BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • Tesla nu e totul: Gigantul japonez Panasonic îşi vinde participaţia de 3,6 miliarde de dolari în compania lui Elon Musk. Cele două companii au împreună o fabrică de baterii de 5 miliarde de dolari

    Gigantul Panasonic a decis să îşi vândă întreaga participaţie pe care o deţinea la Tesla, într-o tranzacţie de 3,6 miliarde de dolari, în contextul în care conglomeratul japonez încearcă să strângă bani pentru a-şi finanţa cea mai mare achiziţie internaţională de până acum, potrivit FT.

    Trebuie menţionat că Panasonic şi Tesla au împreună o fabrică de baterii de 5 miliarde de dolari în statul american Nevada. Japonezii au transmis că vânzarea acţiunilor Tesla nu va afecta parteneriatul dintre cele două companii.

    Cu toate acestea, mutarea vine după ce Panasonic a transmis că vrea să îşi reducă dependenţa de Tesla şi să furnizeze baterii şi către alţi producători auto, într-un moment în care întreaga industrie trece înspre vehicule electrice.

    Grupul japonez a achiziţionat 1,4 milioane de acţiuni Tesla la 21,15 dolari per acţiune, în 2010, la o valoare totală de circa 30 de milioane de dolari.

    În martie anul trecut, valoarea acţiunilor deţinute se ridica la peste 730 de milioane de dolari, însă participaţia a fost vândută integral până în martie anul acesta – de-a lungul unei perioade în care valoarea acţiunilor Tesla a crescut de peste şase ori.

    Din 2010 până astăzi, Elon Musk a transformat Tesla dintr-un startup care înregistra pierderi constante şi avea lipsă de lichdităţi într-unul dintre cei mai valoroşi producători auto din lume, cu o valoare de 655 miliarde dolari – aproape de 23 de ori mai mare decât valoarea de piaţă a Panasonic.

    Panasonic era singurul furnizor de baterii pentru Tesla, însă grupul a început să-şi dezvolte propriile baterii şi a adăugat pe lista de furnizori companii precum sud-coreeni de la LG Chem şi chinezii de la CATL.

    Pentru Panasonic, investiţia de peste 2 miliarde de dolari pe care a realizat-o pentru a face o fabrică de baterii împreună cu Tesla în Nevada a început să dea rezultate abia acum, în contextul în care japonezii au raportat recent primul profit anual realizat de acel joint venture.

    Conglomeratul japonez vrea să se extindă şi să îşi consolideze poziţia pe mai multe segmente. În aprilie, Panasonic a anunţat o tranzacţie de 7,1 miliarde de dolari prin care vrea să cumpere compania americană Blue Yonder.

  • Aici nu stă nimeni. Lumea care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate

    Atunci când ai mai multe proprietăţi imobiliare, la unele din ele ajungi mai rar sau chiar deloc. În acest din urmă caz, proprietatea se află în lumea virtuală, deci nu poate fi vizitată fizic, ceea ce nu-i împiedică pe unii să cumpere aşa ceva.

    În ultima vreme, nu numai vânzările de lucrări de artă sub formă de jetoane nefungibile (NFT) au crescut, ci şi vânzările de imobiliare NFT, scrie New York Times. Acum câteva luni, de exemplu, o artistă canadiană, Krista Kim, a creat aşa-numita Mars House, inspirată de modul în care şi-ar dori să arate casa ei de vis şi, din curiozitate, a scos-o la vânzare pe un site specializat în vânzarea de diverse articole NFT. Casa s-a vândut pentru o sumă de 288 Ether sau 512.000 de dolari dovedindu-i artistei că şi o locuinţă virtuală se poate vinde cu preţul uneia reale. Proprietarul casei însă a decis să nu o ţină doar pentru el, aceasta fiind disponibilă pe platforma de realitate virtuală Spatial pentru vizitat sau chiar pentru evenimente, cum ar fi o nuntă programată în această lună.

    Ca să profite de moda NFT-urilor, o companie a creat o lume care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate. Denumită SuperWorld, firma a realizat un Pământ virtual, pe care l-a împărţi în 64 de miliarde de loturi cu suprafaţă egală pe care le vinde pentru 0,1 Ether (circa 250 de dolari). Cumpărătorii pot astfel să deţină terenuri pe care se află obiective turistice, fiind deja achiziţionate cele pe care se află piramidele din Egipt ori Times Square. Deţinătorii de terenuri NFT şi-ar putea recupera investiţia afişând publicitate pe proprietăţile lor, dacă există cerere.

    Există şi cazuri în care nu casa este NFT, ci doar se foloseşte proprietarul ei de aşa ceva pentru a o vinde, cum a decis să procedeze un investitor imobiliar din California, care a scos la licitaţie o casă ce vine la pachet cu o operă de artă NFT semnată Kii Arens, oferta minimă aşteptată fiind de 540 Ether sau circa
    1,5 milioane de dolari.


     

  • Un hedge fund care a pariat împotriva GameStop îşi închide oficial uşile. Fondul avea active de peste 400 de milioane de dolari înainte să vândă în lipsă acţiunile lanţului de magazine

    Un hedge fund din Londra care a suferit pierderi după ce a pariat împotriva retailerului american GameStop în timpul primului raliu de „meme stocks” din ianuarie a anunţat că îşi închide oficial uşile, potrivit Financial Times.

    White Square Capital, condus de un fost trader, Florian Kronawitter, le-a spus investitorilor că îşi va desfiinţa principalul fond şi le va returna luna acesta capitalul investit.

    White Square, care gestiona la apogeu aproximativ 440 de milioane de dolari în active, a pariat împotriva GameStop, spun mai multe persoane familiare cu situaţia, citate de FT, compania înregistrând scăderi masive la începutul anului.

    Mişcarea marchează una dintre primele închideri ale unui hedge fund lovit de creşterile aşa-numitelor meme stocks. Investitorii din retail, care şi-au coordonat adesea operaţiunile pe forumuri online, cum ar fi grupul WallStreetBets de pe Reddit, au luat în vizor mai mulţi short selleri, generând creşteri puternice pentru GameStop şi lanţul de cinematografe AMC Entertainment.

    De exemplu, acţiunile retailerului de jocuri video au crescut de la 17 dolari la peste 340 de dolari în ianuarie. Preţul unei acţiuni ajunge astăzi la 200 de dolari.

    Rezultatele au dus la scăderi imense pentru unele fonduri, precum Melvin Capital şi Light Street Capital. Totuşi, hedge fund-urile rămân active, Melvin atrăgând recent investiţii de 2,75 miliarde de dolari, în condiţiile în care pierderile raportate de firmă au crescut la 44,7% anul acesta. Declinul înregistrat de Light Street ajunge la 20,1%.

    Între timp, GameStop a numit săptămâna trecută doi foşti executivi Amazon în funcţiile de CEO şi CFO, iar veniturile trimestrului încheiat pe 1 mai au crescut cu 25% faţă de anul trecut la 1,28 miliarde de dolari. Pierderile nete ale societăţii ajung la 66,8 milioane de dolari.

     

  • Fraţii Pavăl de la Dedeman, olandezii de la NN şi fondul de pensii Vital au cumpărat jumătate din acţiunile oferite de TTS spre vânzare marilor investitori

    Jumătate din cele 12 milioane de acţiuni pe care marii investitori le-au putut cumpăra în oferta premergătoare listării Transport Trade Services (TTS) la bursa de la Bucureşti au fost achiziţionate de trei investitori, respectiv Pavăl Holding, grupul olandez NN şi fondul de pensii Vital.

    Astfel Pavăl Holding a ajuns la o deţinere de 5,3% din TTS, grupul olandez NN la 10,2%, din care 7,6% prin fondul de pensii administrat privat, iar Vital Ð fond Pilon II administrat de Aegon, la 6,5%, potrivit datelor raportate de TTS la bursa de la Bucureşti.

    Cu alte cuvinte primii trei mari investitori care raportează la TTS au o deţinere cumulată de 22% din companie, echivalentul unei investiţii de 127 mil. lei.

    Pe de altă parte, ca şi procent din cele 12 milioane de acţiuni oferite spre vânzare, Pavăl Holding a subscris 13,3%, NN un sfert, din care 20% doar prin fondul de pensii Pilon II, iar Vital aproximativ 16%, adică o pondere totală de 55%.

    Acţionarii TTS au vândut 15 milioane de acţiuni, dintre care 12 milioane de acţiuni au fost oferite investitorilor instituţionali. Potrivit calculelor ZF, Pavăl Holding, NN şi Vital au cumpărat 6,6 milioane de acţiuni, adică aproape jumătate din tranşa investitorilor mari.

    Pavăl Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl Ð fondatori şi acţionari ai Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială românească, a cumpărat 5,3% din transportatorul de mărfuri pe Dunăre Transport Trade Services pentru 31 mil. lei.

    Pe de altă parte NN Pensii, cel mai mare administrator de fonduri de pensii private din România, a achiziţionat 7,58% din Transport Trade Services (TTS) pentru 44 milioane de lei în oferta de subscriere derulată din 24 mai şi până pe 4 iunie şi în urma căreia acţionarii au vândut 50% din acţiuni.

    NN Pensii a cumpărat 2,3 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă că raportat la numărul de acţiuni alocate marilor investitori, de 12 milioane de acţiuni, cel mai mare fond de pensii private din România a subscris aproape 20%, potrivit calculelor ZF.

    Vânzători au fost cei 14 acţionari persoane fizice ai TTS, adică cei care în urma ofertei de vânzare de acţiuni de 288 milioane de lei, au vândut 15 milioane de acţiuni, adică jumătate din companie.

    Şi fondul de pensii private Vital, administrat de Aegon, a cumpărat acţiuni la TTS, respectiv 1,9 milioane de unităţi, adică o deţinere de 6,5% din companie.

    Pe 11 iunie 2021, la Bursa de la Bucureşti a apărut prima raportare a marilor investitori care au subscris ”n oferta de listare a transporatorului de mărfuri fluviale Transport Trade Services (TTS), cel care va ”ncepe pe 14 iunie tranzacţionarea la bursa de la Bucureşti.

    Acţiunile TTS vor intra la tranzacţionare luni, 14 iunie 2021. TTS a derulat din 24 mai şi până pe 4 iunie o ofertă de vânzare de acţiuni de 288 mil. lei, primul IPO din ultimii peste trei ani.

    Din 24 mai şi până pe 4 iunie 2021, cu excepţia zilei de 1 iunie când bursa nu a tranzacţionat, micii investitori au alocat 465 mil. lei, echivalentul a circa 52 mil. lei pe zi (10,5 mil. euro) pentru cea mai mare ofertă de listare din ultimii ani şi care va aduce un nou sector la Bursa românească Ð cel al transporturilor fluviale.

    Preţul la care a fost ”nchisă oferta de listare a TTS este de 19,2 lei pe acţiune, aproape de minimul intervalului de subscriere, adică o ofertă de 288 mil. lei şi o capitalizare anticipată de 576 mil. lei. Investitorii mici au putut subscrie la preţul maxim de 21 lei pe acţiune, adică au alocat circa 464 mil. lei.

     

  • Cel mai bogat “homeless” din lume. Cine este miliardarul care vrea să îşi vândă şi ultima casă, să nu mai aibă nimic în proprietate

    Fondatorul Tesla Elon Musk a declarat recent să a decis să îşi vândă ultima din multele case pe care le-a deţinut, în condiţiile în care CEO-ul a spus în urmă cu o săptămână că el şi alţi miliardari au plătit timp de câţiva ani aproape zero impozite pe venit, notează Bloomberg.

    Şeful producătorului de maşini electrice a scris luna aceasta pe Twitter că mai are o singură casă în zona San Francisco Bay pe care a închiriat-o pentru diverse evenimente.

    Musk, 49 de ani, şi-a anunţat prima dată planurile de a-şi vinde proprietăţile în urmă cu peste un an ca rezultat al criticilor aduse la vasta sa avere. În termen de câteva zile, miliardarul şi-a plasat pe piaţă două locuinţe din California.

    Săptămâna trecută, organizaţia media ProPublica a raportat că Musk, CEO-ul Amazon Jeff Bezos şi preşedintele Berkshire Hathaway Warren Buffett au achitat impozite pe venit foarte mici prin raport cu averile imense pe care le deţin cei trei, uneori chiar deloc. Musk nu a plătit niciun impozit federal pe profit în 2018 şi a achitat mai puţin de 70.000 de dolari în 2015 şi 2017, conform raportului.

    Un oficial al Fiscului american (IRS – Internal Revenue Service) a declarat că datele incluse în raport au ajuns la autorităţile din cadrul Biroului Naţional de Investigaţie din SUA (FBI).

    Ulterior, Musk a scris pe Twitter că va plăti impozite pe venit în California în funcţie de timpul pe care îl va petrece în interiorul statului, despre care spune că va fi semnificativ.

    În prezent, CEO-ul Tesla locuieşte într-o casă de aproximativ 50.000 de dolari din Boca Chica,Texas.

     

  • De ce tind criptomonedele să se prăbuşească în weekend

    Criptomonedele sunt cunoscute pentru volatilitate, iar unii experţi sunt de părere că prăbuşirile tind să aibă loc în weekenduri.

    „A devenit de câţiva ani un fenomen al pieţei crypto”, spune Stephen McKeon, profesor de finanţe al Universităţii din Oregon şi partner al Collab+Currency, un fond de investiţii concentrat asupra monedelor digitale.

    Unul dintre motivele din spatele declinurilor este numărul mai mic de tranzacţii care sunt efectuate în weekenduri, susţine Amin Shams, profesor de finanţe în cadrul Universităţii de Stat din Ohio, potrivit CNBC.

    „Când volumul este jos, aceeaşi cantitate de tranzacţii poate schimba tot mai mult preţurile”, spune Shams.

    Opinia este împărtăşită de McKeon: de vreme ce băncile sunt închise la sfârşitul săptămânii, există mai puţine tranzacţii deoarece investitorii ar putea să nu fie în stare să îşi alimenteze conturile. De obicei, recuperările au loc duminică seara, când se deschid băncile asiatice, urmate de instituţiile bancare din Europa şi, ulterior, SUA.

    În plus, există influenceri ai pieţei crypto precum CEO-ul Tesla Elon Musk, ale cărui tweet-uri pot şterge zece de miliarde de dolari din piaţă în câteva ore.

    Un alt motiv ar fi reprezentat de investitorii care împrumută bani de la exchange-uri pentru a achiziţiona mai multe active. Când preţurile monedelor virtuale scad sub un anumit nivel, traderii trebuie să îşi plătească împrumutul, operaţiune cunoscută ca apel în marjă/margin call.

    Însă dacă investitorii nu acoperă creditul, exchange-urile pot vinde criptomoneda pentru a se asigura că primesc înapoi banii împrumutaţi, explică Shams. Având în vedere că uşile băncilor rămân închise în timpul weekendului, unii traderi ar întâmpina dificultăţi în ceea ce priveşte plata împrumuturilor întrucât nu îşi pot accesa conturile, declanşând aşa-zisele „sell-off-uri” din partea exchange-urilor.

    Totodată, este posibil să reprezinte un factor şi persoanele care încearcă să manipuleze preţul criptomonedelor.

    De exemplu, un studiu din 2019 arată cum Tether, o monedă digitală care se presupune că ar trebui să fie corespondentul dolarului american, ar fi umflat artificial preţul Bitcoin-ului şi altor criptomonede în timpul boom-ului din 2017.

    Însă experţii încă nu ştiu în ce măsură are loc acest fenomen, spune Shams.

    O altă teorie implică aşa-numitul „spoofing”, proces ce presupune ordinele false de cumpărare sau vânzare pentru a influenţa preţul criptomonedelor, creând un sentiment mincinos de cerere şi ofertă.

    Unii experţi cred că acest lucru se întâmplă mai mult în timpul săptămânii, provocând creşteri ale monedelor, însă teoria nu a fost dovedită până acum.

    Indiferent de motivul din spatele volatilităţii din weekenduri, rezultatele oferă o serie de provocări autorităţilor care iau în considerare aprobarea crypto ETF-urilor (exchange traded funds).

    În timp ce ETF-urile funcţionează de luni până vineri, investitorii pot cumpăra sau vinde criptomonede 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, aşa că ar putea crea o discrepanţă faţă de ETF-urile cu expunere la criptomonede.

    Astfel, dacă piaţa monedelor digitale scade cu 20% duminică, cei care plănuiesc să vândă ar putea rămâne blocaţi cu propriile lor crypto ETF-uri până luni, când pieţele îşi încep din nou activitatea.

    Preşedintele Securities and Exchange Commission („ASF-ul” american), Gary Gensler, a semnalat că ar fi nevoie în acest sens de reglementări mai puternice înainte să fie aprobate ETF-urile cu expunere pe monede virtuale.

     

  • Viorel Ştefan, vicepremier în fostul Guvern PSD condus de Dăncilă, a vândut acţiuni Transport Trade Services de 6 mil. euro în cea mai mare ofertă de listare la bursa de la Bucureşti din ultimii ani

    Viorel Ştefan, 67 de ani, vicepremier din februarie 2018 şi până în iunie 2019, în Guvernul condus la acea vreme de Viorica Dăncilă, este unul dintre cei care au vândut acţiuni la transportatorul de mărfuri fluviale Transport Trade Services (TTS) în oferta premergătoare listării companiei la bursa de la Bucureşti.

    Astfel, Viorel Ştefan, care în prezent este membru al Curţii de Conturi Europene pentru un mandat început în 2019 şi care se va încheia în 2025, a vândut 1,5 milioane de acţiuni TTS la preţul de 19,2 lei pe unitate, echivalentul unei tranzacţii de 29,5 milioane de lei (6 mil. euro).

    Viorel Ştefan, membru PSD timp de aproape 28 de ani, a fost şi ministru al finanţelor în Guvernul Grindeanu.

    TTS a încheiat vineri, 4 iunie 2021, o ofertă prin care cei 14 acţionari ai companiei, deci inclusiv Viorel Ştefan, au vândut 50% din companie către investitori pentru 288 milioane de lei (58,8 mil. euro).

    Micii investitori au subscris la preţul de 21 lei pe unitate, preţul final fiind de 19,2 lei pe acţiune. În urma acestei tranzacţii, Viorel Ştefan şi-a redus deţinerea la TTS de la 10% la 4,99%, potrivit datelor din prospect.

    “Veniturile nete obţinute de acţionarii vânzători în urma ofertei, după deducerea comisioanelor, tarifelor şi cheltuielilor aferente ofertei, vor fi de aproximativ 300 milioane de lei (presupunând că toate acţiunile oferite deţinute de acţionarii vânzători vor fi vândute la preţul maxim din cadrul intervalului de preţ de ofertă)”, se arată în prospect.

    Pe această listă se numără inclusiv acţionarul majoritar, antreprenorul Mircea Mihăilescu, care a scos la vânzăre 7,5 milioane de acţiuni, ceea ce calculat la preţul de 19,2 lei pe acţiune, înseamnă o vânzare de aproximativ 144 milioane de lei. Mircea Mihăilescu avea 50,4% din TTS, adică un număr de 15,2 milioane de acţiuni, iar în urma tranzacţiei va rămâne cu 25,26%.

    Viorel Ştefan este doctor în economie şi absolvent al Universităţii din Iaşi. Între 1980 şi 2002, a lucrat la compania de navigaţie fluvială română Navrom SA Galaţi. Între 1991 şi 1996 a fost director general, iar mai apoi preşedinte al Navrom. 

  • Michael Burry, investitorul care a câştigat sute de milioane de dolari din prăbuşirea pieţei imobiliare din 2008, pariază jumătate de miliard de dolari împotriva Tesla

    Michael Burry, investitorul american care a devenit faimos după ce a câştigat sute de milioane de dolari din prăbuşirea pieţei obligaţiunilor ipotecare din 2008, a plasat un pariu masiv împotriva producătorului de maşini electrice Tesla, conform Bloomberg.

    Scion Asset Management, firmă de investiţii fondată şi condusă de Michael Burry, a acumulat poziţii short în valoare de 534 de milioane de dolari împotriva gigantului creat de Elon Musk.

    Potrivit unui comunicat al autorităţilor de reglementare financiară din SUA, Scion avea la sfârşitul lunii martie opţiuni put de tip bear pentru 800.100 de acţiuni Tesla, ceea ce îi oferă firmei şansa de a vinde acţiunile companiei auto la un anumit preţ în viitor.

    La sfârşitul lunii ianuarie, preţul unei acţiuni Tesla a ajuns la un maxim de peste 880 de dolari, după o creştere de peste 700% în 2020. Totuşi, acţiunile şi-au pierdut circa un sfert din valoarea de la începutul anului şi sunt cu 35% sub recordul stabilit în ianuarie.

    Nu este prima dată când Barry pariază împotriva Tesla, investitorul anunţând în decembrie că firma pe care o conduce a adoptat poziţii short pe acţiunile producătorului auto. De altfel, investitorul l-a sfătuit pe Musk că ar trebui să strângă capital prin vânzarea de acţiuni, într-o perioadă în care gigantul atingea niveluri „ridicole” de creştere, declara Michael Barry anul trecut.

    Tesla a obţinut rezultate record în primul trimestru, a evitat penuria de cipuri a industriei, şi-a îmbunătăţit procesele de producţie şi a înregistrat profituri în urma investiţiei în Bitcoin. Între timp, acţiunile au continuat să sufere pierderi, analiştii ridicând semne de întrebare cu privire la faptul că Tesla nu a oferit un target pentru numărul de livrări din 2021.

    „Tesla a scăzut cu 14% de la sfârşitul trimestrului 1, aşa că – până acum – mişcările au fost profitabile. Burry exprimă acelaşi tip de scepticism pe care îl au mulţi vis-a-vis de Tesla. Presupun că a acumulat în mai multe rânduri opţiuni în cadrul Tesla, iar unele dintre ele probabil au expirat”, spune Steve Sosnick, principalul strateg al Interactive Brokers. 

    Michael Burry a fost jucat de Christian Bale în „The Big Short”/„Brokerii Apocalipsei”, film care a surprins momentele de dinaintea prăbuşirii pieţei imobiliare din 2008, premiat cu un Oscar pentru scenariu.

    Elon Musk a declarat zilele trecute că nu va mai accepta plata în Bitcoin pentru Tesla, decizie lansată pe fondul temerilor generate de cantitatea masivă de energie pe care o foloseşte criptomoneda, provocând o serie de scăderi de-a lungul pieţei crypto. Ulterior, miliardarul a dat de înţeles că ia în calcul sau a vândut deja o parte din stocurile sale de Bitcoin, marcând o nouă rundă de pierderi pentru cele mai valoroase criptomonede din lume.

     

  • Octavian Radu, proprietarul librăriilor Diverta, a vândut un pachet de 1,2 mil. acţiuni deţinute la Evergent Investments, fostă SIF Moldova, pentru 1,7 mil. lei

    Octavian Radu unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care deţine în portofoliu mai multe businessuri, printre care şi lanţul de librării Diverta şi firma de poştă Pink Post, a vândut în perioada 17-19 mai 2021, prin intermediul BVB, un pachet de 1,28 milioane de acţiuni deţinute la  Evergent Investments, fostă SIF Moldova, pentru 1,75 milioane de lei.

    Din Informaţiile agregate de BVB rezultă că preţul mediu la care s-au realizat tranzacţiile a fost de 1,3629 lei pe acţiune.

    Octavian Radu deţine în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post. El are şi afaceri în agricultură – plantaţii de afine – şi un hotel cumpărat acum în urmă cu un an la Sinaia.

    În cadrul Evergent Investments, Octavian Radu deţine poziţia de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie.

    Evergent Investments (simbol bursier EVER), cea mai mare societate de investiţii financiare dintre cele cinci listate la Bursa de Valori Bucureşti în termeni de capitalizare (1,4 mld. lei), a încheiat primul trimestru al anului 2021 cu un rezultat net de 31,5 mil. lei, fiind compus din profitul net de 19,3 mil. lei şi câştigul net din vânzarea activelor financiare reflectat în rezultatul reportat în sumă de 12,2 mil. lei.

  • Dezvoltatorul imobiliar Nordis Group anunţă vânzări de 21 de milioane de euro în primele patru luni din an. În ce tipuri de locuinţe investesc românii

    Dezvoltatorul imobiliar Nordis Group anunţă că a înregistrat, în primele patru luni ale anului, vânzări de 21 milioane euro. Suma reprezintă aproximativ 50% din valoarea totală vândută în anul precedent şi o creştere de 300% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cifrele sunt valabile pentru vânzările ansamblurilor hoteliere şi rezidenţiale din Mamaia, Sinaia şi Braşov. Compania spune că îşi va tripla totodată forţa de vânzări.

    Până la finalul lui 2021, Nordis Group a anunţat că îşi propune să vândă peste 1.400 de unităţi. Totodată, compania vizează să atingă o valoare totală a vânzărilor de peste 100 milioane euro în acest an. Până în prezent au fost vândute 230 unităţi. Totodată, 75% din cumpărători au ales să achite integral unităţile contractate, ceea ce face capitalizarea Nordis una excelentă, compania dezvoltând proiectele din fonduri proprii şi vânzări, fără credite bancare.

    Nordis Group reprezintă un grup de firme cu capital 100% românesc, specializat în dezvoltarea de ansambluri hoteliere şi rezidenţiale de lux. Nordis Group propune un model unic de investiţie pe piaţa internă: clienţii pot cumpăra o cameră de hotel cu chirie lunară stabilită pe 30 de ani şi un randament anual garantat de 7%. Grupul de firme este format din 7 entităţi: Nordis Hotels, Nordis Development, Nordis Construct, Nordis Real Estate, Nordis Architecture, Nordis Travel şi Nordis Property Management.