Tag: TV

  • Vittorio Colao, şeful grupului Vodafone: A venit momentul să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV

     Grupul britanic Vodafone, unul dintre cei mai mari furnizori de comunicaţii din lume, care s-a extins puternic în ultimii ani de la telefonia mobilă către segmentul de comunicaţii fixe şi de cablu / televiziune, are în plan să ofere în România servicii fixe de voce şi date şi pentru clienţii persoane fizice, iar echipa locală de management evaluează şi posibilitatea de a lansa servicii de televiziune, pentru a le putea oferi astfel clienţilor pachete convergente de servicii, a declarat într-un interviu exclusiv pentru Ziarul Financiar Vittorio Colao, directorul executiv al companiei cu afaceri anuale de aproape 60 de miliarde de euro.

    „Acum este momentul să începem să ne gândim să oferim servicii fixe şi către segmentul consumer. (…) Ne uităm şi la expansiunea pe TV“, a declarat Colao, confirmând astfel că strategia pentru România urmează logica grupului, care a accelerat din 2013 achiziţiile jucătorilor cu operaţiuni fixe şi expansiunea pe segmentul video / TV pe pieţe precum Germania, Spania sau Olanda.

    Vodafone, care este al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă cu aproximativ 8 milioane de clienţi – dintre care peste 3,3 milioane au abonamente, a investit constant în ultimii ani şi într-o infrastructură naţională de fibră optică, însă aceasta a fost utilizată în principal pentru a conecta între ele antenele de telefonie mobilă şi clienţii foarte mari din segmentul business, fără a „atinge“ segmentul clienţilor persoane fizice – unde lupta se duce în principal între grupul Telekom, RCS&RDS, UPC şi Digital Cable Systems (AKTA). În aceste condiţii, întrebarea care se pune este care dintre cele peste 7 milioane de gospodării din România sunt vizate de Vodafone şi cum va face compania să ajungă în casele clienţilor?

    Grupul ia în discuţie toate variantele – inclusiv o achiziţie sau o fuziune – dar se aşteaptă şi ca România să-i oblige pe marii proprietari de reţele fixe să le deschidă spre utilizare şi spre competitori astfel încât ei să poată ajunge în casele clienţilor cărora vor să le vândă internet fix, de exemplu.

    „În primul rând, România are nevoie de reglementări mai bune. Şi o spun răspicat şi fără ocolişuri: aceasta este singura ţară unde nu există acces la reţelele fixe în timp ce accesul la reţelele mobile este reglementat. Aceasta este o situaţie inechitabilă în care operatorii mobili sunt obligaţi să încheie acorduri de wholesale cu operatorii de reţele fixe, în timp ce în sens invers nu există ace­eaşi obligaţie. Acest lucru trebuie să se schimbe. Iar instrucţiunile mele către echipa mea sunt să fie mai insistentă, mai revendicativă, iar în cele din urmă şi mai agresivă. Eu sper ca primele două etape să fie suficiente pentru a obţine rezultate“, afirmă Colao.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fallacher, Orange: „Digitalizarea României este abia la început“

    „Mergeţi pe stradă, deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în jur. Eu sunt uimit. Uitaţi-vă ce fac oamenii imediat ce au câteva clipe libere: iau telefonul şi se uită la ecran. Personal, eu cred că suntem în sectorul potrivit de business şi în segmentul potrivit pentru că văd din ce în ce mai mult o creştere a utilizării pentru serviciile noastre. Trăim o revoluţie a societăţii pentru că vedem o schimbare de paradigmă, în care totul se digitalizează, totul devine digital.“

    După trei ani şi jumătate de când a venit în România, Jean-François Fallacher are toate motivele să ne îndemne la un moment de reflecţie asupra evoluţiei industriei de 3 miliarde de euro pe an în care este unul din principalii jucători: strategia sa la preluarea conducerii Orange în iulie 2011 s-a bazat exact pe acest scenariu, al unei explozii a vânzărilor de tablete şi smartphone-uri – de la câteva sute de mii atunci la câteva milioane de unităţi acum, concomitent cu schimbări semnificative în obiceiurile de consum ale clienţilor.

    „Atunci când am venit am încercat să conving echipa că nu există o fatalitate în faptul că suntem în declin, că întreaga piaţă era în depresie. Pariul, şi nu este doar un pariu, ci strategia pe care am executat-o, îşi arată acum roadele“, spune Fallacher făcând referire la poziţia pe piaţă a Orange. Compania s-a distanţat de rivalii Vodafone şi Telekom din punct de vedere al numărului de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă şi a avut anul trecut cele mai mari venituri şi cel mai mare profit net din industrie. Orange revendică acum şi titlul de lider pe segmentul serviciilor de internet mobil prin tehnologia 4G după ce reţeaua a ajuns să acopere aproximativ o jumătate din populaţia României.

    Nu am făcut lucrurile la întâmplare – am avut un plan de care ne-am ţinut – şi care s-a bazat pe trei mari „piloni“: investiţii masive în infrastructură şi tehnologia 4G, intrarea „îndrăzneaţă“ pe piaţa de servicii TV într-un moment în care niciun rival nu mai paria pe o asemenea mutare şi extinderea pachetelor de servicii şi produse digitale ale companiei, spune şeful Orange.

    Din planul de investiţii de 600 de milioane de euro pentru perioada 2012-2015, unul dintre cele mai importante capitole a fost cel dedicat infrastructurii fixe şi mobile, din care o parte a fost pur şi simplu înlocuită. La începutul anului 2011, de altfel, în mare parte din ţară viteza maximă oferită de Orange pentru serviciile de internet era de 220 kbps, prin tehnologia EDGE, în special în mediul rural. A urmat un proiect care a presupus înlocuirea multor elemente ale reţelei, instalate din perioada în care compania îşi dezvoltase businessul, la sfârşitul anilor ’90, şi la finele căreia operatorul acoperea cu servicii de date 3G aproape întreaga populaţie.

    Care a fost „motorul“ pentru această investiţie masivă? Dincolo de cifre şi statistici – care indică spre exemplu că peste 2,5 milioane de smartphone-uri s-au vândut în România doar în 2012 şi 2013 – explicaţia o găsim dacă ne uităm la comportamentul nostru şi al celor din jur, ne aduce aminte şeful Orange. „În mod evident importanţa serviciilor de date este din ce în ce mai mare, vedem din ce în ce mai mult cum utilizatorii mai degrabă se uită la ecranul smartphone-ului, au telefonul în faţa lor, utilizând diferite aplicaţii, în loc să îl ţină la ureche purtând o convorbire. Aceasta este o direcţie-cheie, pe care noi am anticipat-o şi pentru care ne-am pregătit.“

    Următorul pas în investiţiile companiei a fost reprezentat de investiţiile în reţelele de date 4G, tehnologie care urma să permită companiei să lanseze servicii de internet mobil cu viteze comparabile, în sfârşit, cu cele livrate de companiile de comunicaţii fixe. Compania a avut în plan încă din momentul în care a hotărât ce benzi de frecvenţă să cumpere de la statul român la finele anului 2012, după o analiză meticuloasă, care a presupus inclusiv măsurători în teren, să îşi extindă rapid acoperirea pentru datele 4G.

    „Cred că noi am deschis drumul pe piaţă din acest punct de vedere, investind foarte devreme în tehnologia 4G. Întotdeauna în industria noastră există această întrebare: care este momentul oportun pentru a face o investiţie în 4G? Am auzit multe discuţii pe această piaţă că Orange merge prea repede în această direcţie, că investeşte prea mult în 4G. Noi am decis să mergem cu viteza maximă în ce priveşte tehnologia 4G – este un lucru uşor de constatat, pentru că avem cea mai mare acoperire pentru 4G din România, cu mult peste cea a competitorilor noştri“, afirmă Fallacher.

  • Ucraina interzice emisia a 15 posturi de televiziune ruse pe teritoriul său

    De asemenea, au fost interzise posturile RTR Planeta, NTV Mir, TVCI, Rossia 1, Istoria, Petersburg 5, REN TV, Zvezda, TNT şi postul privat pro-Kremlin NTV.

    “În prezent, realizăm monitorizarea atentă a posturilor ruse cu caracter informaţional. Un tribunal administrativ de la Kiev a luat astăzi (marţi) decizia de a interzice 15 posturi de televiziune ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat directorul Consiliului Naţional al Audiovizualului din Ucraina, Iuri Artemenko.

    Ministerul rus de Externe a denunţat această decizie, acuzând Kievul că încearcă să limiteze libertatea de exprimare.

    De asemenea, directorul general al postului de televiziune Pervîi Kanal, Konstantin Ernst, a îndemnat autorităţile ucrainene să anuleze aceste măsuri, care “încalcă norme ale dreptului internaţional”.

     

  • PRIMELE IMAGINI cu locul prăbuşirii avionului Air Algerie în Mali

     Imaginile publicate de France TV Info arată locul prăbuşirii avionului şi resturile aeronavei.

    Condiţiile meteorologice constituie “ipoteza cea mai probabilă” pentru explicarea prăbuşirii avionului Air Algerie în Mali, Parisul excluzând “de la început posibilitatea unui tir de la sol, extrem de improbabil”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gigant cu 20 de milioane de abonaţi pe piaţa pay TV europeană. Murdoch a realizat o tranzacţie de 4,9 miliarde de lire

     Potrivit AFP, furnizorul de televiziune cu plată (pay TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB din Marea Britanie, în care grupul 21st Century Fox al lui Rupert Murdoch deţine aproximativ 39% din acţiuni, a anunţat vineri că a semnat un acord cu compania 21st Century Fox pentru a achiziţiona operaţiunile sale pay-TV din Germania şi Italia şi pentru a crea un gigant cu aproximativ 20 de milioane de abonaţi la nivel european.

    În prezent, Rupert Murdoch deţine 39% din acţiunile BSkyB, în timp ce 21st Century Fox – o altă companie controlată de Murdoch – deţine 57% în Sky Deutschland şi 100% în Sky Italia. În 2010, Murdoch a încercat să preia controlul în BSkyB, însă a trebuit să renunţe la acest obiectiv pe fondul scandalului interceptărilor telefonice ilegale din Marea Britanie, în care au fost implicate mai multe ziare pe care miliardarul le deţine, potrivit broadbandtvnews.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gigant pe piaţa pay TV europeană, cu 20 de milioane de abonaţi. Murdoch a realizat o tranzacţie de 4,9 miliarde de lire

     Potrivit AFP, furnizorul de televiziune cu plată (pay TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB din Marea Britanie, în care grupul 21st Century Fox al lui Rupert Murdoch deţine aproximativ 39% din acţiuni, a anunţat vineri că a semnat un acord cu compania 21st Century Fox pentru a achiziţiona operaţiunile sale pay-TV din Germania şi Italia şi pentru a crea un gigant cu aproximativ 20 de milioane de abonaţi la nivel european.

    În prezent, Rupert Murdoch deţine 39% din acţiunile BSkyB, în timp ce 21st Century Fox – o altă companie controlată de Murdoch – deţine 57% în Sky Deutschland şi 100% în Sky Italia. În 2010, Murdoch a încercat să preia controlul în BSkyB, însă a trebuit să renunţe la acest obiectiv pe fondul scandalului interceptărilor telefonice ilegale din Marea Britanie, în care au fost implicate mai multe ziare pe care miliardarul le deţine, potrivit broadbandtvnews.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de periculoase sunt promoţiile şi reducerile pentru comercianţi

    Avalanşa de promoţii, preţurile scrise cu litere de-o şchioapă în magazine, reclamele TV care anunţă superoferte sau newsletterele retailerilor sunt instrumente de atragere a clienţilor în magazine, fie ele virtuale sau fizice. Nu este însă suficient. Iar promoţiile şi reducerile se pot dovedi periculoase pentru retaileri.

    APROAPE CĂ NICIUN RETAILER NU MAI ARE PERIOADE ÎN CARE SĂ NU DERULEZE CAMPANII DE REDUCERI DE PREŢ SAU PROMOŢII AXATE, ÎN ESENŢĂ, PE ACELAŞI MECANISM. Revoluţia preţurilor, Black Friday, Cyber Monday, campaniile de reduceri de weekend ale unor retaileri sau Pink Monday sunt numai câteva exemple. Dublate de promisiuni precum ”cel mai mic preţ, plătim de zece ori diferenţa în cazul în care găseşti mai ieftin în altă parte„, de reclame TV care anunţă fie reduceri ”bombă„ la anumite sortimente, fie formula ”plăteşti unul şi iei două„ sau ”discount de x%„, unde x tinde spre 90, ”preţurile se topesc„, ”1Ă1 gratis„ etc. Chiar şi o simplă privire în inbox este suficientă pentru a susţine această idee. Care sunt efectele unei astfel de strategii asupra produsului şi asupra consumatorului?

    Olivia Petre, strategy & new business director, DDB România, agenţia de creaţie a The Group, spune că brand equity-ul unui produs nu se cultivă prin tăiere de preţuri, ci prin adăugare de valoare, aceasta fiind adevărata provocare a marketingului. ”Tocmai de aceea reducerile de preţ au fost şi vor rămâne o unealtă cu două tăişuri„, afirmă Olivia Petre. Pe termen scurt, beneficiul atragerii de clienţi noi şi creşterile previzibile de volume se pot constitui în criterii de eficienţă, însă ele trebuie bine cântărite în raport cu riscurile pe termen lung.

    Potrivit studiilor din cele mai variate segmente, arată reprezentanta DDB România, consumatorii loiali brandului sunt înclinaţi să asocieze descreşterea preţului cu o scădere a calităţii produsului. ”Este un joc periculos al percepţiilor„, afirmă Olivia Petre. Ea adaugă că în afara unor contexte ca sfârşitul de sezon, zilele de sărbătoare sau promoţiile punctuale, bine delimitate şi înţelese ca atare de consumatori, ”strategiile de reduceri de preţ nejustificate şi agresive pot avea consecinţe negative iremediabile asupra poziţionării versus competiţie„.

    Pe de altă parte, campaniile de reducere de preţ joacă un rol important în contextul unei strategii de comunicare solide, construită pe promovarea valorilor fundamentale ale brandului, spune Alina Niţă, shopper marketing director în cadrul McCann Bucureşti. Pentru retailer, astfel de campanii reprezintă un instrument foarte important de creştere a traficului. ”Dacă este folosit înţelept, acesta le poate aduce retailerilor beneficii importante în ce priveşte creşterea numărului de tranzacţii, maximizarea vânzărilor şi chiar a profitului”, spune reprezentanta McCann.

    De aceea, rolul reducerilor de preţ trebuie foarte bine definit. Folosite cu caracter tactic, campaniile de reducere de preţ nu prezintă riscul erodării imaginii brandului. Însă, completează Alina Niţă, reducerea de preţ ca strategie permanentă de comunicare creează confuzie în rândul cumpărătorilor, astfel că percepţia acestora va fi de ”scump„ sau, mai rău, ”s-a scumpit„ în momentul în care reducerea dispare, dintr-un motiv sau altul. ”Vectorii prin care se construieşte încrederea nu se rezumă la preţ. Dacă vorbim despre un retailer, poate fi vorba despre sortiment, servicii, atmosfera de cumpărare etc.; depinde de obiectivele şi de strategia prin care acesta îşi propune să le atingă.”

    Andreea Florea, managing partner la BrandTailors, completează că pe termen mediu ”vom asista la o dificultate din ce în ce mai mare a retailerilor de a vinde în «full price», mai ales în cazul unor cumpărături programate, cum sunt electronicele sau electrocasnicele, făcute de către un consumator informat care se întreabă, pe bună dreptate, de ce să plătească o sumă oarecare pentru un produs, când poate plăti jumătate sau mai puţin pentru acelaşi produs„. Andreea Florea adaugă şi că pot exista dezavantaje chiar şi pe termen scurt – unii retaileri care au investit foarte mult într-un eveniment de tip Black Friday, având obiective de trafic şi lărgirea bazei de clienţi, şi-au făcut mai mult rău decât bine din punct de vedere reputaţional, din moment ce website-ul lor, sistemul de comenzi şi livrări sau echipa de vânzări nu erau pregătite pentru volumul de clienţi pe care l-a dislocat o reducere masivă de preţ valabilă pe o perioadă foarte scurtă.

    Pe termen lung apar întrebări şi dubii absolut fireşti asupra valorii reale a produselor comercializate într-o promoţie de preţ aproape perpetuă. ”Acest lucru va duce la o oarecare permanentizare a reducerii, iar producătorii, fiind presaţi de obiectivele de profitabilitate, vor fi probabil nevoiţi să scadă calitatea produsului respectiv şi, astfel, toată lumea are de pierdut„, mai spune reprezentanta BrandTailors. Şi poate cel mai mare pericol este faptul că ”un consumator care cumpără la preţ promoţional de la un retailer va trece fără să clipească la un alt retailer care are o promoţie la următoarea achiziţie„, completează Andreea Florea.

     

    etailerii admit că piaţa din România este foarte sensibilă la preţ, un fenomen valabil pentru toate categoriile de produse. Însă, spune Violeta Luca, vicepreşedinte & director executiv la eMAG, sunt mulţi clienţi care urmăresc ofertele dar şi clienţi pentru care un mesaj puternic, care anunţă reduceri substanţiale, reprezintă doar un mod de a-şi reaminti să caute ceea ce au oricum nevoie să cumpere. ”Atât în online, cât şi în offline se observă că acest gen de campanii influenţează decizia de cumpărare, în sensul în care clienţii noştri aleg să facă trade-up, achiziţionând produse mai performante decât ar fi intenţionat iniţial, pentru că li se facilitează accesul la ele la preţuri cu discounturi substanţiale.”

    Tot ea adaugă că, în mod evident, mesajele anunţând reducerile masive sunt cârligul care atrage atenţia, dar mixul de produse incluse în promoţie generează rezultatele de business. În cazul eMAG, spune Luca, evenimentele de shopping create ”nu ne afectează brandul, ci îl întăresc. Cu fiecare ediţie, numărul clienţilor care participă la campaniile noastre creşte„. În sprijinul ideii stă exemplul evoluţiei pe piaţa românească a fenomenului Black Friday, derulat aici pentru prima oară în 2011. Un an mai târziu peste 4 milioane de români deja aflaseră despre campanie, iar numărul lor a ajuns în 2013 la 7,4 milioane. ”Modelul nostru de business ne permite să scalăm rapid. Într-o perioadă scurtă, de numai o zi, mesajul nostru poate ajunge chiar şi la până 10 milioane de români, dar, faţă de retailul offline, noi îi putem primi pe toţi în magazin în acelaşi timp”, declară Violeta Luca.

  • Romtelecom negociază transmiterea în continuare a Look TV şi Transilvania Live, ce vor difuza Liga 1

     “Suntem în discuţii cu ISB (Intel Sky Broadcast Ltd., care deţine drepturile de difuzare ale meciurilor din Liga 1 şi acţionar al Look TV şi al Transilvania Live, n.r.), întrucât ne dorim să retransmitem aceste posturi, în condiţii comerciale avantajoase pentru clienţii noştri”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii companiei Romtelecom.

    Aceştia au precizat că în acest moment nu pot oferi detalii despre acest subiect.

    Până în acest moment, compania Romtelecom – care deţine atât reţele de cablu, cât şi de satelit – nu a scos din grilele sale televiziunile Look TV şi Transilvania Live (devenit Look Plus).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile cu cele mai mari bugete de marketing şi publicitate în 2013

    JP Morgan Chase: 1,88 miliarde dolari investiţi în publicitate. 225 milioane dolari au mers către TV, 65 milioane dolari către print, 59 milioane dolari pe internet şi 1,48 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 10% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Walt Disney Company: 1,96 miliarde dolari investiţi în publicitate. 524 milioane dolari au mers către TV, 136 milioane dolari către print, 140 milioane dolari pe internet şi 1,1 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,5% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Fiat Chrysler: 1,97 miliarde dolari investiţi în publicitate. 900 milioane dolari au mers către TV, 81 milioane dolari către print, 110 milioane dolari pe internet şi 808 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 1,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Toyota: 2,09 miliarde dolari investiţi în publicitate. 959 milioane dolari au mers către TV, 165 milioane dolari către print, 112 milioane dolari pe internet şi 815 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    American Express: 2,19 miliarde dolari investiţi în publicitate. 124 milioane dolari au mers către TV, 24 milioane dolari către print, 129 milioane dolari pe internet şi 1,9 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 5,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    L’Oreal: 2,34 miliarde dolari investiţi în publicitate. 662 milioane dolari au mers către TV, 918 milioane dolari către print, 23 milioane dolari pe internet şi 730 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Verizon: 2,44 miliarde dolari investiţi în publicitate. 811 milioane dolari au mers către TV, 98 milioane dolari către print, 201 milioane dolari pe internet şi 1,2 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Ford: 2,56 miliarde dolari investiţi în publicitate. 797 milioane dolari au mers către TV, 141 milioane dolari către print, 139 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Comcast: 3,08 miliarde dolari investiţi în publicitate. 901 milioane dolari au mers către TV, 181 milioane dolari către print, 311 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    General Motors: 2,15 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,3 miliarde dolari au mers către TV, 328 milioane dolari către print, 176 milioane dolari pe internet şi 1,3 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    AT&T: 2,91 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,4 miliarde dolari au mers către TV, 232 milioane dolari către print, 245 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Procter & Gamble: 5 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,9 miliarde dolari au mers către TV, 1,38 miliarde dolari către print, 234 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

  • Google a prezentat trei smartwatch-uri, software pentru maşini şi platforma Android TV. Cum arată şi ce dotări au noile dispozitive

     Două dintre smartwatch-uri, LG G şi Samsung Gear Live, sunt deja disponibile cumpărătorilor, în timp ce Moto 360 va deveni accesibil la o dată ulterioară, potrivit CNBC.

    Google a prezentat şi software-ul Android Auto, destinat dezvoltării de aplicaţii pentru autoturisme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro