BusinessMagazin

Tag: criza

  • Vladimir Sterescu, CGS: Consumatorii din vest cheltuie mai puţin decât românii

    Ce au făcut companiile, în acest context? Nedepinzând de branduri, “companiile, prin departamentele lor de marketing, comunicare şi bugetele pe care au început să le aloce din nou în ultimii ani au venit în întâmpinarea acestei situaţii, de a crea aceste alternative pentru clienţi”, spune Sterescu. El are experienţă în zona de call center, cu activităţi de suport atât pentru restul Europei, cât şi pentru America de Nord, şi a constatat că occidentalul cheltuie mult mai puţin decât consumatorul din România. “Acolo, reuşita noastră de a vinde este mult mai mică în ultimii ani faţă de ceea ce se întâmplă în România. Aici, consumatorul alocă în continuare bani mulţi pe produse şi servicii. Aproape la fel de mult ca în trecut”, declară Sterescu.

  • Adrian Jantea, BRD: Criza a marcat încheierea unei etape

    În opinia lui, niciodată nu vom mai avea cererea de credite pe care am avut-o în anii 2006, 2007, 2008. Aceea a fost o etapă oarecum sălbatică, de consum agresiv generat de nevoi pe care oamenii le avuseseră şi până atunci nu puteau să şi le permită. Odată cu apariţia crizei, consumatorii au devenit mult mai pretenţioşi, “iar noi, cu toţii, va trebui să ne adaptăm acestor pretenţii pentru că ele nu se vor termina odată cu criza”, spune Jantea, în opinia căruia în viitor lucrurile vor fi mult mai interesante. “Deja va trebui să vorbim de competitivitate, ceea ce înseamnă o scădere de preţuri, la care noi trebuie să răspundem cu o creştere a calităţii serviciilor. Iată că lucrurile intră într-o direcţie interesant de gestionat şi care va fi benefică pentru consumator. Apropo de marketingul ca în anii ’80, deja vorbim de web 2.0, de customer 2.0, de vânzări 2.0, consumatorii nu mai caută ofertele pe site-urile companiilor, ci pe reţele de socializare”, mai spune Jantea. Decizia de cumpărare a unui produs vine mult mai mult din experienţele trăite de alţi consumatori.

  • Adrian Rizea, Lemet: Cum s-au schimbat practicile de marketing – VIDEO

  • Adrian Rizea, Lemet: Cum s-au schimbat practicile de marketing – VIDEO

  • Aris Karousos, Germanos: 2011 e cel mai bun an de criză. Revenim pe profit

    Compania aniversează 15 ani de activitate, anul 2011 urmând să fie “cel mai bun din ultimii trei ani”, cu vânzări mai mari decât în ceilalţi ani de criză, şi, mai important, profit, conform oficialilor companiei care nu au oferit însă estimări concrete. Anul trecut, Germanos a raportat venituri de 374 de milioane de lei şi o pierdere de 25 de milioane de lei, potrivit datelor disponibile pe Ministerul Finanţelor, ultimul an profitabil fiind de altfel 2006.

    În prezent, lanţul Germanos numără 220 de magazine şi aproximativ 250 de angajaţi. “Nu există planuri pentru extinderea reţelei. Avem o acoperire optimă la nivel naţional, însă vor mai fi deschideri şi închideri care nu vor afecta numărul total al magazinelor”, a precizat Karousos. În ulrimii patru ani, peste 17 milioane de clienţi au trecut pragul magazinelor din Germanos din toată ţara.

    Lansat în 1996, magazinul de baterii situat în centrul Bucureştiului a fost la momentul respectiv un reper în materie de vânzare de baterii pentru industria de retail. “În octombrie 1996, Germanos a făcut primul pas în România şi a început ceea ce avea să devină cea mai perseverentă odisee din retailul telecom românesc”, a declarat Aris Karousos.

  • Ioan Mezei, Stihl: Bugetele noastre de marketing au crescut şi vânzările le-au urmat – VIDEO

  • Românii au găsit vinovatul pentru criză: Vestul

    Răspunsurile se înscriu, în ansamblu, în linia generală pe care BERD a regăsit-o în ţările din Europa Centrală şi de Est, sub-estul Europei, Caucaz şi Asia Centrală, unde cel puţin o treime dintre respondenţi învinovăţesc Occidentul pentru criză, procentajele variind de la circa 70% în Slovacia şi Serbia sau aproximativ 60% în Cehia şi Ungaria la sub 30% în Rusia.
    În România, mai mult de jumătate dintre gospodării au fost afectate semnificativ de criză. Mai puţin de 20% dintre gospodăriile din România care s-au confruntat cu pierderea unui loc de muncă au reuşit să acceseze scheme de ajutor de şomaj, faţă de aproape 50% în Germania sau peste 40% în Ungaria şi Cehia.

    Sprijinul pentru democraţie şi economia de piaţă a scăzut la nivelul noilor state membre UE în ultimii cinci ani, locuitorii ţărilor cu o societate “mai liberă”, care funcţionează conform principiilor democraţiei şi economiei de piaţă, pierzându-şi încrederea în aceste sisteme din cauza crizei, în timp ce popoarele care sunt guvernate de sisteme controlate mai strâns de stat, cu regimuri mai autoritare, înclină mai mult spre democraţie şi piaţa liberă.

    Raportul arată că ungurii şi bulgarii sunt mai supăraţi pe Vest decât românii, în timp ce în Rusia şi în spaţiul ex-sovietic percepţia că Occidentul este vinovat pentru criză este mai puţin răspândită.
    Populaţia ţărilor cu economii emergente şi aflate în tranziţie din proximitatea Europei a avut mult mai mult de suferit în urma crizei financiare din 2008-2010 comparativ cu locuitorii economiilor din Europa de Vest. Criza a determinat reduceri mai acute ale consumului în toate categoriile, în special în zone esenţiale ca alimentele de bază şi cheltuielile pentru sănătate.

  • CLUB BM: Cât de adânci sunt schimbările din marketing – VIDEO

  • Merkel: Europa se află în cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial. Dacă euro se va prăbuşi toată Europa va eşua

    Europa trebuie să-şi creeze noi structuri pentru o integrare mai puternică a statelor membre, a adăugat Merkel, potrivit CNBC.

    Sunt necesare sancţiuni care să se activeze automat în cazul ţărilor care încalcă Pactul de Stabilitate şi Creştere. Şeful guvernului german a reluat apelul pentru introducerea unei taxe asupra tranzacţiilor bancare şi interzicerea vânzării de acţiuni în lipsă, dacă nu la nivel global cel puţin în zona euro. În cazul unei vânzări în lipsă, un broker împrumută pentru o anumită perioadă acţiuni de la proprietarul acestora. Brokerul vinde acţiunile şi mizează, pentru a obţine profit, pe o scădere a cotaţiei până la momentul când va trebui să cumpere pentru a înapoia titlurile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CLUB BM: Cum se face marketing de criză – VIDEO