stele, în funcţie de cât de complexe sunt serviciile oferite – de pildă valet pentru parcarea maşinii.

    Unităţile de cinci stele au funcţionat individual până în 2003, când deja apăruseră multinaţionale, iar pătura medie a populaţiei începea să prindă contur. Atunci au fost lansate Gett’s Colour Bar, unităţile din malluri, de patru stele, cu servicii mai accesbile. Între timp, odată cu creşterea afacerii, reţeaua s-a extins şi are astăzi trei saloane de cinci stele, în spaţii ca hotelul Radisson Blu, JW Marriot Grand Hotel, complexul rezidenţial InCity Residence şi cinci saloane în Bucureşti Mall, AFI Palace Cotroceni, Mega Mall, Iulius Mall din Cluj şi, cel mai recent, în ParkLake. În cadrul saloanelor Gett’s de cinci stele, preţurile serviciilor diferă în funcţie de experienţa stiliştilor, aceştia fiind împărţiţi pe cinci niveluri. Astfel, pentru a se coafa, o clientă poate plăti de la 31 de lei la un ucenic până la 71 de lei la un profesionist cu ultimul grad sau între 217 lei şi 397 de lei pentru un vopsit păr lung.

    Reţeaua este operată de firma Ingo Trade, care are mai multe activităţi, iar Miess spune despre afacerea Gett’s că a trebuit să o subvenţioneze vreme de mai mulţi ani, deoarece „nu a fost visul meu să am un salon, ci să creez o industrie pe acest profil şi să ocup o cotă de piaţă importantă”. Drept urmare, Gett’s are astăzi diverse activităţi conexe, în aval şi amonte, aferente acestui domeniu. Saloanele au activităţi doar pentru consumatori, dar antreprenorul a dezvoltat şi alte activităţi, ca cele din domeniul publishing – revistele Estetica, pentru care compania are licenţă în România şi Moldova, şi Gett’s Highlights Magazine; în plus, Miess are şi o firmă pentru importul de echipamente, aparatură pentru saloane, dezvoltare de software special pentru domeniu, servicii de design etc.

    În cei 20 de ani de existenţă, Gett’s a deschis circa 14 locaţii, unele dintre ele fiind înlocuite sau renovate, iar antreprenorul spune că doar patru dintre acestea au fost făcute cu capital propriu. „Gett’s este astăzi mai mult un partener decât un dezvoltator cu capital propriu; avem diverse formule de parteneriat”, susţine Miess. Mai exact, a dezvoltat trei pachete de colaborare în regim de franciză, respectiv consultanţă, licenţă şi franciză full package. „Avem un manual operaţional de 300 de pagini”, explică antreprenorul, care enumeră că reţeta afacerii vizează deopotrivă trainingul staffului, al oamenilor din recepţie, softul personalizat, amenajarea, contractarea, discounturile pe care le primesc saloanele afiliate de la furnizori, grafică, logistică. Cel care îşi doreşte o franciză, spune Lucian Miess, trebuie să fie o persoană care deopotrivă să poată susţine investiţia de început, dar şi să aibă talent managerial şi pasiune pentru domeniu.

  • În Europa se inventează viitorul, dar Bucureştiul are alte griji

    Silicon Valley este casa celor mai mulţi unicorni, iar continentul asiatic creşte foarte repede în domeniul start-up-urilor, dar viitorul se inventează în Europa, spune un raport realizat de firma de cercetare Atomico. În acest peisaj, Bucureştiul este unul dintre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital.

    2016 a fost anul în care a avut loc prima evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie europeană, SAP. Tot în 2016, Softbank a achiziţionat ARM pentru 32 de miliarde de dolari, Tencent a cumpărat Supercell pentru 10 miliarde de dolari, ceea ce face ca start-up-ul din Helsinki, capitala Finlandei, să devină primul decacorn, adică un startup evaluat la peste 10 miliarde de dolari. Şi, bineînţeles, tot în 2016 a fost realizată şi tranzacţia gigant de 47 de miliarde de dolari prin care Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri de smartphone-uri, a achiziţionat NXP Semiconductors, cel mai mare furnizor de cipuri din industria automotive. Cele două companii, care au împreună afaceri de peste 30 de miliarde de dolari, vor avea produse capabile de vânzări de 138 de miliarde de dolari până în 2020, estimează Qualcomm.

    De asemenea, două treimi din cele mai mari companii europene au făcut investiţii directe în firme de tehnologie în timp; o treime dintre ele au achiziţionat jucători din sfera IT&C pe parcursul ultimilor doi ani. De exemplu, Lidl a cumpărat Kochzauber, serviciu online pentru livrări de produse, Carrefour a achiziţionat Rue du Commerce, iar Daimler a preluat Here.

    „Deşi Brexitul nu s-a întâmplat deja, votul în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE a declanşat o incertitudine asupra companiilor de tehnologie europene, dar antreprenorii sunt optimişti şi fac pregătirile necesare. Platforma Meetup arată că a crescut foarte mult numărul întâlnirilor de networking din domeniu în oraşe precum Bucureşti, Lisabona sau Praga”, se arată în raportul Atomico. Pe lângă huburile cunoscute deja, precum Londra, Paris, Berlin sau Stockholm, apar start-up-uri interesante şi în locuri precum Lisabona, Copenhaga sau München.

    În Europa se află cinci dintre primele zece instituţii academice din domeniul tehnologiei, cu universitatea ETH Zürich în fruntea clasamentului. În top zece se mai află Oxford, Imperial (Londra), EPF (Lausanne), TU München. Un alt lucru interesant cuprins în raport este că în Europa se găsesc mai mulţi programatori profesionişti (4,7 milioane) decât în SUA (4,1 milioane), cei mai mulţi dintre ei aflându-se în Germania, Marea Britanie sau Franţa. De exemplu, în capitala Marii Britanii sunt peste 300.000 de programatori, mai mulţi ca în New York (peste 250.000), dar mai puţin ca în zona Silicon Valley (peste 564.000). Nici Bucureştiul şi nici Clujul nu apar în studiu, dar în clasament figurează Budapesta cu peste 48.000 de programatori.

    Unde se situează România în acest peisaj al inventării viitorului? În condiţiile în care IT-ul creşte considerabil în Cluj şi Bucureşti, şi ambele au fost numite de mai multe ori „Silicon Valley-ul din estul Europei”, Bucureştiul a fost caracterizat ca fiind printre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital, clasându-se la coada clasamentului realizat de European Digital City Index 2016. Acesta arată cât de favorabile sunt condiţiile din diferite oraşe pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital. Pentru a realiza acest clasament s-au luat în considerare infrastructura digitală, accesul la capital, mediul de business, cultura antreprenorială etc.

    Bucureştiul s-a aflat pe locul 52 din cele 60 de oraşe analizate, primele locuri fiind ocupate, în această ordine, de Londra, Stockholm, Amsterdam, Helsinki şi Paris. La capătul celălalt se găsesc Nicosia, Valletta sau Riga. Bucureştiul stă bine la infrastructură digitală, dar suntem ultimii în Europa ca piaţă; altfel spus, firmele de profil nu pot monetiza produsele şi serviciile lor pe plan local şi trebuie să-şi caute clienţii peste hotare. Capitala noastră a fost penalizată din cauza accesului limitat în ceea ce priveşte capitalul, dar şi din pricina slabei dezvoltări a culturii antreprenoriale.

    În rândul celor mai dezvoltate sectoare ale antreprenoriatului digital din ecosistemul românesc se numără securitatea cibernetică, comerţul electronic şi gamingul, cu menţiunea că de la mijlocul anului 2014 au început să apară tot mai multe start-up-uri specializate pe inteligenţă artificială, 3D printing sau realitate virtuală şi augumentată. Printre atuurile României au fost enumerate abundenţa de talent din domeniu, costurile de viaţă scăzute şi un număr mare de acceleratoare.

    Totuşi finanţările sunt, în continuare, greu de obţinut în România, iar fondatorii au şanse mai mari să găsească investitori în afara ţării. Investiţiile de pe plan local sunt, de obicei, în jurul unei valori medii de 500.000 de euro pe an.
    Start-up-urile evidenţiate de studiu sunt cele care au făcut exit, adică Avangate (soluţii de comerţ electronic pentru producători de software), eJobs (platformă online de recrutare) şi imobiliare.ro (platformă online de anunţuri imobiliare). În privinţa celor care nu au marcat exitul, au fost menţionate TypingDNA (securitate cibernetică), Symme3D (producător imprimante 3D) şi Axosuits (robot medical).

    „România încearcă să-şi rezolve problemele şi să faciliteze relaţiile dintre guvern şi ecosistemul start-up-urilor pentru a promova inovaţia şi dezvoltarea economică. Guvernul a început să acorde din ce în ce mai multă atenţie industriei IT, în ultimii ani deoarece domeniul reprezintă 6% din PIB-ul României. Încă mai sunt multe lucruri de rezvolvat, dar abordarea proactivă a jucătorilor locali este încurajatoare pentru viitor”, se arată în studiu.

    De reţinut este şi faptul că în România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor, care a luat în considerare 60 de ţări.
    Poate acesta este şi motivul pentru care nu foarte mulţi români doresc să pornească o afacere pe cont propriu. Mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesaţi de ideea de a-şi dezvolta propria afacere, mult mai puţin decât restul Europei, unde aproape trei sferturi (74%) din populaţie are o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat, conform raportului global de antreprenoriat din 2016 al Amway. Conform acestuia, spiritul antreprenorial la noi în ţară a înregistrat o tendinţă descrescătoare, potrivit aceleaşi surse, cu valori mult mai scăzute faţă de media globală (56%), dar aproape comparabile cu media europeană (45%). În medie, 34% dintre respondenţii români şi‑au manifestat dorinţa de a deveni antreprenori şi de a iniţia o afacere, în scădere cu 5% faţă de ediţia din 2015 a studiului Amway.

    Pe de altă parte, România are doar 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, număr care plasează ţara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, conform unei analize a ZF, în timp ce media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene. IMM-urile constituie cel mai mare angajator din România, având un total de 2,5 milioane de salariaţi la nivelul anului 2014, adică 63% din totalul personalului ocupat din ţară, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Care este motivul pentru care oamenii vor să devină antreprenori? La nivel mondial, pe primul loc în menţiunile respondenţilor se află dorinţa de independenţă, de a fi propriul şef, urmată de posibilitatea de a-şi pune în practică propriile idei; în România antreprenoriatul este văzut ca o posibilitate de a câştiga independenţa (42%), dar şi ca o posibilitate a obţine venituri suplimentare (41%).

    Pare că niciodată nu a fost un timp mai bun decât prezentul pentru a deveni un antreprenor în Europa; mai rămâne doar ca Bucureştiul şi întreaga Românie să profite de infrastructura digitală excelentă, de talentele locale şi să intre în rândul oraşelor occidentale.

  • Povestea incredibilă a românului care la 37 de ani a devenit milionar în euro. La numai 20 de ani a avut curajul să facă ceva la care nu se mai gândise nimeni, a riscat şi a câştigat

    Antreprenorul Alexandru Ră­bâncă (37 de ani), care acum cir­ca două de­ce­nii a adus în Ro­mâ­­nia brandul de cos­me­tice Yves Ro­cher, a vândut businessul de circa 40 de magazine către grupul francez. Tranzacţia, încheiată la finalul anului trecut în decembrie, este evaluată la câte­va milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. Aceasta a vizat doar reţeaua de magazine a Yves Rocher în România.

    Businessul Yves Rocher este operat în România de două com­panii, una fiind cea care se ocupă de magazine, iar cealaltă de vânzările prin corespondenţă şi internet. 

    Povestea incredibilă a românului care la 37 de ani a devenit milionar în euro. La numai 20 de ani a avut curajul să facă ceva la care nu se mai gândise nimeni, a riscat şi a câştigat

  • Paharul de 3 milioane de lei

    După o investiţie iniţială de 12.000 de euro, o familie de antreprenori a ajuns la afaceri de 3 milioane de lei cu o reţea de cafenele stradale, ce se bazează pe un design ce ia forma unui pahar. Care sunt planurile lor în continuare?

    „Pentru mine antreprenoriatul n-a fost doar o idee, ci mai degrabă o traiectorie prestabilită încă din timpul facultăţii”, îşi descrie Vlad Timaru, unul dintre fondatorii lanţului de cafenele Coffee 2 Go, alegerea de a se orienta spre antreprenoriat. La doar 19 ani şi-a înfiinţat prima firmă şi povesteşte că de atunci şi până în prezent a administrat şapte SRL‑uri, în domenii diferite.

    Dacă unul dintre pariurile sale mai vechi a fost deschiderea unui magazin online de utilaje agricole, în prezent conduce o afacere cât se poate de „fizică”. A lansat în 2013 lanţul de cafenele Coffee 2 Go, o afacere de familie pe care a creat-o împreună cu sora sa (Iuliana Timaru) şi soţul ei (Mircea Rădulescu), afacere operată sub firma MaxJoi Euro Trade Concept. La finalul lui 2016, afacerea ajungea la 15 unităţi răspândite în Bucureşti, Piteşti, Braşov şi Piatra-Neamţ, ce au generat afaceri de 3 milioane de lei, în creştere cu 88% faţă de anul anterior. Familia de antreprenori a mizat pe un design inedit al cafenelelor, care apar sub forma unui pahar de cafea, poziţionat în locaţii stradale (coffee spot este denumirea pe care o folosesc antreprenorii).

    Timaru spune că prin Coffee 2 Go vor să aducă un gust al cafelei care să nu ţină cont de tendinţele trecătoare, ci să se prezinte într-o formă modernă, în pas cu nevoile prezentului. „Ne-a fost clar că un avantaj în promovarea produsului este impactul vizual – forma specifică punctului de comercializare”, descrie el alegerea designului chioşcului în formă de pahar, ce iese în evidenţă nu doar prin dimensiune şi formă, dar şi prin cromatică, deoarece folosesc culori tari, cu un impact vizual puternic – negru şi portocaliu. În oferta Coffee 2 Go există 22 de preparate pe bază de cafea, ceai sau limonadă, cu un preţ care variază între 3 lei pentru un espresso şi 6 lei pentru un cafe latte, iar în cele două unităţi de interior deschise recent comercializează şi produse de patiserie. Totodată, ei s-au bazat pe francizare pentru extinderea mărcii în toată ţara. Astfel, dintre cele 15 unităţi ale lanţului de cafenele, în prezent şase sunt deschise în regim de franciză.

    Toţi cei trei membri ai familiei de antreprenori sunt absolvenţi ai Academiei de Studii Economice – în Contabilitate, Management şi Economie Agroaalimentară. Ulterior, ei şi-au completat studiile cu specializări în Psihologie, Drept şi Agricultură. Vlad Timaru povesteşte că sora şi cumnatul său au fost atraşi în „curentul antreprenorial” în 2011, odată cu fondarea magazinului online în domeniul utilajelor agricole. Spune că deşi ideea Coffee 2 Go le-a venit în 2007, au reuşit să o pună în practică abia în 2012. Pentru Vlad Timaru şi Mircea Rădulescu, parcursul ca angajaţi s-a încheiat în 2011, când s-au asociat pentru a dezvolta magazinul online care a generat şi capitalul ce urma să fie investit în conceptul Coffee 2 Go. Iulia Timaru însă conduce în continuare departamentul antifraudă din cadrul unei instituţii bancare de top în paralel cu activitatea de la Coffee 2 Go.

    Primul pas în dezvoltarea acestui business a fost înregistrarea la OSIM a modelului minicafenelei. Următorul pas a fost construirea efectivă a acesteia, iar modelul trebuia să respecte atât normele de siguranţă şi confort, cât şi să fie suficient de voluminosă ca să poată înmagazina ergonomic toate utilajele şi echipamentele necesare preparării celor 22 de repere din meniu. „Prototipul a fost realizat după mii de ore de muncă, teste şi eşecuri; a rezultat un modul de 3,3 metri înălţime, în interiorul căruia încap uşor patru persoane, pe lângă echipamente şi mobilier”, descrie antreprenorul provocările designului. Amplasarea primului chioşc a fost o etapă la fel de importantă ca şi realizarea modelului: pentru un impact cât mai mare, acesta trebuia poziţionat într-o zonă cu vad comercial bun şi cu o diversitate cât mai mare de consumatori, astfel încât ei să înţeleagă preferinţele clienţilor lor.

    Astfel justifică Vlad Timaru alegerea zonei Gării de Nord, unde, potrivit lui, există un trafic zilnic de 10.000 de persoane. Investiţia în primul chioşc a fost de 12.000 de euro, sumă care a inclus realizarea, mobilarea, personalizarea, iluminatul, transportul şi amplasarea, totalitatea echipamentelor de bar necesare funcţionării (espressoare, blendere, aparate de spumă lapte, frigider, congelator, accesorii de bar) precum şi chiria iniţială, cu racordarea la utilităţi, autorizarea, stocul iniţial de materii prime şi materiale. Un an mai târziu, acesta începuse deja să aducă profit. „Nişa cafelei to go era neexploatată în acea perioadă, piaţa fiind într-o continuă dezvoltare şi adaptare, trendurile europene urmând să apară şi în România. Am prins cele mai bune locuri în trenul care se îndreaptă cu viteză în această direcţie”, explică Vlad Timaru. El spune că în prezent 80% dintre clienţii sunt fideli şi revin zilnic (sau cu prima ocazie) la toate spaţiile lor.

     

  • Antreprenorii români ”care fac bani din piatră seacă”: la ce sumă fabuloasă au ajuns

    Compania Rock Star Construct, sub care operează marca Piatraonline, primul magazin online din România dedicat exclusiv pietrei naturale, a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste cinci milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Pentru 2017, compania estimează creşteri de peste 40%. Anul acesta compania împlineşte un deceniu de activitatea pe piaţa finisajelor cu piatră naturală în construcţii din România. 
     
     „Pentru 2017 estimăm o creştere de peste 40% a cifrei de afaceri. Mai mult decât atât, 2017 înseamnă primii 10 ani de Piatraonline, motiv pentru care avem în plan activităţi aniversare. În plus, ne dorim să explorăm mai mult zona de B2B din România şi să creştem pieţele din Europa, acolo unde avem deja nenumăraţi clienţi încă din 2014”, spune Mariana Constantinescu-Brădescu, Managing Partner Rock Star Construct – deţinător al brandului Piatraonline.  
     
    În 2016, compania şi-a schimbat identitatea vizuală, a lansat brandul de ardezie flexibilă SKIN, până la investiţii în zona managerială şi de sisteme, platformă website nouă, sisteme de vânzări şi management informaţional. Toate acestea pentru a le oferi clienţilor cele mai moderne soluţii de amenajare interioară din piatră naturală. Astfel, în cadrul showroom-ului s-a construit primul apartament-concept de 60mp în valoare de 32.000 Euro, iar în februarie 2017 va fi lansat cel de al doilea apartament-concept.  
     
    Peste 6.000 de proiecte/clienţi au beneficiat de produsele şi serviciile Piatraonline în ultimele 12 luni. În ceea ce priveşte stocurile de produse, în 2017 se vor investi peste 400.000 Euro într-un nou spaţiu de depozitare pentru că 99% dintre produse să fie permanent în stoc. Mai mult decât atât, până la finalul anului echipa de specialişti Piatraonline va creşte cu 50%. 
     
    Tendinţele şi materiale la modă în 2017
    În ceea ce priveşte tendinţele în materie de piatră naturală şi decoraţiuni interioare sau exterioare, cele mai solicitate amenajări sunt realizate din mixuri de pattern-uri, iar imprimeurile 2D şi 3D câştigă cât mai mult teren, potrivit reprezentanţilor Piatraonline. Culorile vedetă pentru 2017 vor fi nuanţele de verde închis, iar albastru navy devine noul negru. Accentele de verde se vor regăsi mai ales la realizarea pieselor de mobilier sau de decoraţiuni, dar şi pentru personalizarea pereţilor cu un accent matur şi echilibrat. Mai mult decât atât, fie că vorbim de case sau apartamente, tapetul va fi înlocuit cu cărămida fină şi mată pentru a accentua stilul minimalist şi industrial.
     
    În materie de piatră naturală, marmura va fi elementul-vedetă pentru că se revine la un stil clasic împletit cu elemente minimaliste din care nu vor lipsi inserţiile de cupru, un detaliu obligatoriu pentru proiectele de amenajare. Marmura albă precum marmura Thassos sau Calacatta sunt printre vedetele anului 2017 în materie de amenajări şi cu siguranţă vor fi solicitate în foarte multe proiecte de către arhitecţi şi dezvoltatori imobiliari.
     
    Şi dacă tot vorbim de amenajarea locuinţelor, spaţiile care vor câştiga cel mai mult teren sunt cele dedicate socializării: bovindourile sau camerele de socializare cu membrii familiei cât şi cu persoane din exteriorul familiei, vor fi apreciate în 2017. Aceste zone de relaxare vor beneficia de o atenţie la detaliile de amenajare pentru a ne simţi cât mai bine acasă.
     

  • Antreprenorii români ”care fac bani din piatră seacă” au bifat pragul de cinci milioane de euro anul trecut

    Compania Rock Star Construct, sub care operează marca Piatraonline, primul magazin online din România dedicat exclusiv pietrei naturale, a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste cinci milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Pentru 2017, compania estimează creşteri de peste 40%. Anul acesta compania împlineşte un deceniu de activitatea pe piaţa finisajelor cu piatră naturală în construcţii din România. 
     
     „Pentru 2017 estimăm o creştere de peste 40% a cifrei de afaceri. Mai mult decât atât, 2017 înseamnă primii 10 ani de Piatraonline, motiv pentru care avem în plan activităţi aniversare. În plus, ne dorim să explorăm mai mult zona de B2B din România şi să creştem pieţele din Europa, acolo unde avem deja nenumăraţi clienţi încă din 2014”, spune Mariana Constantinescu-Brădescu, Managing Partner Rock Star Construct – deţinător al brandului Piatraonline.  
     
    În 2016, compania şi-a schimbat identitatea vizuală, a lansat brandul de ardezie flexibilă SKIN, până la investiţii în zona managerială şi de sisteme, platformă website nouă, sisteme de vânzări şi management informaţional. Toate acestea pentru a le oferi clienţilor cele mai moderne soluţii de amenajare interioară din piatră naturală. Astfel, în cadrul showroom-ului s-a construit primul apartament-concept de 60mp în valoare de 32.000 Euro, iar în februarie 2017 va fi lansat cel de al doilea apartament-concept.  
     
    Peste 6.000 de proiecte/clienţi au beneficiat de produsele şi serviciile Piatraonline în ultimele 12 luni. În ceea ce priveşte stocurile de produse, în 2017 se vor investi peste 400.000 Euro într-un nou spaţiu de depozitare pentru că 99% dintre produse să fie permanent în stoc. Mai mult decât atât, până la finalul anului echipa de specialişti Piatraonline va creşte cu 50%. 
     
    Tendinţele şi materiale la modă în 2017
    În ceea ce priveşte tendinţele în materie de piatră naturală şi decoraţiuni interioare sau exterioare, cele mai solicitate amenajări sunt realizate din mixuri de pattern-uri, iar imprimeurile 2D şi 3D câştigă cât mai mult teren, potrivit reprezentanţilor Piatraonline. Culorile vedetă pentru 2017 vor fi nuanţele de verde închis, iar albastru navy devine noul negru. Accentele de verde se vor regăsi mai ales la realizarea pieselor de mobilier sau de decoraţiuni, dar şi pentru personalizarea pereţilor cu un accent matur şi echilibrat. Mai mult decât atât, fie că vorbim de case sau apartamente, tapetul va fi înlocuit cu cărămida fină şi mată pentru a accentua stilul minimalist şi industrial.
     
    În materie de piatră naturală, marmura va fi elementul-vedetă pentru că se revine la un stil clasic împletit cu elemente minimaliste din care nu vor lipsi inserţiile de cupru, un detaliu obligatoriu pentru proiectele de amenajare. Marmura albă precum marmura Thassos sau Calacatta sunt printre vedetele anului 2017 în materie de amenajări şi cu siguranţă vor fi solicitate în foarte multe proiecte de către arhitecţi şi dezvoltatori imobiliari.
     
    Şi dacă tot vorbim de amenajarea locuinţelor, spaţiile care vor câştiga cel mai mult teren sunt cele dedicate socializării: bovindourile sau camerele de socializare cu membrii familiei cât şi cu persoane din exteriorul familiei, vor fi apreciate în 2017. Aceste zone de relaxare vor beneficia de o atenţie la detaliile de amenajare pentru a ne simţi cât mai bine acasă.