BusinessMagazin

Tag: virtual

  • Homo sociologicus

    Se spune adesea ca retelele de socializare pot sa creeze o
    anumita dependenta care-l face pe un utilizator “inrait” sa prefere
    socializarea in spatiul virtual celei din lumea reala. De un
    portret asemanator au parte si hackerii pasionati care participa la
    proiecte open source, la fel ca si cei care-si dedica o buna bucata
    din timpul liber pentru a corecta pagini din Wikipedia sau pentru a
    recenza carti pe Amazon. Niste singuratici pe jumatate autisti,
    care nu doar ca ignora lumea reala, dar isi pierd si instinctele
    sau abilitatile sociale.

    Oare chiar asa sa fie? Banuiala mea, bazata doar pe cateva
    exemple, a fost dintotdeauna ca portretul este caricatural. Nu
    exclud posibilitatea ca acesta sa se potriveasca unora, dar e vorba
    mai degraba de exceptii. Se pare ca am avut dreptate. Zilele
    trecute, Pew Research Center’s Internet & American Life Project
    a publicat rezultatele unui studiu numit “The Social Side of the
    Internet” care constata pe baze statistice ca utilizatorii
    retelelor de socializare de gen Facebook sau ai serviciilor de
    microblogging cum este Twitter nu sunt cu nimic mai putin angrenati
    social decat ceilalti. Mai mult chiar, rata implicarii in grupuri
    sau organizatii dintre cele mai diverse din lumea reala este
    semnificativ mai ridicata in randul utilizatorilor retelelor
    sociale virtuale. |n general, 80% dintre utilizatorii de internet
    participa la diverse grupuri, fata de doar 56% in cazul celor ce nu
    folosesc internetul. |n cazul celor care frecventeaza retelele de
    socializare, procentul creste la 82%, iar in randul utilizatorilor
    Twitter, rata participarii este de 85%. Sondajul s-a bazat pe 2.300
    de interviuri telefonice si are o marja de eroare de 2,5%. Cele 40
    de pagini are raportului evidentiaza si faptul ca utilizatorii
    internetului sunt si cei mai activi membri ai grupurilor in care
    sunt implicati, dar mai important mi se pare faptul ca sunt cei
    care cel mai adesea simt mandrie si implinire cu privire la
    activitatea lor in aceste grupuri si organizatii.

    Desigur, se poate explica prin faptul ca, fiind mai informati,
    sunt mai implicati. |nsa explicatia nu mi se pare suficienta si
    nu-i cuprinde pe participantii la proiecte de colaborare din
    internet, cum ar fi Wikipedia sau SourceForge (open source).
    |ntamplarea a facut sa dau peste un studiu academic publicat de
    FirstMonday (“The social environment model: Small heroes and the
    evolution of human society” de Brian si Alex Withworth) care
    analizeaza fenomenul pornind de la premise teoretice ancorate in
    teoria jocurilor, plus cele doua “reguli” comportamentale specific
    umane: actiunea pentru binele propriu si actiunea pentru binele
    comunitatii. |n virtutea primei reguli, dilema prizonierului se
    echilibreaza cand cei doi detinuti depun marturie unul impotriva
    celuilalt pentru a castiga ani de libertate, desi nu se obtine
    rezultatul optim. |n schimb, aplicand varianta sociala a problemei
    (unde cei doi cumuleaza anii castigati), solutia optima este cea a
    cooperarii, cand ambii prizonieri pastreaza tacerea.

    De aici incolo apare notiunea de “dilema sociala” (cand regula
    actiunii egoiste intra in conflict cu cea a actiunii sociale) si,
    mai departe, notiunea de “sinergie sociala”, definita ca diferenta
    dintre ce ar produce un grup de persoane lucrand impreuna si ce ar
    produce lucrand individual. Desigur, sinergia sociala poate fi
    pozitiva (situatie exemplificata de comert) sau negativa (ca in
    cazul conflictelor interne) si corespunde cu ceea ce in teoria
    jocurilor se cheama joc cu suma nenula, unde castigul unuia nu se
    oglindeste in pierderea altora.

    Este absolut fascinant de urmarit cum rationamentele bazate pe
    aceste notiuni simple pot descrie fenomene sociale dintre cele mai
    complexe. Sinergia sociala este semnificativa mai ales in grupuri
    mari, cand rezultatele interactiunilor sociale cresc geometric,
    insa efectele depind de modul cum membrii grupului isi rezolva
    dilemele sociale. O echilibrare optima a celor doua reguli de baza
    maximizeaza rezultatele (si reprezinta modelul care a adus
    prosperitatea occidentala), in vreme ce dezechilibrarea spre
    actiunea egoista conduce la reactii in lant ale caror efecte le
    vedem zi de zi. Excesul in cealalta parte a produs deopotriva
    comunismul si fascismul.

    Concluzia studiului este ca internetul a reusit sa reuneasca
    deja suficienti utilizatori care sa creeze o sinergie sociala –
    bazata pe socio-tehnologii capabile sa-i asigure echilibrul si
    dominata de “netizens” care si-au rezolvat optim dilemele sociale.
    Ei sunt micii eroi care muta muntii. Virtuali sau reali.

  • Primul targ imobiliar virtual: Stai acasa, iti bei cafeaua si vorbesti pe chat cu dezvoltatorii

    In mai putin de o luna, incepe primul targ virtual imobiliar din
    Romania! De ce se organizeaza asa ceva? Pentru ca, din estimarile
    organizatorilor, sunt 7 milioane de romani, care nu au intotdeauna
    timp sa ajunga un targ imobiliar si care ar putea fi interesati de
    participarea chiar si la un astfel de eveniment in online.

    Mai multi dezvoltatori s-au inscris deja prima editie a
    proiectului ImoSfera al www.imobiliare.ro, care va avea loc intre
    21 si 27 iunie si care va reuni dezvolvatori din mai multe parti
    ale tarii.

    Mai multe amanunte pe
    www.incont.ro

  • In loc de inimioare

    In urma cu un an, in internetul romanesc a fost lansat un site care nu trimite (numai) felicitari, ci dedicatii muzicale. Pe langa dedicatii, utilizatorii pot trimite si felicitari, pot participa la alcatuirea de topuri online si pot realiza propriul playlist pe baza melodiilor incarcate de ei pe site, afirma Mihaela Preda, unul din fondatorii Ulala.ro. Mihaela Preda spune ca investitia in site a fost de 1.500 de euro. Dedicatiile pot fi publice sau private, in functie de optiunea expeditorului, iar persoana careia ii este dedicata o melodie va fi instiintata prin e-mail si poate asculta dedicatia la o adresa web inaccesibila altor utilizatori. Atat expeditorii dedicatiilor, cat si destinatarii pot accesa arhiva dedicatiilor trimise sau primite, pastrata timp de o luna de site, si pot crea un playlist cu melodiile dedicate.
     
    Prin Ulala.ro se transmit zilnic in jur de 30 de dedicatii muzicale, iar de 1 sau 8 martie ori Sfantul Valentin, s-au transmis in jur de 100. Majoritatea melodiilor alese sunt din anii ‘60-’70, potrivit lui Preda, dar sunt si utilizatori, cu precadere adolescenti, care prefera melodii romanesti aflate in topuri. Saptamanile trecute, in topul dedicatiilor de pe site se gaseau artisti precum John Lennon, Enrique Iglesias sau Modern Talking. “Pe langa adolescentii si tinerii pana in 35 de ani, segmentul de varsta la care ne-am raportat cand am lansat site-ul, am observat ca si cei peste 40 de ani acceseaza si trimit dedicatii”, afirma fondatoarea Ulala.ro.
     
    In prezent, Preda analizeaza modalitati de a creste numarul de vizitatori si de a monetiza traficul, pastrand in acelasi timp gratuitatea serviciului initial. De asemenea, anul acesta ar trebui sa fie introduse noi facilitati pe site, cum ar fi un sistem prin care utilizatorii sa-si faca propriile playlist-uri pe care apoi sa le partajeze cu reteaua de prieteni. 

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • In cautarea preturilor mici

    Dupa indelungi cautari, in incercarea de a gasi produsele care il interesau la un pret cat mai mic, Adrian Dimian (29 de ani) a ajuns sa cumpere respectivele produse la preturi care nu erau nici pe departe cele mai mici din piata. Asa i-a venit ideea sa creeze un site prin care consumatorii sa poata cauta in oferta mai multor magazine online din Romania produsele care ii intereseaza, ordonate in functie de pret. Lansat recent in urma unei investitii de 1.200 de euro, Pricesdb.ro nu este foarte diferit fata de alte site-uri de acest gen, insa are avantajul ca un anumit magazin online romanesc poate introduce gratuit in baza de date a site-ului produsele pe care le comercializeaza.
     
    “In portofoliul Pricesdb.ro se gasesc produse din cateva sute de magazine online, iar numarul lor este in continua crestere”, a spus Adrian Dimian. “Toate produsele existente pe site au fost adaugate fara implicarea celor care detin magazinele online”, spune fondatorul site-ului. Daca un magazin vrea sa intre in baza de date a Pricesdb.ro sau, dimpotriva, sa fie sters, iar produsele sale sa nu mai apara in cautarile de pe site, este suficient sa completeze un formular, fara sa fie nevoie sa plateasca niciun fel de taxa.
     
    “Deocamdata nu m-am gandit la un model de business pentru site”, sustine Dimian. Aranjarea produselor pe site in functie de pretul cel mai mic nu reprezinta insa in mod neaparat o solutie comoda pentru consumator. Spre exemplu, la o cautare dupa Nokia N95, primele cateva pagini contin diferite accesorii dedicate telefonului mobil, iar pentru a gasi telefonul in sine, utilizatorii fie cauta in ultimele pagini cu rezultate, fie efectueaza o noua cautare dupa cuvintele cheie “telefon mobil Nokia N95”, caz in care 99% dintre rezultate sunt relevante.
     
    “Exista insa si cazuri cand acest lucru nu este posibil, utilizatorul fiind nevoit sa parcurga cat mai multe pagini cu rezultate”, spune Adrian Dimian, afirmand ca in acest moment cauta solutii pentru a usura procesul de cautare pe site.   

  • Magazin de crocodili








    “Ideea shop.trilulilu.ro a pornit de la faptul ca, de-a lungul timpului, am tot primit cereri pentru tricouri sau alte produse Trilulilu”, spune Sergiu Biris. Antreprenorul a investit in jur de 10.000 de euro pentru a lansa, la jumatatea lunii iulie, Trilulilu Shop, un magazin online de unde pot fi cumparate diverse produse personalizate, precum tricouri, insigne, brelocuri, cani sau rucsaci.




     

    Cea mai mare parte a acestei investitii nu a fost insa alocata, asa cum ar fi fost de asteptat, platformei software din spatele magazinului online, care a costat numai 1.000 de euro, ci formarii unui stoc de produse, astfel incat livrarea sa se faca pe cat posibil rapid. Investitia destul de redusa ar putea fi explicata si prin faptul ca promovarea Trilulilu Shop nu a fost o prioritate, dat fiind ca “magazinul este dedicat fanilor si nu publicului larg”, dupa cum spune Biris. Cu alte cuvinte, clienti ai shop.trilulilu.ro pot fi numai membrii site-ului de continut video Trilulilu. Acestia fie pot converti punctele primite pentru activitatea pe Trilulilu in produse, fie pot face cumparaturi direct din magazinul online, caz in care plata se face deocamdata numai ramburs, sistemul de plati cu card bancar urmand sa fie introdus in urmatoarea perioada.

     

    La doar doua saptamani de la lansare si in conditiile in care traficul inregistrat nu este foarte mare, Trilulilu Shop numara deja aproape 100 de comenzi, cu o valoare medie de 50 de lei pe comanda.

     

    “Nu avem asteptari foarte mari din punct de vedere financiar, mai ales ca magazinul nu va reprezenta niciodata baza incasarilor Trilulilu”, mentioneaza Sergiu Biris. Cu toate acestea, shop.trilulilu.ro este primul proiect lansat in completarea site-ului de continut video. Si, desi nu exista deocamdata planuri concrete pentru alte asemenea proiecte, fondatorul Trilulilu sustine ca este foarte posibil sa lanseze si altele. Totul depinde numai de cerere.




  • Centimetrul virtual








    “Prin natura noastra suntem reticenti la nou, iar vanzarile pe internet de haine si obiecte vestimentare nu fac exceptie”, sustine Cristina Berdea, project manager la Garderoba.ro, un magazin online de haine lansat in luna martie. Comerciantii incearca sa inlature aceasta reticenta prin diverse strategii, cum ar fi consilierea clientilor inainte de achizitie sau faptul ca accepta returnarea produselor cumparate, in termen de 10 zile, indiferent de motivul adus de client.




     

    “Garderoba.ro a lansat inclusiv o campanie, Centimetrul Garderoba, prin care a trimis cate un centimetru tuturor vizitatorilor inregistrati pe site, astfel incat acestia sa-si poata determina exact masurile pentru produsele dorite”, afirma Berdea. In perioada campaniei, care va fi reluata in perioada urmatoare, au fost create peste 300 de conturi.

     

    Garderoba.ro a necesitat o investitie de 5.000 de euro, in cea mai mare parte pentru dezvoltare si design, promovarea (prin bloguri si site-uri pentru femei, de genul kudika.ro sau flu.ro) avand o pondere redusa. Site-ul numara peste 4.000 de vizitatori unici pe luna, cifra care s-ar putea dubla pana la finalul anului, potrivit estimarilor Cristinei Berdea. In ce priveste vanzarile, magazinul inregistreaza in jur de 30 de comenzi lunar, valoarea medie a unei cumparaturi fiind de 135 de lei. “Pana acum, oamenii au cumparat in general cate un singur produs, testand astfel modul de livrare si calitatea hainelor achizitionate”, spune project managerul Garderoba.ro. Cu toate acestea, incasarile de pana acum ale magazinului se ridica la aproximativ 15.000 de lei, cu o marja de profit de 10-15%.

     

    Singura problema ar fi faptul ca pe site sunt disponibile momentan doar haine din colectia Otto Hermann. Insa proprietarii Garderoba.ro – Cristina Berdea, Vasile Berdea, Adrian Gut si Istvan Hoka – nu exclud colaborari viitoare si cu alti furnizori de articole vestimentare.




  • Muzee pe internet

    “Mai toate muzeele, dar in special cele de arta, realizeaza ca internetul este o metoda prin care atrag publicul”, spune Ford Bell, directorul executiv al American Association of Museums, care reprezinta peste 6.500 de muzee membre.

    Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, spre exemplu, ofera pe site interviuri video si audio cu artisti care vorbesc despre modul cum si-au realizat lucrarile, dar si cu vizitatori care isi exprima parerile referitor la muzeu si la obiectele de arta expuse. Muzeul de Istorie din Chicago ii invita pe cei ce intra pe site-ul sau sa descarce pe computerul propriu trei tururi virtuale din cadrul muzeului, pe care acestia le pot stoca in memoria unui player de melodii digitale si le pot asculta in timpul vizitei la muzeu.

    Unul dintre cele mai complexe site-uri apartine insa Muzeului de Arta din Indianapolis. Lansat in toamna anului trecut, site-ul ofera utilizatorilor acces la aproximativ 65.000 de lucrari din colectia muzeului, dar si continut de pe paginile YouTube, Flickr sau Facebook. “Pana acum ne-am descurcat de minune sa le spunem oamenilor care accesau site-ul unde se afla muzeul si unde isi pot parca masina, dar acum ne concentram pe imbogatirea continutului online”, explica Robert Stein, directorul de tehnologie al muzeului.

    Efectul se dovedeste pana acum remarcabil. Vizitatorii site-urilor de prezentare vin la muzee de 2,6 ori mai des decat cei care nu acceseaza aceste pagini de internet, potrivit unui studiu realizat de Institute of Museum and Library Services (IMLS) din SUA. “Dintre adultii participanti la studiu, 45% au vizitat ambele versiuni ale unui muzeu, online si offline, 5% au accesat doar site-ul, iar restul de 50% au mers la muzeu, fara a vedea insa si pagina online a institutiei”, afirma Mamie Bittner, director in cadrul IMLS.