BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Probleme în prima zi de funcţionare a centrelor noi pentru vaccinul Pfizer. Pacienţi trimişi acasă din lipsa dozelor de vaccin

    Vaccinul nu a ajuns în toate centrele nou deschise pentru imunizarea cu dozele companiei Pfizer la ora 10, când pacienţii aveau programare, iar în trei centre nou deschise din judeţul Hunedoara pacienţii au fost trimişi acasă, deşi aveau programare validă pentru a fi imunizaţi astăzi. Şeful campaniei de vaccinare spune însă că este un caz izolat. Şeful DSP Hunedoara a precizat că vaccinul este pe drum şi pacienţii vor fi vaccinaţi cu o întârziere, la ora 13 fiind estimată începerea vaccinării.

    „Din ceea ce ştiu, toate dozele au fost distribuite către DSP şi implicit către centrele de vaccinare. Situaţiile menţionate de dumneavoastră probabil sunt punctuale”, a transmis Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

    În trei centre din Hunedoara – Haţeg, Petrila şi Lupeni, pacienţii, deşi aveau programare în platformă şi au primit inclusiv mesaj de confirmare a programării, au fost trimişi acasă şi îndrumaţi să aştepte să fie sunaţi.

    „Acum este pe drum (vaccinul – n.red.), la Haţeg, urmează Petrila, Petroşani, Lupeni. La ora 1 ar trebui să înceapă vaccinarea. Nu avem cum să distribuim, şoferul a plecat la 5 dimineaţa, vaccinul s-a ridicat la 7:30, vine de la Timişoara, e timpul de deplasare. El vine, trebuie repartizat, făcute procesele verbale, încărcat pe fiecare centru de vaccinare în parte. E doar astăzi, la pornirea centrelor, după aceea nu vor mai fi probleme pentru că ne aprovizionăm constant. Celelalte centre care sunt funcţionale nu au problema asta, ei deja funcţionează şi am adus completare. Problemele au fost la centrele Haţeg, Petrila, Lupeni, unde se vaccinează pentru prima dată”, a spus Sebastian Mezei, şeful DSP Hunedoara.

    Centrele din Timişoara, Braşov nu au această problemă pentru că fac 15 minute să ridice vaccinul, fiind totodată centre regionale, acolo unde este depozitat vaccinul, mai spune şeful DSP.

    „Absolut toţi pacienţi vor fi vaccinaţi astăzi, doar cu o întârziere care ţine de drum. Şoferul face în ziua de distribuţie 500 km. Pacienţii care nu pot astăzi putem să-i vaccinăm mâine, noi am adus dozele aferente tuturor programărilor, nu vor rămâne nevaccinaţi”, a mai precizat Sebastian Mezei.

    De astăzi, 130 de cabinete noi de vaccinare au devenit operaţionale pentru imunizarea cu vaccinul produs de compania Pfizer/BioNTech, aici urmând să fie vaccinate 156.000 de persoane în următoarele 20 de zile. Capacitatea de vaccinare a fiecărui cabinet este de 60 de persoane pe zi.

    Programarea pentru vaccinare în noile centre a început sâmbătă, 27 februarie, iar dozele se adresează persoanelor vulnerabile din etapa a doua de imunizare, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

    Astăzi urmează să ajungă în România o nouă tranşă de vaccin de la Pfizer, peste 214.000 de doze de vaccin urmând să ajungă în ţară, potrivit autorităţilor.

     

  • Peste 200.000 de doze de vaccin Pfizer ajung luni în România

    O nouă tranşă, de 214.110 doze de vaccin produs de Pfizer BioNTech vor ajunge luni în România şi vor fi livrate, pe cale aeriană, pe aeroporturile Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Potrivit Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţii de Vaccinare (CNCAV) luni soseşte în România o nouă tranşă de vaccin de la Pfizer BioNTech care constă în 214.110 doze.

    Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

    Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară. Un număr de 60.840 de doze de vaccin rămân la Centrul Naţional de Stocare Bucureşti. La Centrul Regional de Depozitare Braşov ajung 24.570 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Cluj – 28.080 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Constanţa – 24.570 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Craiova – 23.400 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Iaşi – 28.080 doze; iar la Centrul Regional de Depozitare Timişoara – 24.570 de doze.

    În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

    Potrivit CNCAV, din 27 februarie se pot programa la vaccinare cu serul Pfizer BioNTech, conform Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

    Modalităţile de programare la vaccinare sunt cele deja cunoscute, respectiv individual, prin aparţinători sau prin direcţiile de asistenţă socială de la nivelul primăriilor, prin intermediul platformei electronice, a medicului de familie/curant, cât şi prin call-center, la numărul unic 021.414.44.25 sau la numerele de suport destinate fiecărui judeţ în parte, disponibile pe platforma de informare: https://vaccinare-covid.gov.ro.

    Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma sa fie adusă în România peste o săptămână, pe 8 martie, iar la acest moment se aşteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

  • Autorităţile americane au anunţat că vaccinul cu doză unică produs de Johnson & Johnson este sigur şi prezintă o eficienţă de 85%. Când poate fi aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor

    Vaccinul cu doză unică al companiei Johnson & Johnson oferă o protecţie puternică împotriva formelor severe de COVID-19, spune Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA), conform The New York Times.

    FDA a declarat că vaccinul este eficient în proporţie de 66% în ceea ce priveşte prevenirea mai multor variante ale bolii, citând un studiu global în care au fost implicaţi aproximativ 44.000 de oameni.

    Totuşi, dozele J&J prezintă o eficienţă de 85% pentru prevenirea cazurilor grave de COVID-19 şi pot fi depozitate la temperaturi normale de refrigerare, spre deosebire – de exemplu – de Pfizer/BioNTech, iar analiştii se aşteaptă ca FDA să aprobe vaccinul în câteva zile.

    Statele Unite au depăşit săptămâna aceasta pragul de 500.000 de decese cauzate de coronavirus, iar programul de vaccinare s-a mişcat mai încet decât se estimase iniţial, fiind afectat de o serie de probleme logistice şi de vremea imprevizibilă din sudul şi centrul ţării.

    Până acum, 44,5 milioane de americani au primit cel puţin una dintre dozele create de Pfizer şi Moderna şi circa 20 de milioane de cetăţeni au primit a doua doză, care implică o protecţie totală împotriva virusului.

    Testele arată că vaccinurile Pfizer şi Moderna sunt eficiente în proporţie de 95% împotriva COVID-19.

    Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a primit săptămâna trecută o solicitare din partea companiei Janssen (filiala belgiană a Johnson & Johnson) pentru autorizarea vaccinului anti-coronavirus.

    Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) din cadrul EMA crede că evaluarea s-a putea încheia la jumătatea lunii martie, însă termenul ar putea fi scurtat întrucât Agenţia a început să analizeze rezultatele J&J încă din luna decembrie.

     

  • Autorităţile americane au anunţat că vaccinul cu doză unică produs de Johnson & Johnson este sigur şi prezintă o eficienţă de 85%. Când poate fi aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor

    Vaccinul cu doză unică al companiei Johnson & Johnson oferă o protecţie puternică împotriva formelor severe de COVID-19, spune Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA), conform The New York Times.

    FDA a declarat că vaccinul este eficient în proporţie de 66% în ceea ce priveşte prevenirea mai multor variante ale bolii, citând un studiu global în care au fost implicaţi aproximativ 44.000 de oameni.

    Totuşi, dozele J&J prezintă o eficienţă de 85% pentru prevenirea cazurilor grave de COVID-19 şi pot fi depozitate la temperaturi normale de refrigerare, spre deosebire – de exemplu – de Pfizer/BioNTech, iar analiştii se aşteaptă ca FDA să aprobe vaccinul în câteva zile.

    Statele Unite au depăşit săptămâna aceasta pragul de 500.000 de decese cauzate de coronavirus, iar programul de vaccinare s-a mişcat mai încet decât se estimase iniţial, fiind afectat de o serie de probleme logistice şi de vremea imprevizibilă din sudul şi centrul ţării.

    Până acum, 44,5 milioane de americani au primit cel puţin una dintre dozele create de Pfizer şi Moderna şi circa 20 de milioane de cetăţeni au primit a doua doză, care implică o protecţie totală împotriva virusului.

    Testele arată că vaccinurile Pfizer şi Moderna sunt eficiente în proporţie de 95% împotriva COVID-19.

    Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a primit săptămâna trecută o solicitare din partea companiei Janssen (filiala belgiană a Johnson & Johnson) pentru autorizarea vaccinului anti-coronavirus.

    Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) din cadrul EMA crede că evaluarea s-a putea încheia la jumătatea lunii martie, însă termenul ar putea fi scurtat întrucât Agenţia a început să analizeze rezultatele J&J încă din luna decembrie.

     

  • Pfizer va testa administrarea unei a treia doze a vaccinului anti-COVID şi are în vizor una dintre cele mai contagioase variante ale coronavirusului

    Gigantul american Pfizer şi grupul german BioNTech au anunţat că studiază administrarea unei a treia doze a vaccinului anti-COVID-19, luând în vizor varianta sud-africană a coronavirusului – B.1.351, conform AFP.

    Pe măsură ce ţările din întreaga lume se întrec să îşi vaccineze cetăţenii, temerile cu privire la noile variante ale virusului SARS-CoV-2 din Marea Britanie şi Africa de Sud încep să crească în rândurile oamenilor de ştiinţă.

    Pfizer şi BioNTech au anunţat că efectuează un studiu pentru a afla ce se întâmplă după administrarea unei a treia doze a vaccinului, la 6-12 luni după rapel.

    „În prezent luăm o serie de măsuri pentru a ne pregăti pentru scenariul în care tulpina va deveni rezistentă la protecţia oferită de vaccin”, spune Dr. Albert Bourla, CEO-ul Pfizer.

    Varianta sud-africană este considerată una dintre cele mai periculoase mutaţii din ultimul timp deoarece reuşeşte să evite anticorpii care ţintesc vechea tulpină a virusului.

    Astfel, oamenii care sunt infectaţi cu tulpina „clasică” sunt mult mai susceptibili la reinfecţie, iar studiile arată că varianta B.1.351 a redus parţial nivelul de protecţie pe care îl oferă actuala generaţie de vaccinuri.

    Compania farmaceutică Moderna a declarat zilele trecute că a trimis spre testare noile doze produse cu scopul de a combate tulpina din Africa de Sud.

     

  • Ungaria va deveni prima ţară a Uniunii Europene care va începe să-şi vaccineze cetăţenii cu serul Sinopharm din China

    Ungaria a început astăzi să folosească vaccinul anti-COVID-19 produs de compania chineză Sinopharm, potrivit Euronews.

    „Este o zi importantă. Astăzi începem vaccinarea cu dozele chineze. Cei responsabili cu apărarea vor fi vaccinaţi de săptămâna viitoare”, a declarat Premierul Viktor Orban pe Facebook.

    Ungaria a devenit prima ţară a Uniunii Europene care a aprobat utilizarea vaccinului chinez pe 29 ianuarie.

    Autorităţile au cumpărat deja cinci milioane de doze de la Sinopharm, suficient pentru a imuniza 2,5 milioane de oameni, adică un sfert din populaţia ţării. Totuşi, vaccinul nu a fost aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor.

    Mişcarea vine într-o perioadă pe care guvernul de la Budapesta a catalogat-o drept al treilea val de infecţii.

    Oficialii ungari, incluzând aici şi prim-ministrul Viktor Orban, au criticat în mod constant programul de vaccinare al Uniunii Europene, subliniind numărul redus de doze din ultimele săptămâni.

    „Dacă vaccinurile nu vin dinspre Bruxelles, trebuie să le obţinem din altă parte… Nu ne putem lăsa cetăţenii să moară doar pentru că Bruxellesul livrează atât de încet dozele”, a spus Orban.

    Ungaria şi-a vaccinat până acum 662.816 de cetăţeni, 6,78% din populaţia ţării, conform datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Rezultate promiţătoare din Israel. Cu cât a scăzut numărul total de infectări după 15-28 de zile de la administrarea primei doze

    Prima doză a vaccinului Pfizer/BioNTech prezintă o eficienţă de 85%, reiese dintr-un studiu al lucrătorilor medicali din Israel, publicat în revista The Lancet.

    Documentul se bazează pe datele oferite de 7.000 de cadre medicale care au fost vaccinate în Centrul Medical Sheba din Israel. Cercetătorii au observat o reducere de 85% a cazurilor simptomatice de COVID-19 la 15-28 de zile de la administrarea primei doze, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Numărul total de infecţii, incluzând aici şi cazurile asimptomatice, a scăzut cu 75%.

    Gigantul american Pfizer a declarat recent că va analiza datele din Israel şi alte ţări pentru a înţelege impactul generat de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 şi tulpinilor care au luat naştere în ultimele luni.

    Articolul din The Lancet a apărut la o zi după ce oamenii de ştiinţă din Canada au sugerat amânarea celei de-a doua doze Pfizer, având în vedere faptul că prima doză oferă un nivel ridicat de eficacitate, mişcarea fiind lansată pentru a imuniza un număr cât mai mare de oameni.

    În Uniunea Europeană, Pfizer a livrat până în prezent cu 30% mai puţin doze decât promisese iniţial, semnalând o nouă lovitură pentru blocul comunitar, care a fost afectat şi de întârzierile livrărilor de la AstraZeneca şi Moderna.

    Momentan, au fost efectuate circa 25 de milioane de vaccinări în UE, fiind acoperită doar 6% din populaţia Uniunii, conform datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Întârzierea vaccinării ar putea duce la apariţia altor variante de coronavirus. „Dacă toată lumea are imunitate, atunci virusul nu se poate adapta”

    Întârzierea vaccinării ar putea duce la apariţia altor variante de coronavirus. Oamenii de ştiinţă spun că lumea a atins un punct precar în pandemia Covid-19, în care s-a creat un mediu propice pentru apariţia mai multor noi variante de coronavirus.

    „Dacă toată lumea are imunitate, atunci virusul nu se poate adapta”, a spus Emma Hodcroft, specialist epidemiologie moleculară a Universităţii din Berna.

    Noile variante ar putea reduce, de asemenea, eficacitatea vaccinurilor şi tratamentelor Covid-19 şi ar putea duce la reinfecţii în rândul persoanelor care s-au recuperat deja după Covid-19, potrivit The Wall Street Journal.

    Oamenii de ştiinţă spun că soluţia minimizării acestor probleme constă în distanţarea socială şi alte măsuri de reducere a contagiunii, precum şi în intensificarea eforturilor de vaccinare, care sunt încetinite.

    Când un virus infectează pe cineva, acesta creează multe variante ale sale. De fiecare dată când se întâmplă, erorile pot fi introduse în codul său genetic. Unele dintre aceste erori sau mutaţii nu au niciun efect asupra comportamentului virusului. Altele, cum ar fi unele dintre cele văzute în variantele îngrijorătoare apărute în Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia, pot spori capacitatea virusului de a rezista în faţa apărării noastre imune.

    Cercetările efectuate de Dr. Lessells şi colegii săi au arătat că varianta B.1.351 s-a răspândit iniţial cel mai rapid în provincia sud-africană Eastern Cape, unde mulţi rezidenţi au contractat deja virusul şi s-au recuperat. El şi colegii săi au arătat, de asemenea, într-o serie de experimente de laborator că anticorpii de la indivizii infectaţi anterior au fost mai puţin eficienţi împotriva B.1.351 decât variantele anterioare ale coronavirusului.

    Unii cercetători spun că numărul mare de mutaţii observate în varianta B.1.351, mai multe de 20, sugerează că mutaţiile au apărut la un singur pacient înainte de a se răspândi la alţii.

    La nivel mondial, SARS-CoV-2 a infectat peste 110 milioane de oameni şi a ucis peste 2,4 milioane.

  • Pfizer şi BioNTech au cerut iniţial 54 de euro pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus, de 20 de ori peste preţul oferit de AstraZeneca

    Compania americană Pfizer şi grupul german BioNTech au vrut în vara anului trecut ca preţul pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus să ajungă la 54 de dolari. La acea vreme, Uniunea Europeană urma să cumpere 500 de milioane de doze, potrivit Deutsche Welle.

    În total, Pfizer şi BioNTech au cerut 27 de miliarde de euro pentru a furniza un număr de doze ce ar imuniza jumătate din populaţia blocului comunitar.

    Însă cu un preţ de 54,08 euro, vaccinul Pfizer ar fi fost de 20 de ori mai scump decât o doză a anglo-suedezilor de la AstraZeneca.

    „Cred că preţul este dubios şi a fost stabilit dintr-un motiv ce nu poate fi justificat în contextul actual”, spune Wolf Dieter Ludwig, preşedintele Comisiei Medicamentelor din Cadrul Asociaţiei Medicale a Germaniei.

    Totuşi, UE a ajuns la un acord cu BioNTech şi Pfizer în noiembrie 2020, iar preţul este ţinut secret şi în ziua de astăzi, însă este estimat la 15,5 euro per doză.

    Deşi Pfizer şi-a finanţat de unul singur cercetările şi procesele de testare, BioNTech a primit câteva milioane de euro din partea statului german.

     

  • Pfizer şi BioNTech au cerut iniţial 54 de euro pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus, de 20 de ori peste preţul oferit de AstraZeneca

    Compania americană Pfizer şi grupul german BioNTech au vrut în vara anului trecut ca preţul pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus să ajungă la 54 de dolari. La acea vreme, Uniunea Europeană urma să cumpere 500 de milioane de doze, potrivit Deutsche Welle.

    În total, Pfizer şi BioNTech au cerut 27 de miliarde de euro pentru a furniza un număr de doze ce ar imuniza jumătate din populaţia blocului comunitar.

    Însă cu un preţ de 54,08 euro, vaccinul Pfizer ar fi fost de 20 de ori mai scump decât o doză a anglo-suedezilor de la AstraZeneca.

    „Cred că preţul este dubios şi a fost stabilit dintr-un motiv ce nu poate fi justificat în contextul actual”, spune Wolf Dieter Ludwig, preşedintele Comisiei Medicamentelor din Cadrul Asociaţiei Medicale a Germaniei.

    Totuşi, UE a ajuns la un acord cu BioNTech şi Pfizer în noiembrie 2020, iar preţul este ţinut secret şi în ziua de astăzi, însă este estimat la 15,5 euro per doză.

    Deşi Pfizer şi-a finanţat de unul singur cercetările şi procesele de testare, BioNTech a primit câteva milioane de euro din partea statului german.