Un combatant prorus, care a refuzat să îşi spună numele din motive de securitate, a declarat că în faţa spitalului din Doneţk au fost aduse 30 de cadavre ale insurgenţilor.
Lupte intense au avut loc, luni, în apropiere de aeroportul internaţional din Doneţk. Acesta a fost ocupat în cursul dimineţii de insurgenţi înarmaţi proruşi, iar armata ucraineană a intervenit pentru a-l elibera.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
UPDATE 14:21 – O explozie şi focuri de armă, pe aeroportul din Doneţk controlat de separatişti
O explozie şi tiruri sporadice se auzeau luni, în apropiere de aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, care a trecut luni dimineaţa sub controlul insurgenţilor proruşi, a constatat un jurnalist AFP.
Fum negru se ridica deasupra zonei aeroportului şi se putea auzi zgomotul produs de avioane de luptă. Toate zborurile au fost anulate luni dimineaţa.
Aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, a fost închis luni dimineaţă după un atac al separatiştilor proruşi
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Prinţul Charles, în discuţia purtată cu o femeie înrudită cu victime ale Holocaustului: “Iar acum, Putin face aproape ce făcea şi Hitler”.
Fostul secretar de stat american Hillary Clinton: “Ce se întâmplă acum sună familiar, este ceea ce făcea Hitler în anii ’30”.
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble: “Ştim toate aceste lucruri din istorie. Acestea sunt metodele folosite de Hitler pentru a prelua Sudetenland.”
Vladislav Inozemtsev, The Moscow Times: “Ca şi Hitler înaintea sa, Putin nu are nicio nouă idee despre cum să creeze un sistem global stabil în locul celui actual. El vrea doar să securizeze noi teritorii.”
John McCain, fost candidat la prezidenţiale în Statele Unite: “Dacă lui Putin i se permite să intre într-un stat suveran din partea populaţiei vorbitoare de limba rusă, acesta este acelaşi lucru pe care Hitler l-a făcut înainte de al doilea război mondial.”
UPDATE – Miliardarul Petro Poroşenko se clasează pe primul loc în scrutinul prezidenţial din Ucraina, cu 55,9%, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.
Dacă estimările la ieşirea de la urne vor fi confirmate de rezultatele oficiale, Poroşenko va deveni preşedinte al Ucrainei din primul tur de scrutin.
Potrivit sondajelor de tip exit-poll, fostul premier Iulia Timoşenko a obţinut 12,9% din voturi.
UPDATE – Prezenţa la vot în scrutinul prezidenţial din Ucraina era de 38,53% la ora 15.00
Rata de participare în scrutinul prezidenţial anticipat organizat în Ucraina era de 38,53 % la ora 15.00, anunţă Comisia Electorală Centrală de la Kiev, informează Itar-Tass.
În scrutinul din 2010, la aceeaşi oră, rata de participare era de 45%.
“Prezenţa la urne este ridicată. Este mult mai mult decât ne aşteptam”, a declarat Janna Usenko-Ciorna, vicepreşedintele Comisiei electorale, prezentând datele din 182 dintre cele 213 circumscripţii electorale.
Cea mai scăzută rată de participare se înregistrează în Lugansk (8,24%).
Rata de participare în scrutinul prezidenţial anticipat organizat în Ucraina era de 17,52 % la ora 12.00, anunţă Comisia Electorală Centrală de la Kiev, informează Interfax.
“Prezenţa la urne este ridicată – 17,52 la sută. Este mult mai mult decât ne aşteptam”, a declarat Janna Usenko-Ciorna, vicepreşedintele Comisiei electorale, prezentând datele din 182 dintre cele 213 circumscripţii electorale.
Cea mai intensă participare la urne se înregistra în regiunea Kiev (22,7 %).
Cea mai scăzută rată de participare este în regiunea Doneţk, unde votaseră doar 5,48% dintre alegătorii înscrişi. În Lugansk, rata de participare era de 8,23%, iar în Odesa, 12,17%.
Peste 36 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 8.00 (8.00, ora României) şi se vor închide la ora 20.00 (20.00, ora României).
Primele rezultate oficiale sunt anunţate la ora 24.00 (24.00, ora României).
Favoritul scrutinului prezidenţial este omul de afaceri prooccidental Petro Poroşenko, creditat cu 44% din intenţiile de vot.
Potrivit Ministerului ucrainean de Interne, doar 20 la sută dintre secţiile de votare din regiunea Doneţk sunt deschise şi niciuna în oraşul Doneţk.
Ucrainenii sunt chemaţi la urne duminică pentru desemnarea preşedintelui ţării, un scrutin care se desfăşoară în contextul conflictului separatist din est.
Separatiştii proruşi au avertizat că nu vor permite derularea unui scrutin “nelegitim” în regiunea Doneţk.
Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.
Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).
Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.
Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.
De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.
Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.
Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Deşciţa s-a declarat încrezător în posibilitatea de potolire rapidă a militanţilor separatişti dacă Rusia îşi va retrage sprijinul financiar şi tehnic pentru ei şi dacă va lua amploare, sub noua putere de la Kiev, “dialogul naţional” în toate regiunile privind reforma constituţiei, “autoadministrarea locală şi a economiei” şi reformele care să combată corupţia.
Deocamdată, Rusia a început să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, într-un gest menit să arate că Moscova susţine crearea unor condiţii paşnice pentru derularea alegerilor, deşi cu câteva zile de scrutin, Comisia Electorală se îndoia că va putea instala secţii de votare în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul militanţilor, ceea ce ar însemna lipsa de acces la vot a 2 milioane din cei 36 de milioane de alegători ucraineni.
Favoritul net în sondaje pentru preluarea preşedinţiei (în jur de 50% din intenţiile de vot), magnatul Petro Poroşenko, şi-a îndulcit şi el tonul faţă de separatişti şi mai ales faţă de Rusia, insistând că sub mandatul său nu se va organiza niciun referendum privind aderarea la NATO a Ucrainei (spre deosebire de contracandidata sa Iulia Timoşenko, care a promis că va organiza referendumuri penru aderarea la UE şi la NATO) şi că va semna doar un acord economic cu UE, nu şi în domeniul apărării şi al relaţiilor militare (mergând aici exact pe urmele lui Viktor Ianukovici). Chestiunea aderării la NATO şi prezenţa militară occidentală pe teritoriul ucrainean preocupă în cel mai înalt grad Rusia, Moscova fiind dispusă, în ultimă instanţă, să accepte orice fel de intervenţie occidentală economică sau politică a Vestului în ţara vecină, dar nu şi o aderare a acesteia la NATO.
Campania lui Poroşenko s-a concentrat pe aspecte mai curând neutre din punct de vedere politic, cu promisiuni privind crearea de locuri de muncă şi ridicarea standardelor de viaţă, compatibile cu menţinerea unor relaţii bune atât cu Vestul, cât şi cu Estul. Şi chiar personalitatea lui Poroşenko, fost fondator al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, dar şi sponsor al “revoluţiei portocalii” din 2004, înalt demnitar sub guvernări de culori politice opuse şi industriaş prosper indiferent de regimul politic, pare o punte între două lumi.
Pe locul al doilea, la mare distanţă de Poroşenko, este fosta stea a “revoluţiei portocalii”, Iulia Timoşenko, urmată de Serhi Tihipko, demisionar din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, şi Mihail Dobkin (foto), candidat al acestui partid, ambii cu baza electorală în regiunile de est.
Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, omologul său moldovean, Iurie Leancă, şi şeful Guvernului din Georgia, Irakli Garibaşvili, vor participa la un dineu cu Angela Merkel pe tema situaţiei din regiune, a declarat Christiane Wirtz, purtătorul de cuvânt al Guvernului german.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro
– APRILIE
– 6 aprilie: La două săptămâni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, manifestanţii proruşi ocupă instituţii oficiale la Harkov, Doneţk şi Lugansk, principalele oraşe din est, situate la graniţa cu Rusia.
– 7 aprilie: Insurgenţii proclamă “Republica Doneţk”. Kievul acuză Moscova că urmăreşte invadarea Ucrainei, cu scopul de a “dezintegra” ţara.
– 13 aprilie: Kievul lansează o “operaţiune antiteroristă” în est.
– 17 aprilie: Acord la Geneva între Ucraina, Rusia, Statele Unite şi UE în legătură cu detensionarea crizei, respins de separatişti
– 18 aprilie: Kremlinul confirmă mobilizarea trupelor la frontiera cu Ucraina (40.000 de soldaţi, potrivit NATO)
– 22 aprilie: Washingtonul anunţă desfăşurarea a 600 de militari în Polonia şi statele baltice
– 24 aprilie: Forţele ucrainene lansează un asalt la Slaviansk, unde cel puţin cinci insurgenţi sunt ucişi, provocând furia Moscovei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ieri (miercuri) seara, târziu, am observat o activitate limitată a trupelor ruse în apropiere de frontiera cu Ucraina, ceea ce ar putea să sugereze că o parte a acestor forţe se pregătesc de o retragere. Este prea devreme să spunem ce înseamnă acest lucru, dar sper că este vorba despre începutul unei retrageri complete şi reale”, a declarat Rasmussen pentru presă, la Podgoriţa.
Armata rusă anunţă retragerea a mii de militari şi a sute de blindate de la frontierele Ucrainei
Armata rusă a retras de la frontierele Ucrainei patru garnituri feroviare cu blindate, armament şi mii de militari, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de AFP.
“Transportul echipamentelor militare se face cu trenuri, iar cel al efectivelor umane cu avioane de tip Il-76”, precizează instituţia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai mulţi membri ai Comitetului Monetar Fed (FOMC) au subliniat că o eventuală “creştere a tensiunilor geopolitice privind Rusia şi Ucraina” în străinătate sau o nouă încetinire a economiei Chinei, ar putea prezenta unele riscuri pentru economia americană, potrivit unui rezumat al acestei reuniuni, care s-a desfăşurat pe 29 şi 30 aprilie.
După o perioadă de relativă acalmie, Ucraina organizează duminică alegeri prezidenţiale pe care separatiştii proruşi ameninţă să le perturbe, sub privirile binevoitoare ale Moscovei.
În ceea ce priveşte economia americană, indicatori recenţi “relevă o revenire şi sugerează că economia se află pe traiectoria unei creşteri moderate”, se arată în acest rezumat al discuţiilor în cadrul reuniunii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro