BusinessMagazin

Tag: China

  • Taifunul Soudelor a provocat moartea a 4 persoane în Taiwan. 700.000 de case sunt fără electricitate

    O fetiţă şi mama ei au murit înecate, vineri, în contextul valorilor mari generate de taifun. Un pompier a murit sâmbătă în comitatul Pintung (sudul Taiwanului), iar un alt bărbat a fost lovit mortal de un panou, în oraşul de coastă Suao.

    Sute de arbori au fost scoşi din rădăcini, iar 700.000 de locuinţe sunt fără electricitate în Taiwan, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

    O alunecare de teren s-a produs sâmbătă într-un sat din regiunea Taoyuan, 4.000 de oameni fiind evacuaţi.

    Taifunul Soudelor se îndreaptă acum spre China, unde 160.000 de oameni au fost evacuaţi preventiv.

     

  • Ce înseamnă de fapt “Made in China”. Aceşti oameni au dezlegat misterul din spatele produselor care au invadat lumea

    Pe eticheta celor mai multe dintre produsele pe care le cumpărăm scrie „Made in China”, însă această formulare de pe etichetă ascunde un mare mister. Jurnaliştii străini au mers pe urmele produselor care ajung în casele fiecăruia dintre noi şi au descoperit un secret bine ascuns de ochii occidentalior.

    Ce înseamnă de fapt “Made in China”. Aceşti oameni au dezlegat misterul din spatele produselor care au invadat lumea

     

  • DISPARIŢIA zborului MH370: Rudele victimelor, împărţite între speranţă şi furie

    Rudele celor 239 de oameni de la bordul avionului aşteaptă cu nerăbdare, de 17 luni, un element tangibil cu privire la avionul care s-a “volatilizat” la puţin timp după ce a decolat, pe 8 martie 2014, de la Kuala Lumpur către Beijing – zborul MH370.

    Anunţul Malaysiei că fragmentul de avion descoperit la sfârşitul lui iulie pe o plajă de pe Insula franceză Réunion provine de la Boeingul 777 al comapniei malaysiene a pus capăt unei “săptămâni copleşitoare”, a reacţionat neozeelandeza Sara Weeks, sora pasagerului Paul Weeks.

    “Nu am avut nicio veste timpde 17 luni. De aceea, descoperirea a ceva este primul pas înainte pentru localizarea” avionului.

    Ultimele evoluţii într-una dintre cele mai mari enigme ale aviaţiei civile i-au reaprins totodată amintiri dureroase cu privire la pierderea fratelui, a spus ea. “De îndată ce se întâmplă ceva o iei de la capăt, retrăieşti aceleaşi sentimente, iar şi iar. A fost o săptămână copleşitoare, iar acest lucru va mai continua o perioadă”, a adăugat ea.

    Dificil de depăşit

    Majoritatea pasagerilor erau chinezi, iar unele dintre familiile lor refuză în continuare să creadă să rudele lor au murit, în pofida declaraţiilor premierului malaysian despre identificarea flaperonului găsit pe Insula Réunion.

    “Eu nu cred în aceste ultime informaţii despre avion. Ne mint de la început”, a declarat Zhang Yongli, a cărui fiică se afla la bord. “Ştiu că fiica mea se află undeva, dar ei nu vor să ne spună adevărul”, a continuat el, agitând steagurile chinez şi comunist.

    Bao Lanfang, al cărei nepot se afla, de asemenea, în avion, a acuzat şi ea autorităţile că mint. “Toată lumea ne minte”, a declarat ea, după care s-a prăbuşit la pământ şi a început să plângă.

    “Aş face orice ca să-l revăd”, a adăugat această bunică în vârstă de 63 de ani. “Spuneţi-mi ce trebuie să fac şi voi face”, a continuat ea.

    De asemenea, Wen Wancheng, al cărui fiu în vârstă de 34 de ani se afla la bordul aeronavei, a pus la îndoială afirmaţiiile autorităţilor de la Kuala Lumpur, preferând prudenţa autorităţilor franceze, care au evocat “dovezi puternice”.

    “Cum pot să spună că avionul s-a prăbuşit, pe baza unui singur fragment? Poate că este de la alt avion”, a declarat el pentru AFP.

    Australianul George Burrows, al cărui tată se afla la bordul avionului împreună cu soţia către o vacanţă prin care urmau să-şi sărbătorească pensionarea, a declarat că nu a fost surprins de confirmarea faptului că fragmentul provine de la Boeingul 777.

    Însă el vrea alte răspunsuri. “Este o veste şi sperăm să primim mai multe răspunsuri, dar nu este sigur. În orice caz, este mai bine decât nimic”, este el de părere.

     

  • China cere ajutorul SUA în lupta împotriva militanţilor din Xinjiang

    Oficiali chinezi afirmă că Mişcarea Islamică din Turkestanul de Est (ETIM) recrutează uiguri, o etnie turcofonă majoritară în Xinjiang, şi îi formează alături de extremişti în Siria şi Irak cu scopul de a se întoarce în China şi a declanşa un jihad (război sfânt).

    Însă mulţi experţi străini se întreabă dacă ETIM este o grupare chiar atât de coerentă cum susţine China.

    Ameninţarea teroristă devine “mai complicată şi mai gravă pe zi ce trece”, a apreciat Ministerul chinez de Externe marţi, în urma unei întâlniri între adjunctul ministrului chinez de Externe Cheng Guoping şi Tina Kaidanow, ambasadoarea Biroului pentru luptă împotriva terorimului din cadrul Departamentului american de Stat.

    “China a subliniat asupra ameninţării grave pe care o reprezintă ETIM şi alte organizaţii teroriste din Turkestanul de Est (regiunea autonomă Xinjiang) la adresa Chinei, Statelor Unite şi comunităţii internaţionale şi a solicitat ca Statele Unite să susţină viguros şi să se coordoneze cu China în combaterea efortului forţelor teroriste din Turkestanul de Est“, a anunţat ministerul.

    Ambele părţi au convenit să lupte împotriva “terorismului cibernetic” şi “extremismului violent” şi să-şi consolideze serviciile de informaţii antiteroriste, a adăugat Beijingul.

    Sute, poate mii de uiguri au traversat în mod ilegal frontiera chineză în ultimii ani, către Turcia, via Asia Asia de Sud-Est.

    Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului subliniază că aceşti imigranţi se refugiază din calea violenţelor din Xinjiang şi controlului pe care Beijingul îl exercită asupra religiei şi culturii lor, acuzaţii pe care regimul comunist chinez le respinge.

    Sute de persoane au fost ucise în revolte care au avut loc în Xinjiang în ultimii trei ani, puse de Beijing pe seama unor militanţi islamişti. Însă oficialii chinezi nu au oferit dovezi solide care să arate că violenţele au legătură cu ETIM, o mişcare pe care Washingtonul o consideră grupare teroristă în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001.

    Unii oficiali din cadrul Guvernului american au pus la îndoială, în privat, amploarea influenţei organizaţiei în Xinjiang, însă unii experţi notează că retorica americană cu privire la grupare ar putea să se întoarcă în favoarea Beijingului.

    China şi-a intensificat eforturile în lupta împotriva terorismului, în urma unor atacuri sângeroase comise în ultimii ani, inclusiv o înjunghiere în masă, în martie 2014, în gara din Kunming (sud-vest), în care au fost ucise 31 de persoane.

    Guvernul se află într-o stare de alertă sporită înainte de evenimentul internaţional în atletism pe care Beijingul îl găzduieşte luna aceasta şi a unei parade, tot în capitala chineză, care urmează să marcheze, luna viitoare, 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

    “Ideea de bază este că activitatea (organismelor) antiteroristr este necesar să se desfăşoare bine, pentru a oferi asigurări că (eventuale) comploturi teroriste sunt dejucate înainte să fie aibă loc”, a declarat adjunctul ministrului chinez pentru Securitate Publică Huang Ming, citat de agenţia China Nouă.

  • Washingtonul pregăteşte prelungirea unui acord controversat cu Beijingul în domeniul nuclear civil

    Perioada de 90 de zile pentru reexaminarea acordului a expirat vineri, fără a fi propuse modificări şi fără a se cere blocarea documentului în Congresul Statelor Unite.

    “Statele Unite şi China vor decide în viitorul apropiat când va fi prelungit acordul”, a comunicat Departamentul de Stat.

    Actualul acord de parteneriat în domeniul energiei nucleare civile expiră la sfârşitul anului 2015. Administraţia Barack Obama avertizase că încetarea cooperării în industria nucleară cu China va fi devastatoare pentru sectorul atomo-electric american, riscând şi să afecteze relaţiile bilaterale.

    China este pe primul loc în lume în privinţa ritmului dezvoltării industriei atomo-electrice. În prezent, patru reactoare de tip american sunt în curs de construire în China, în cadrul unor contracte cu valoarea totală opt miliarde de dolari. În plus, există planuri pentru construirea altor zeci de reactoare.

    Daniel Lipman, vicepreşedintele Institutului pentru Energie Nucleară din SUA, a salutat faptul că procedura de prelungire a acordului este “aproape completă”, explicând că, în viitorul apropiat, China va deveni principala piaţă destinată tehnologiei nucleare americane.

    Numeroşi senatori americani, atât republicani, cât şi democraţi, au exprimat preocupări, explicând că există riscul ca tehnologia nucleară americană să fie transpusă pe submarine nucleare, o situaţie interzisă prin acord.

  • Planurile Chinei pentru a deveni principala putere economică finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice

    China finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, conducte de gaz, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu şi de la Arctica la Antarctica.

    Toate acestea sugerează un plan bine pus la punct, dar reflectă, de asemenea, şi o frenezie comercială de neoprit. Companiile chineze se aventurează şi încheie afaceri, interesate să găsească în lume o creştere care se dovedeşte greu de manageriat acasă. Tipic pentru o putere aflată în creştere rapidă.

    Ce ar fi fost acesta, însă, fără porturile, drumurile şi căile ferate construite de-a lungul timpului, în puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguranţă, un element important al puterii britanice. Marile naţiuni au devenit conştiente de importanţa infrastructurii încă de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri şi apeducte în Europa.

    Astăzi a venit rândul chinezilor să schimbe harta economică a lumii. ”China este o mare putere şi se află într-o relaţie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de curând şi Germania, din punctul de vedere al exporturilor“, spune Mihai Ionescu, şeful Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

    Infrastructura, alături de activităţile companiilor, ar transforma rapid China în cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, însă, dispersia acestor proiecte de infrastructură. Pentru a crea un tot unitar, este necesară o viziune de ansamblu, crearea unor legături între structurile deja existente. ”Asta presupune un set de activităţi, începând cu plasamente de capital, cu investiţii în anumite ţări cheie şi terminând cu practicile comerciale, nu întotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri“,  adaugă Mihai Ionescu.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. În acel drum, el a făcut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road –  versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.

    Interesant este că de multe ori China nici nu trebuie să construiască toţi acei kilometri de căi ferate sau de facilităţi, pentru că infrastructura, în mare parte, există, iar elementele acesteia trebuie doar unite.

    Peste tot se va cere, însă, muncă multă, iar Beijingul trebuie să fie perceput la fel de generos atât în conceperea proiectelor cât şi în punerea acestora în practică. Dar există şi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercetări Trusted Sources a sugerat, într-o notă către clienţi, că aceste proiecte ar putea fi, totuşi, prea ambiţioase. China are deja o tradiţie în a anunţa şi apoi a anula proiecte, precum cel de construcţie de căi ferate în Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

    În acelaşi timp, Japonia a intrat în competiţie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor căi ferate de mare viteză, dar şi alte proiecte în Indonezia, Thailanda şi prin alte părţi.

    Beijingul pare, însă, să-şi cunoască limitele. Aşadar, şi-a propus finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii chineze, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată oarecum după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză.

  • Trupa Maroon 5, interzisă în China, din cauza unor mesaje de felicitare adresate lui Dalai Lama

    Maroon 5 ar avea programate două concerte la Beijing şi Shanghai în luna septembrie, în cadrul turneului asiatic al trupei, însă cele două show-uri au fost anulate la începutul acestei săptămâni.

    Grupul american nu a oferit fanilor nicio explicaţie oficială pentru anularea acelor concerte, însă decizia trupei pare să aibă legătură cu un mesaj publicat pe Twitter de clăparul Jesse Carmichael, ce a fost ulterior şters, şi care consta în tradiţionala urare “La mulţi ani!”, adresată lui Dalai Lama cu ocazia zilei de naştere a acestuia. Mesajul respectiv conţinea şi un link care făcea trimitere către o fotografie de pe reţeaua Instagram, care a fost la rândul ei ştearsă între timp.

    Potrivit presei americane, Jesse Carmichael a participat, de asemenea, la o petrecere organizată în Statele Unite cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a lui Dalai Lama.

    Ediţia din Beijing a publicaţiei Time Out a făcut următoarea precizare: “Am auzit că se vorbeşte despre faptul că trupa Maroon 5 a fost împiedicată să cânte aici (în China, n.r.) de către «prietenii» noştri politicieni. O întâlnire cu Dalai Lama reprezintă tot ce trebuie să facă un artist pentru a primi un refuz pe cererea lui de viză”.

    Dalai Lama, care trăieşte în exil din 1959 şi a primit premiul Nobel pentru pace în 1989, este o personalitate apreciată în lumea întreagă.

    Însă el se află în conflict cu liderii comunişti din China de mulţi ani. Apariţia sa recentă la celebrul Festival Glastonbury din Marea Britanie a fost aspru criticată de guvernul chinez.

    Grupul britanic Oasis a fost obligat, la rândul său, să îşi anuleze o serie de concerte în China în 2009, din cauza faptului că Noel Gallagher a participat la un concert din seria “Free Tibet”, la New York, în 1997.

    Printre ceilalţi muzicieni de seamă care au primit interdicţie de a păşi pe solul chinez se află cântăreaţa Bjork, care a declanşat furia autorităţilor chineze după ce a cerut independenţa Tibetului, în mod public, pe scenă, în timpul unui concert pe care artista islandeză l-a susţinut în 2008 la Shanghai.

    Elton John a fost şi el chestionat de ofiţeri de poliţie din China, după ce a făcut o dedicaţie specială în timpul unui concert din 2012, la Beijing, “spiritului şi talentului lui Ai Weiwei”, un cunoscut artist şi disident chinez.

    Formaţia Maroon 5 s-a bucurat de mare succes odată cu lansarea albumului de debut, “Songs About Jane”, în 2002, pentru care a fost recompensată cu un premiu Grammy. Trupa americană a lansat cinci albume de studio, care s-au vândut în peste 27 milioane de copii pe plan mondial.

  • Băncile chineze au acordat împrumuturi de 209 miliarde de dolari pentru susţinerea pieţei de capital

    China Securities Finance (CSF) a fost înfiinţată în 2011 pentru a furniza împrumuturi companiilor de brokeraj.

    Pe fondul vânzărilor masive de acţiuni care au avut loc pe piaţa de capital chineză de la sfârşitul lunii iunie, agenţia a fost folosită de autorităţile chineze pentru injecţia de fonduri de susţinere a bursei.

    Astfel, CSF a dat împrumuturi companiilor de brokeraj, pentru finanţarea investiţiilor lor în acţiuni, dar a şi cumpărat direct acţiuni, iar informaţiile relevă faptul că sprijinul acordat de stat pieţei de capital este mult mai mare decât s-a ştiut iniţial.

    În prima jumătate a acestui an, indicele Shanghai Composite a urcat cu până la 60%, în timp ce Shenzhen Composite a crescut de peste două ori. Piaţa de capital a trecut apoi pe scădere şi a pierdut la un moment dat peste 3.000 de miliarde de dolari din valoare.

    Indicele Shanghai Composite a crescut cu circa 15% de la un minim atins pe 10 iulie, dar amploarea sprijinului de stat sugerează că revenirea este determinată în mare parte de intervenţia Guvernului.

    Revista chineză Caijing a relatat vineri că China Merchants Bank, a şasea mare bancă din China în funcţie de active, a furnizat cel mai mare împrumut, de 186 miliarde de yuani.

    Cele mai mari cinci bănci chineze, respectiv Industrial and Commercial Bank of China, China Construction Bank, Agricultural Bank of China, Bank of China şi Bank of Communications au acordat fiecare finanţări de 100 de miliarde de yuani.

    În total, 17 bănci au acordat împrumuturi interbancare în valoare de circa 1.300 miliarde de yuani, până pe 3 iulie, potrivit Caijing.

    Banca Populată a Chinei a anunţat iniţial că asistă în mod activ CSF pentru a obţine lichidităţi pe piaţa interbancară, prin emisiuni de obligaţiuni şi din alte surse. Ulterior, banca centrală a confirmat că a furnizat împrumuturi direct CSF, fără să specifice suma.

  • Zeci de producători chinezi de smartphone-uri concurează Samsung cu investiţii de 1.000 de dolari

    Shenzhen Zuoer Technology, ocupanta unui sediu modest în Shenzhen, din estul Chinei, ajută clienţi din întreaga lume să creeze propriul brand de smartphone-uri, folosind un meniu de opţiuni asemănător cu cel pentru comandarea unei pizza, investiţia necesară pentru a intra în afacerile cu telefoane pornind de la 1.000 de dolari. Experienţa nu este necesară.

    Zuoer se numără printre zecile de companii chineze puţin cunoscute care se folosesc de un catalog de componente standardizate pentru a construi smartphone-uri cu preţuri de la 20 de dolari.

    Pentru o comandă minimă de 50 de telefoane, Zuoer asamblează propriile carcase de telefoane cu ecrane, subansamble şi baterii fabricate de alţi producători, ajutând clienţi din întreaga lume să concureze Samsung pe piaţa globală a telefoanelor de 410 miliarde de dolari, în mai puţin de şase săptămâni.

    “Apariţia furnizorilor de telefoane ieftine erodează cota de piaţă a Samsung. Aceşti nou veniţi sunt mici în comparaţie cu un gigant ca Samsung, dar impactul lor colectiv se simte în rezultatele companiei şi ale altor producători majori”, a declarat John Butler, analist la Bloomberg Intelligence.

    Pornind de la sistemul de operare Android al Google şi adăugând componente standardizate bazate pe tehnologia dezvoltată de ARM Holdings, companii ca Zuoer, Shenzhen Oysin Digital Technology şi Oteda Industrial pot asambla telefoane fără legiunile de ingineri de care au avut nevoie Nokia, Motorola Mobility şi BlackBerry în urmă cu un deceniu.

    Datorită tehnologiei ecranelor tactile popularizată de Apple prin intermediul iPhone, micii producători pot evita operaţiunile costisitoare şi complicate de proiectare şi fabricare a tastaturilor.

    Această simplificare şi standardizare a deschis larg calea producţiei de telefoane, creând o multitudine de fabricanţi chinezi care concurează Samsung, Nokia şi Motorola. Între aceşti producători chinezi se numără şi Xiaomi, care a devenit al treilea mare distribuitor mondial de smartphone-uri în mai puţin de cinci ani, şi compania OnePlus, a cărei piaţă s-a extins la 35 de ţări în primii doi ani.

    “Este mai ieftin şi mai rapid, întrucât lanţul de aprovizionare a devenit atât de matur şi de standardizat”, declarat Mosetefa Zhang, director pentru vânzări internaţionale la compania Oysin din Shenzhen.

    Alte şase companii, cu sediile în aceeaşi clădire ca şi Oysin, oferă produse atât de asemănătoare încât preţul a devenit principalul element de diferenţiere a telefoanelor.

  • China va asambla elicoptere ruseşti în cadrul unui proiect în valoare de 322 de milioane de dolari

    Guvernul chinez a alocat două miliarde de yuani (322 de milioane de dolari) pentru a asambla elicopetere ruseşti de tip Ka-32, a anunţat, la expoziţia industrială Innoprom-2015 de la Ekaterinburg, Viktor Kladov, şeful Direcţiei de Cooperare Internaţională din cadrul grupului Rostec.

    Asamblarea acestor elicoptere va fi efectuată de compania China-Russia Helicopters. Contractul prevede asamblarea a 20 de aparate de zbor destinate stingerii incendiilor. Lucrările vor începe la sfârşitul lui 2015.

    “Este vorba de un proiect pilot care va permite de a determina capacitatea pieţei chineze şi de a testa cererea”, a declarat Kladov.

    Conform unui oficial din cadrul Rostec, este vorba nu doar de lansarea unei producţii comune de elicoptere, dar şi de înfiinţarea unor centre de întreţinere şi reparaţii. În prezent, China utilizează aproximativ 300 de elicopetere ruseşti.

    Pe de altă parte, el a subliniat că Rostec şi China nu îşi vor limita cooperarea doar la elicoptere. În ultimii trei ani, Rostec a încheiat şase contracte importante cu diferiţi parteneri chinezi, între care grupul minier Shenhua, grupul aeronautic AVIC şi societatea de ştiinţe şi tehnologii aerospaţiale CASC.