Tag: vot

  • LOVITURĂ pentru Ungaria: Parlamentul European a votat în favoarea suspendării drepturilor de vot

    Propunerea comună de rezoluţie a fost depusă de către Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul Verzilor şi Stânga Unită Europeană (GUE) şi a venit imediat după decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.

    Potrivit documentului, situaţia actuală din Ungaria “reprezintă un risc evident privind încălcarea valorilor europene, care justifică lansarea procedurii pentru Articolul 7”. Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) va elabora un raport privind situaţia din Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce alegerile de peste două zile ne vor defini viitorul

    Spun că a fost ignorată pentru că a reprezentat unul dintre cele două mari hopuri pe care Uniunea le are de sărit în prima parte a lui 2017, al doilea fiind alegerile din Franţa de la sfârşitul acestei luni. Dacă rezultele de acolo vor fi similare, sunt şanse mici ca „mişcările separatiste” din restul statelor să mai ridice vreo pretenţie. La olandezi pierzătorul a fost Wilders, la francezi sperăm să fie Le Pen.

    În condiţiile în care englezii au luat-o cu viteză pe drumul lor, e important ca restul să aibă o viziune comună asupra Uniunii. Şi asta mai ales că promisiunile pe ochi frumoşi nu prea mai ţin: Merkel a zis-o destul de bine atunci când a transmis că Marea Britanie trebuie să plătească nota de plată înainte să ceară o porţie la pachet. Atât despre Brexit, pentru că subiectul mi se pare consumat – cel puţin pentru moment.

    Am mai scris de multe ori despre britanici, mişcări anti-sistem şi guvernări antieuropene, deci n-aş mai fi abordat subiectul dacă nu părea necesar să o fac. Dar ce se întâmplă zilele astea prin Ungaria sau Polonia ar trebui să fie un semnal de alarmă. În Polonia, şeful statului a compromis Tribunalul Constituţional numind în fruntea instituţiei un candidat susţinut de partidul aflat la putere; adio checks and balances. Comisia Europeană a reacţionat prompt, cerând implementarea mai multor măsuri care să asigure un grad acceptabil de democraţie; răspunsul negativ a venit şi mai prompt şi nu prea a lăsat loc de interpretări. În cazul Ungariei, Viktor Orban a ieşit la rampă anunţând o „contrarevoluţie culturală” în interiorul blocului comunitar. Sunt state care uită de valorile trecute în caietul de sarcini al membrilor UE şi făcând asta riscă să strice munca tuturor.

    Chiar dacă s-au înţeles asupra unei direcţii generale de urmat, ca urmare a summitului aniversar de la Roma, liderii Uniunii sunt perfect conştienţi de pericolele ce pot apărea dacă un singur partid extremist câştigă alegerile, indiferent de stat. Construcţia europeană e mult mai şubredă decât ne-am dori să fie, şi asta pentru că diferenţele culturale sunt semnificative.

    Sigur, e uşor să fii proeuropean în cea mai proeuropeană ţară din Uniune; poate că suntem noi mai înceţi şi o să ne trezim, peste doi-trei ani, că ne vrem independenţa înapoi. Momentan, eu zic că beneficiile depăşesc obligaţiile. Călătorim fără vize, doar cu buletinul şi nu ne mai opreşte nimeni la vamă. Primim bani pentru proiecte care de multe ori nici nu mai devin realitate. Avem şi noi dreptul să ne dăm cu părerea prin Parlamentul European şi să ne facem poze cu mai-marii de prin vest. Pe 15 martie ne-a trecut glonţul pe la ureche. Ar fi bine să ne ocolească şi pe 23 aprilie.

  • Când libertatea ta nu mai are nicio valoare

    În Belgia, 75% dintre turcii veniţi la urne au votat pentru sporirea puterilor lui Erdogan; în Austria au votat „pentru” 73% iar în Olanda 71%. Diaspora turcă de peste mări şi ţări a votat covârşitor pentru Erdogan: 59% „pentru”, faţă de 51,3% votul final la referendum.

    Aceşti oameni care au votat „pentru” nu au fost neinformaţi când au votat, nu au fost torturaţi niciodată, nu au fost puşi în închisori ca opozanţii din Turcia ai lui Erdogan. Aceşti oameni au votat, din sânul unor mari democraţii, pentru un dictator.

    Putem, în cazul Turciei, să vorbim de “o criză a democraţiei” ca să justificăm macar parţial votul? Nu, pentru ca Turcia nu a excelat niciodată la acest capitol şi este de ajuns să citim romanele lui Orhan Pamuk ca să ne dăm seama. Putem vorbi despre o alegere democratică a poporului? Nici vorbă, pentru că nu poţi pretinde ca ar fi democratic un vot manipulat într-o campanie care flutură spaime (“alegeţi între mine şi haos”!) şi în care oponenţii regimului sunt în puşcării. Putem, în cazul diasporei turce, să vorbim despre o “răzbunare”, o ipoteză întâlnită în mass-media germane – o populaţie care, chiar la a treia generaţie, nu se simte integrată şi votează împotriva liniei canonice a ţării de adopţie? Ciudat mod de a te răzbuna ar fi acesta.

    Dar, chiar dacă ar fi de toate câte un pic, un lucru mai puternic îi uneşte pe cei care au decis rezultatul referendumului: un slab ataşament faţă de libertatea individuală. Pare ciudat când vorbim despre exprimarea neconstrânsă. Dar, de fiecare dată când oamenii votează astfel, ei votează limitarea drepturilor lor individuale în numele binelui comun (de aici etosul imaginar al “unităţii”, prezent la toate popoarele, dar cel mai des invocat de dictatori) şi-şi cedează “dreptul lor de întâi născut” pentru o ciorbă de linte, aşa cum a făcut Esau – şi ştim că nepasarea lui Esau şi puţina lui consideraţie pentru dreptul lui i-a condamnat întreaga spiţă la slujirea altora, cu o singura posibilitate de salvare: razvrătirea.

  • Cine sunt cei 29 de oameni care conduc din umbră afacerile Americii. I-au dat deja prima lovitură lui Donald Trump

    Unul dintre cele mai importante acte legislative promovate în timpul campaniei electorale de către Donald Trump este American Health Care Act (AHCA), propria sa versiune a actului supranumit Obamacare, după fostul preşedinte al Statelor Unite.

    Cu toate cu republicanii deţin controlul asupra Congresului şi a Senatului, AHCA a căzut la vot. Mare parte din “vină” cade pe Freedom Caucus (sfatul libertăţii – n.red.), o grupare învăluită de mister, cu membri din partidul republican, care refuză să se alinieze în spatele ordinelor date de Trump şi de liderul partidului, Paul Ryan.

    Freedom Caucus a apărut în 2015, ca răspuns la încercarea fostului lider al Senatului John Boehner de a forţa adoptarea mai multor măsuri legislative.

    Grupul s-a format pentru a reda puterea republicanilor de rând şi ca o primă linie de opoziţie faţă de Obamacare. Printre idealurile declarate se numără balansarea bugetului şi micşorarea aparatului birocratic de la Washington.

    Este însă destul de greu de aflat cine face parte din acest grup elitist: calitatea de membru se obţine doar în urma unei invitaţii, iar apartenenţa trebuie ţinută secretă.

    Toate întâlnirile au loc în spatele uşilor închise, iar membri preferă de multe ori să se consulte unii cu alţii înainte de a decide asupra unui vot. Iar acesta e şi secretul puterii lor: Freedom Caucus are în jur de 35 de membri, adică puţin peste 15% din republicanii din Congres. În cazul unui vot unitar, aşa cum este de obicei cazul, ei pot răsturna avantajul deţinut de partid în această instituţie.

    Chiar dacă grupul nu şi-a asumat o poziţie oficială vis-a-vis de AHCA, majoritatea celor intervievaţi şi-au exprimat dorinţa ca Obamacare să fie eliminat cu totul, nu doar modificat în anumite puncte.

  • Parlamentul a vacantat funcţia de director SIE, la peste jumătate de an de la demisia lui Ungureanu

    Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în data de 26 septembrie 2016, o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, prin care le cere să ia act de demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu de la şefia SIE şi să declare funcţia vacantă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Dacă protestele continuă şi după abrogarea OUG, asistăm la altceva, la un protest politic

    “Colegii mei au spus şi ei că creşte nervozitatea în rândul membrilor şi simpatizanţilor noştri pentru că, în opinia lor, după ce ordonanţa a fost abrogată, şi protestele continuă, înseamnă că asistăm la altceva, de fapt un protest politic după alegerile care au fost desfăşurate în mod corect”, a spus Dragnea.

    Întrebat ce va face dacă protestele continuă, Dragnea a răspuns: “Eu în continuare fac apel la calm. Ceea ce îmi era teamă s-a întâmplat. Aseară, un grup de oamni nemulţumiţi s-au strâns la Palatul Cotroceni şi teama mea e că acolo va fi un bulgăre de zăpadă”.

    „Mereu am spus că vreau să facem tot ce este posibil ca să nu se escaladeze acest conflict în stradă, pentru că nu are nimeni de câştigat. PSD nu poate decât să facă apel la calm şi îi asigurăm în continuare pe cei care nu au ieşit în stradă, care ne transmit pe toate căile să le apărăm votul din 11 decembrie – în afară de protestatarii care au ieşit în Piaţa Victoriei, noi le respectăm dreptul la opinie – mai sunt şi ceilalţi români, poate nu sunt românii domnului preşedinte, dar care strigă şi spun că votul lor trebuie apărat, iar acest guvern trebuie să meargă în continuare”, a mai spus Dragnea.

  • Curtea Supremă a decis: Guvernul britanic trebuie să ceară votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii Brexit

    Guvernul Theresa May spera că va putea activa Articolul 50 al Tratatului UE, care prevede părăsirea comunităţii europene, fără votului Parlamentului britanic.

    Însă Curtea Supremă de Justiţie a confirmat marţi decizia luată acum câteva luni de Înalta Curte de Justiţie – Parlamentul britanic trebuie să aprobe procedura de ieşire din UE, dat fiind că referendumul care a decis Brexit nu a avut caracter juridic obligatoriu. Decizia instanţei supreme, anunţată marţi şi care este definitivă, a fost susţinută de opt judecători, în timp ce trei au votat împotrivă, transmite BBC.

    Drept consecinţă, premierul Theresa May va putea declanşa procedura de scoatere a Marii Britanii din UE doar cu aprobarea Camerei Comunelor şi a Camerei Lorzilor.

  • Guvernul britanic trebuie să ceară votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii Brexit

    Guvernul britanic trebuie să solicite votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a decis marţi Curtea Supremă de Justiţie de la Londra.

    Guvernul Theresa May spera că va putea activa Articolul 50 al Tratatului UE, care prevede părăsirea comunităţii europene, fără votului Parlamentului britanic.

    Însă Curtea Supremă de Justiţie a confirmat marţi decizia luată acum câteva luni de Înalta Curte de Justiţie – Parlamentul britanic trebuie să aprobe procedura de ieşire din UE, dat fiind că referendumul care a decis Brexit nu a avut caracter juridic obligatoriu. Decizia instanţei supreme, anunţată marţi şi care este definitivă, a fost susţinută de opt judecători, în timp ce trei au votat împotrivă, transmite BBC.C

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş: Regret că nu am reuşit să dăm încredere mai multor români că implicarea civică nu e un lux

    ‘Vă mulţumesc tuturor celor care aţi ieşit ieri la vot şi, indiferent de opţiunile politice, v-aţi câştigat legitimitatea de a monitoriza mandatul viitorului Parlament şi al următorului Guvern. Vă încurajez să vă păstraţi şi să vă dezvoltaţi spiritul civic, pentru ca democraţia noastră să continue să evolueze spre una activă şi participativă. Mărturisesc că m-aş fi bucurat să pot mulţumi astăzi mai multor oameni, îndeosebi tineri, care să fi participat la vot şi să fi asigurat o mai mare reprezentare şi legitimitate scrutinului de ieri. Însă şi absenteismul este o alegere şi este un semnal căruia, pentru a da substanţă democraţiei, trebuie să-i identificam resorturile. Regret că nu am reuşit să dăm încredere mai multor români că implicarea civică nu este un lux, ci un element esenţial al democraţiei”, a scris şeful Executivului pe Facebook.

    El a subliniat că respectă opţiunea politică a fiecăruia, ca esenţă a spiritului democratic.

    ”Principalul mesaj pe care eu l-am perceput după scrutinul de ieri este că România trebuie să rămână ţara în care legea şi oamenii să fie respectaţi, în care libertăţile şi valorile fundamentale să fie garantate şi promovate, în care avem nevoie de proiecte vizionare care să ne unească şi nu să ne dezbine. Societatea românească are nevoie de oameni care să spună lucrurilor pe nume, fără patimă, fără să sădească frica, fără să contribuie la divizarea societăţii. Avem responsabilitatea să construim împreună un mai bine comun, o societate matură. Sper că vom reuşi să construim în continuare pe adevăr şi nu pe minciună. Îmi doresc din tot sufletul ca România să continue să aibă o guvernare responsabilă, deschisă, onestă”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro