BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Concluzia experţilor după distrugerea barajului din Ucraina: riscurile în România sunt minime

    Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a chemat, vineri, la minister, mai mulţi experţi pentru a prezenta concluziile cu privire la consecinţele pe care le are distrugerea barajului Kahovka de pe râul Nipru (Ucraina) asupra României.

    Ministrul Mircea Fechet, a convocat vineri o întâlnire, la sediul MMAP, cu autorităţile responsabile de monitorizarea şi protecţia apelor Mării Negre, în contextul distrugerii barajului Kahovka de pe râul Nipru (Ucraina) şi a consecinţelor acestui eveniment. La întâlnire au participat secretarii de stat Ionuţ Sorin Banciu şi Dan Chiru, directorul general al ANAR Sorin Lucaci, precum şi reprezentanţi ai MMAP, Ministerului Transporturilor, Administraţia Naţională Apele Române, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Institutului Naţional de Sănătate Publică şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

    „Concluzia generală prezentată de specialişti este aceea că, în prezent, după ce au fost colectate toate datele, nu există niciun indiciu care să ridice semne de întrebare, toţi parametrii măsuraţi situându-se în limitele normale pentru această perioadă. De asemenea, luând în considerare imaginile satelitate prezentate, distanţa între gura de vărsare a Niprului şi apele teritoriale româneşti, deplasarea maselor de aer şi a curenţilor marini, temperatura şi salinitatea apei, specialiştii preconizează că riscul ca sănătatea oamenilor, a mediului ecosistemelor din acvatic, sau calitatea apei de îmbăiere să fie în pericol, este minim. Cu toate acestea, vom continua să monitorizăm în ritm alert toţi parametrii şi suntem pregătiţi să intervenim la cel mai mic semn de pericol”, a declarat ministrul Mircea Fechet, în urma întâlnirii.

    În cadrul discuţiilor, s-a convenit constituirea unui grup de lucru tehnic inter-instituţional care să continue monitorizările. Astfel, ANAR împreună cu ICDM „Grigore Antipa” vor intensifica determinările fizico-chimice atât la staţiile hidrometrice de coastă cât şi în largul Mării Negre. De asemenea, reprezentanţii INSP, împreună cu DSP Constanţa şi Tulcea, vor continua monitorizările microbiologice zilnice, pentru a identifica orice eventual risc pentru sănătate. La rândul său, reprezentanţii Ministerului Transporturilor au prezentat capacitatea de intervenţie pentru combaterea eventualelor fenomene de poluare, aceştia fiind pregătiţi să intervină în orice moment.

    Ulterior întâlnirii, ministrul Mircea Fechet a avut o discuţie bilaterală, în sistem videoconferinţă, pe acelaşi subiect, cu ministrul mediului din Bulgaria, Julian Popov.

    „Demnitarul din statul vecin şi-a exprimat îngrijorarea asupra apariţiei, în spaţiul public, a mai multor informaţii fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populaţiei, în contextul în care şi specialiştii bulgari care monitorizează situaţia au ajuns la concluzii similare cu cele exprimate de experţii români”, transmite, într-un comunicat de presă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Cei doi miniştri au convenit ca autorităţile româno-bulgare să realizeze un schimb de informaţii şi să colaboreze de fiecare dată când situaţia o va impune. În cazul în care vor apărea elemente noi, cei doi demnitari vor relua discuţia la începutul săptămânii viitoare, în marja lucrărilor Consiliului de Mediu de la Luxebourg, la care ambii vor participa.

  • Scholz refuză să răspundă dacă Ucraina a atacat Nord Stream, susţine că va clarifica circumstanţele

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a refuzat, miercuri, să comenteze informaţiile apărute în presă privind responsabilitatea Ucrainei în atacarea gazoductelor Nord Stream, subliniind însă că Berlinul investighează circumstanţele atacurilor împreună cu partenerii occidentali.

    Întrebat despre informaţiile transmise de surse din cadrul serviciilor de informaţii din SUA şi Olanda privind implicarea Ucrainei în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, Olaf Scholz a răspuns, conform site-ului Tagesschau.de: “Datele serviciilor secrete sunt secrete şi, dacă totul merge bine, rămân secrete”.

    Însă cancelarul Germaniei a susţinut că Berlinul va afla circumstanţele producerii atacurilor. “Guvernul german a decis că trebuie să facă totul pentru a afla cum s-au produs incidentele. Vom stabili circumstanţele, în colaborare cu serviciile noastre secrete, cu partenerii noştri internaţionali şi cu Parchetul federal”, a subliniat Olaf Scholz.

    Conductele Nord Stream 1 şi 2 au fost atacate pe 26 septembrie 2022, dar Ucraina a negat vehement că ar fi implicată.

    Săptămâna trecută, surse citate de cotidianul The Washington Post au declarat că Administraţia Joseph Biden a ştiut în avans despre planul serviciilor secrete ucrainene de atacare a gazoductelor Nord Stream. Preşedinţia SUA şi Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) au refuzat să facă vreun comentariu public despre dezvăluiri. În martie, surse din cadrul serviciilor secrete americane citate de cotidianul The New York Times au afirmat că actele de sabotaj au fost comise de un grup pro-ucrainean. Administraţia de la Kiev şi oficiali din cadrul serviciilor militare ucrainene au semnalat că nu au avut niciun rol în atacuri şi că nu ştiu cine le-a comis.

    Surse citate de publicaţia The Wall Street Journal au declarat marţi că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) a avertizat, în vara anului 2022, Administraţia de la Kiev să nu atace gazoductele Nord Stream 1 şi 2, imediat după ce primise informaţii detaliate despre planul de atac. Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a transmis mesajul Kievului după ce primise date de la serviciile secrete militare din Olanda despre planul Kievului de atacare a gazoductelor care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

    Mai multe state occidentale au atribuit Moscovei atacurile. Rusia a argumentat că nu avea de ce să atace propriile gazoducte care fac legătura cu Germania prin Marea Baltică, atribuind atacurile Ucrainei, care, potrivit Moscovei, ar fi primit susţinere din partea Statelor Unite şi Marii Britanii. Recent, Administraţia Rusiei i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei şi Suediei pentru a denunţa lipsa de progrese în investigaţiile privind atacurile asupra gazoductelor Nord Stream. Moscova a cerut constant să participe la investigaţii şi, în contextul refuzului Germaniei, Danemarcei şi Suediei, a denunţat “incapacitatea garantării transparenţei”. “Faptul că autorităţile germane, daneze şi suedeze evită orice interacţiune cu Rusia în acest caz este inacceptabil. Aceste ţări nu sunt interesate de aflarea circumstanţelor reale ale acestui act de sabotaj. Dimpotrivă, întârzie eforturile şi încearcă să ascundă urmele şi adevăraţii vinovaţi”, a acuzat pe 25 mai Ministerul de Externe de la Moscova.

  • Ucraina a anunţat primele rezultate ale contraofensivei

    Forţele de la Kiev au postat videoclipuri în care apar soldaţi ridicând steagul ucrainean la o clădire bombardată din satul Blahodatne din regiunea Doneţk şi pozând cu steagul unităţii lor în satul adiacent Neskuchne.

    „Vedem primele rezultate ale acţiunilor de contraofensivă, rezultate localizate”, a declarat la televiziune Valeryi Shershen, purtătorul de cuvânt al sectorului militar ucrainean „Tavria”.

    Ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, a declarat ulterior că forţele ucrainene au eliberat Makarivka, următorul sat la sud, şi au avansat între 300 şi 1.500 de metri în două direcţii pe frontul sudic.

    „Nu au fost pierdute poziţii pe direcţiile în care forţele noastre sunt în defensivă”, a adăugat Maliar pe Telegram.

    Reuters nu a putut verifica rapoartele de pe câmpul de luptă.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că o ofensivă militară ucraineană este în curs de desfăşurare, dar că nu a reuşit să treacă de liniile de apărare ruseşti şi a înregistrat pierderi grele.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a lăudat trupele în discursul său video de seară, dar nu a făcut nicio referire la zonele specifice în care au fost raportate lupte.

    „Bineînţeles, le sunt recunoscător soldaţilor noştri pentru această zi”, a spus Zelenski, referindu-se doar la cele două sectoare principale ale luptelor din est şi sud.

    „Fiecăreia dintre brigăzile noastre de luptă, fiecăreia dintre unităţile noastre”.

    Sâmbătă, Zelenski dăduse cel mai puternic semnal de până acum că Kievul a lansat contraatacul mult aşteptat pentru a recuceri terenuri în est şi sud, confirmând că au loc „operaţiuni de contraofensivă şi apărare”.

    Oficialii de la Kiev au impus o perioadă strictă de tăcere operaţională şi i-au îndemnat pe ucraineni să nu divulge nicio informaţie care ar putea compromite operaţiunea.

  • Olaf Scholz anunţă că va menţine contactele cu Vladimir Putin

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a afirmat, sâmbătă, că va continua să discute cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în scopul eventualei găsiri a unei soluţii pentru “o pace corectă” în Ucraina.

    “Am vorbit până acum şi voi vorbi în continuare. Trebuie să avem o pace corectă”, a afirmat Olaf Scholz, conform agenţiei DPA şi publicaţiei Die Zeit. Cancelarul german a subliniat că “o pace corectă” va fi doar dacă Rusia îşi retrage trupele de pe teritoriul Ucrainei.

    De asemenea, Olaf Scholz a subliniat că trebuie continuate eforturile pentru evitarea escaladării conflictului militar din Ucraina.

    Liderul de la Berlin a insistat că poziţia statelor din cadrul NATO şi Uniunii Europene, care oferă susţinere militară masivă Ucrainei, este corectă. “Este corect că am acţionat în mod coordonat”, a argumentat Scholz, explicând că frontierele statelor europene nu pot fi modificate prin forţă militară.

  • Sorin Pâslaru, ZF: În Ucraina sunt aruncate în aer baraje hidrotehnice şi conducte de amoniac, în România se pregăteşte listarea la Bursă a Hidroelectrica. Orice evaluare sub 20 miliarde de euro a Hidroelectrica ar însemna o depreciere a activelor întregii ţări

    Aruncarea în aer a hidrocentralei Nova Kahovka de pe Nipru, de 357 MW, de aproape două ori mai mare decât cea de la Vidraru din România, explozia conductei de amoniac de mare capacitate Togliati-Odesa de 2500 km lungime şi sabotajul conductei de gaz subacvatice Nord Stream arată că obiectivele economice strategice devin noua ţintă a războaielor.

    S-a tot vorbit de câteva decenii de „războaiele economice“, dar iată că în nebunia războiului din Est expresia se materializează pur şi simplu prin sabojate şi distrugeri ale unor obiective economice, de infrastructură energetică esenţială, care înmagazinează poate zeci de ani de muncă.

    Probabil că aceste distrugeri au fost planificate din vreme şi se va vedea cui vor folosi mai mult. Cert este că este dramatic să vezi cum îţi ia decade să proiectezi şi să construieşti o conductă subterană de mare adâncime sau o mare hidrocentrală şi într-o clipă toată această muncă poate dispărea.

    În România, vestea momentului de piaţa de capital şi de energie este listarea la Bursă a Hidroelectrica, adică a marilor hidrocentrale precum Porţile de Fier, Vidraru sau Bicaz şi nu te poţi gândi, la ştirea distrugerilor din Ucraina, ce valoare incomensurabilă au acestea.

    Nici nu mai este vorba de preţul energiei care a explodat în ultimii doi ani şi de profitul net al acestei companii care practic transformă natura în bani şi nici de efortul care nu va fi măsurat niciodată al zecilor de mii de muncitori şi ingineri care le-au făcut.

    Este vorba pur şi simplu că aceste obiective aparent industriale ajung să facă parte din esenţa, din structura economică a unei ţări. Nu sunt o fabrică pe care o muţi mâine în Vietnam aşa cum s-a întâmplat cu Nokia de la Cluj. O hidrocentrală precum Porţile de Fier sau Vidraru transcede valoarea economică propriu-zisă. Să o evaluezi este ca şi cum ai evalua munţii Bucegi sau râul Olt. Cât valorează?

    Economia are limitele ei, iar natura este printre ele. Cu atât mai mult după experienţa prin care a trecut toată omenirea, pusă la pământ timp de aproape doi ani de un virus. Dintr-o dată oamenii şi-au amintit că dincolo de malluri, de maşini şi de televizoare plate, dacă nu există natură nu există nimic. Un nuc are nevoie de şapte ani să ajungă pe rod. Eficienţă, productivitate, scalabilitate… sunt zero în faţa răbdării naturii. Nu poţi să grăbeşti viaţa.

    După inventarea legii lui Moore, de dublare a puterii microprocesoarelor la şase luni, după miniaturizarea tehnologiei şi comunicarea instantanee, oamenii au ajuns  să se uite la un puiet de măr şi să se mire de ce nu mănâncă fructe a doua zi după ce l-au pus în grădină.

    Inclusiv pe piaţa de capital se dovedeşte că răbdarea unei construcţii, unei investiţii pe termen lung îşi arată roadele în decenii. De aceea, evaluarea Hidroelectrica ar trebui să ia în calcul capacitatea de a livra valoare pe termen lung şi poziţia acestei companii în sistemul energetic şi economic naţional.

    La o cifra de afaceri de 1,8 miliarde de euro şi un profit net de 0,9 miliarde de euro în 2022, Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie din România ca valoare a profitului. Un multiplu de cel puţin 20 de ori al profitului net pentru a obţine valoarea companiei nu este deloc o evaluarea prea hazardată, în condiţiile în care companiile industriale sunt evaluate la multipli de 9-10 Ebitda, adică profitul înainte de dobânzi, taxe şi amortizare.

    Ca urmare, Fondul Proprietatea ar aduce deservicii imense nu numai acţionarilor săi actuali, dintre care cei mulţi, cu 30%, sunt chiar fondurile de pensii Pilon II, adică salariaţii români, ci întregii economii româneşti dacă ar accepta o evaluare a Hidroelectrica sub 20 miliarde de euro în vederea listării la Bursă.

  • Dezastru în Ucraina: Explozia de la barajul Kakhovka ameninţă aprovizionarea cu apă a centralei nucleare Zaporojia

    Barajul Kakhovka, care traversează râul Dnipro în sudul Ucrainei, a fost rupt marţi, inundând zone întinse de teritoriu, aspect care ameninţâ aprovizionarea cu apă a unei centrale nucleare, raportează Financial Times.

    Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc pentru dezastrul de la baraj, despre care Kievul a avertizat că va avea „consecinţe catastrofale” şi va afecta zeci de aşezări, precum şi centrala nucleară Zaporizhzhia, care se bazează pe fluxul de apă din rezervorul din amonte de baraj pentru a răci reactoarele.

    Oleksandr Prokudyn, guvernatorul regiunii ucrainene Kherson, a declarat că forţele ruse care controlează zona au aruncat în aer barajul şi au ordonat evacuarea mai multor sate de-a lungul malului vestic al râului Dnipro, controlat de Ucraina.

    Nivelul apei în zona aflată în pericol, care, potrivit lui Prokudyn, include o parte din capitala regională Kherson, ar putea deveni critic încă de la ora 11.00, a adăugat el. Cartierele riverane din Kherson erau deja inundate marţi dimineaţă, potrivit rapoartelor presei locale.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat o reuniune de urgenţă a consiliului de securitate şi a dat vina pe „teroriştii ruşi” pentru explozie.

    „Distrugerea centralei hidroelectrice Kakhovka ar putea avea consecinţe catastrofale pentru centrala nucleară Zaporizhzhia, care foloseşte apa din rezervorul Kakhovka pentru răcirea reactoarelor nucleare”, a declarat Mustafa Nayyem, şeful Agenţiei de Stat pentru Restaurare din Ucraina.

    Energoatom, operatorul de energie nucleară din Ucraina, a declarat că nivelul apei din rezervorul Kakhovka este în scădere, însă nivelul din iazul de răcire al centralei se află la 16,6 metri – „suficient pentru nevoile centralei”.

    Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat că nu există „niciun risc imediat de securitate nucleară la centrală”, dar că va monitoriza în continuare situaţia.

  • Adrian Sârbu: Summit-ul de pace este cel mai spectaculos pas din contraofensiva Ucrainei

    “Această conferinţă de pace, este, evident, cel mai spectaculos pas din contraofensiva Ucrainei, nu numai împotriva Rusiei, ci şi împotriva alianţei Rusia-China. Beijingul a venit cu o cacealma de pace, un plan de pace fake absolut neruşinat, sfidând  realitatea(…) vine ministru de externe chinez şi le spune europenilor: fiţi pregătiţi de o pace în care noi vrem ca Putin să păstreze ce a luat. Eu cred că, dacă a scris Wall Street Journal, aşa e. (…)

    Avem acest pas care înseamnă conferinţa de pace. E important, de ce? Dă un mesaj clar Chinei: (…) plecaţi cu cacealmaua numită planul de pace. (…)

    Acest mesaj este extraordinar de important pentru că Lula, preşedintele Braziliei, a umblat cu cioara vopsită că vrea pace, dar nu recunoaşte că e agresiune în Ucraina, nu s-a întâlnit cu Zelenski la Hiroshima, la reuniunea G7 (…)”, afirmă Adrian Sârbu.

    Ucraina şi aliaţii săi plănuiesc un summit pentru pace care să excludă Rusia, potrivit unui consilier prezidenţial ucrainean de rang înalt şi unor diplomaţi europeni citaţi de Wall Street Journal (WSJ. Deşi preliminare, planurile pentru o reuniune beneficiază de un sprijin puternic din partea  liderilor europeni, inclusiv al preşedintelui francez, Emmanuele Macron.

    Preşedintele SUA, Joe Biden, şi alţi lideri de top din cadrul NATO  ar urma să fie invitaţi la această reuniune, care, speră diplomaţii occidentali, ar putea avea loc cu puţin timp înainte de summit-ul anual al alianţei, care începe la 11 iulie.

     

  • Rusia sângerează: Retragerea companiilor occidentale a costat ţara 36 de miliarde de dolari conform unei analize a băncii centrale

    Investitorii străini care au părăsit Rusia în perioada martie 2022-martie 2023 au retras aproximativ 36 de miliarde de dolari din ţară, a informat luni agenţia de presă RIA, citând analiza datelor de la Banca Centrală.

    Multe dintre cele mai mari companii ale lumii şi-au redus sau au părăsit complet Rusia ca urmare a invaziei militare în Ucraina.

    Săptămâna trecută banca centrală a Rusiei, încercând să minimizeze impactul retragerilor companiilor occidentale, a declarat că au fost încheiate 200 de acorduri de exit în perioada martie 2022-martie 2023, cu doar 20% dintre tranzacţii implicând mutări de active de peste 100 de milioane de dolari.

     

  • Orban: Ucraina nu poate câştiga războiul, e necesar armistiţiu şi reconfigurarea securităţii Europei

    “La nivel emoţional, este tragic, iar inimile noastre sunt alături de Ucraina. Acest război este un eşec al diplomaţiei şi nu ar fi trebuit să se producă niciodată. Întrebarea centrală nu este cine a invadat pe cine, ci cum pot fi salvate vieţile pierdute dacă acest război continuă”, a declarat Viktor Orban, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg la Forumul Economic din Qatar.

    Premierul Ungariei a subliniat că înţelege “suferinţa” poporului ucrainean, dar a notat că armata ucraineană “nu are nicio şansă de a câştiga războiul” cu Rusia.

    Viktor Orban cere negocieri pentru un armistiţiu imediat în Ucraina şi analizarea posibilităţii configurării unei noi “arhitecturi de securitate a continentului european”, potrivit agenţiei de presă MTI.

    Poziţia Ungariei diferă de cea a principalelor state europene, care oferă Ucrainei asistenţă militară masivă pentru a respinge invazia militară rusă. Viktor Orban menţine relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în pofida sancţiunilor masive impuse de Uniunea Europeană şi de Grupul G7.

  • Ruşii ar da năvală să se înroleze în armată. Cifra prezentată de propagandă pentru acest an

    Potrivit lui Dmitri Medvedev, membru de vază al propagandei moscovite, în 2023 s-au înrolat aproape 120.000 de soldaţi.
     

    Peste 100.000 de oameni s-au alăturat armatei ruse de la începutul acestui an, a declarat fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în timp ce Moscova caută să recruteze voluntari pentru ofensiva sa din Ucraina.

    Kremlinul a condus o campanie de recrutare militară agresivă în ultimele luni, în timp ce Kievul se pregăteşte pentru o contraofensivă după luni de impas în estul Ucrainei.

    „Între 1 ianuarie şi 19 mai, 117.400 de oameni au fost acceptaţi în rândurile forţelor armate pe bază de contract şi ca parte a antrenamentelor noastre voluntare”, a spus Medvedev.

    Astăzi, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Kremlinului a afirmat că recrutarea soldaţilor contractuali continuă.