BusinessMagazin

Tag: tratament

  • Ce a mai rămas din COMOARA BĂRĂGANULUI? Reportaj în staţiunea unde altădată nu găseai un loc de cazare

    Pe la mijlocul distanţei dintre Bucureşti şi Constanţa, când totul pare pierdut, iar buzele se mişcă spasmodic, rostind, tăcute, „water, water”, ca în bancul acela, celebru, zăreşti pe marginea drumului, prin ceaţa caniculei, la intrarea în Slobozia, indicatorul salvator: „Amara – 7 km”.

    Uiţi de Mare, uiţi de munte, uiţi de supermarketul în care tocmai îţi puseseşi ultima speranţă, faci sensul giratoriu de vreo două-trei ori, până te dezmeticeşti, şi o iei în stânga, pe Şoseaua Amarei, spre Buzău, pe sub singurii copaci rămaşi în picioare, la margine de drum – restul fiind culcaţi la pământ, zice-se, de o directivă europeană.   

    Află aici ce a mai rămas din COMOARA BĂRĂGANULUI? Reportaj în staţiunea unde altădată nu găseai un loc de cazare

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Depozitele care depăşesc 100.000 euro au tratament preferenţial în caz de insolvenţă a băncii

    Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare garantează integral depozitele de până în 100.000 euro, clienţii urmând să îşi primească banii înapoi în cazul în care o bancă este declarată insolventă, iar sumele care depăşesc acest nivel beneficiază de tratament preferenţial, a explicat miercuri FGD

    Astfel, pentru sumele din depozit care depăşesc 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior. Astfel, în cazul unui depozit de 150.000 de euro, diferenţa de 50.000 euro peste plafonul de acoperire poate intra sub incidenţa recapitalizării interne numai în condiţiile în care toate celelalte creanţe nu au fost suficiente pentru a absorbi pierderile şi a asigura capitalizarea adecvată a instituţiei de credit. Dacă în ultimă instanţă se ajunge, totuşi, la conversia sumei neacoperite de 50.000 euro, titularul depozitului respectiv primeşte în schimb titluri de capital (de exemplu, acţiuni) la banca în cauză.c

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este Gulen Fethullah, inamicul de moarte al lui Erdogan

    În 1999, când Fethullah Gulen a plecat în SUA pentru un tratament medical, a fost difuzat un mesaj video la televiziunea turcă pe care l-a negat, spunând ca a fost falsificat:

    „Trebuie îndepărtate arterele din sistem, fără ca cineva să observe… Trebuie să aşteptaţi momentul potrivit până când veţi deţine toată puterea”, suna mesajul de pe casetă. Gulen a rămas în SUA şi nu s-a mai întors de atunci în Turcia.

    Cine este Gulen Fethullah, inamicul de moarte al lui Erdogan

  • De ce tot mai mulţi români merg să se trateze la acest spital din Viena

    „Avem pacienţi din foarte multe ţări străine, în jur de 40% din pacienţi sunt străini, iar 20% dintre aceştia sunt români. În ultimii ani numărul lor a crescut. Suntem interesaţi de România, dar şi de ţările din Europa de Est“, a spus Ebm în timpul unei discuţii pe care am avut-o într-un restaurant din Bucureşti. Austriacul, în vârstă de 65 de ani, vorbeşte moale, iar în engleza sa se simt accente austriaco-germane.

    Spitalul Wiener Privatklinik (WPK) are o istorie de 145 de ani şi conducerea mizează pe tradiţie pentru a atrage mai mulţi pacienţi. Fapt care se dovedeşte a fi eficient având în vedere că în primele şase luni ale acestui an numărul de pacienţi români a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ajungând la 300. Principalele afecţiuni tratate au fost cele de natură ortopedică, urmate de afecţiuni oncologice şi boli cardiovasculare. „Cred că turismul medical din ţările est-europene înregistrează plusuri an de an, şi România este o piaţă care creşte mult. Turismul medical se va îmbunătăţi, toate informaţiile sunt disponibile pe internet. Acum oamenii pot alege dintr-o mulţime de spitale unde vor să se ducă să se trateze. Europa de Est creşte mai repede decât Occidentul. Dacă sunt probleme în sistemele lor, oamenii căuta tratament mai bun în altă parte“, spune Walter Ebm.

    Spitalul dispune de 145 de paturi, are un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică, fizioterapie şi recuperare medicală. Potrivit reprezentanţilor companiei, în spital sunt trataţi în jur de 7.000 de pacienţi pe an, iar cei mai mulţi dintre ei vin pentru un consult, apoi „de cele mai multe ori se tratează în continuare la noi sau vin pentru că vor un „second opinion““.

    Un alt element pe care mizează WPK este îmbinarea serviciilor medicale cu ospitalitatea hotelieră, iar pe site-ul spitalului se decretează că pacienţii vor beneficia de „ambianţa unui hotel de lux“. „Nu vrem un spital care să arate ca un spital, ci un loc mai confortabil, mai relaxant“, a spus şi Ebm. În plus, compania are parteneriate cu diferite companii aeriene pentru a oferi discounturi la zboruri către Viena sau le oferă  posibilitatea pacienţilor de a schimba avionul, dacă pacientul este nevoit să stea mai mult în spital. „Încercăm să avem grijă de pacient, dar şi de familia acestuia“, adaugă Ema Diea, head of business development al WPK pentru România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.

    WPK nu este singura companie care oferă astfel de servicii. Compania aeriană Turkish Airlines oferă o reducere de 50% din preţul biletului de avion pacienţilor internaţionali care se tratează la clinicile din Turcia. Turismul medical este extrem de bine dezvoltat şi încurajat în Turcia, o ţară care a ajuns la peste 500 de spitale private. Aproximativ 6.000 de pacienţi români merg anual pentru tratament în Turcia, potrivit informaţiilor Ziarului Financiar. Mai mult, numărul românilor care vor apela la clinici din Turcia pentru diferite tratamente şi intervenţii chirugicale va creşte în acest an cu 40%, peste 2.000 de pacienţi optând anual pentru această variantă, potrivit unui comunicat al agenţiei de turism Happy Tour.

    În aceste condiţii, rata de ocupare a spitalului vienez este de 85% şi este mai mică în timpul verii şi în perioada sărbătorilor de iarnă deoarece atunci doctorii sunt plecaţi în vacanţă.

    Medicii sunt cea mai importantă resursă a unui spital, este evident, însă poate şi mai important pentru un spital precum WPK. „Doctorii sunt cei mai importanţi pentru un spital privat. O companie trebuie să-şi atragă cei mai importanţi clienţi, iar cei mai importanţi clienţi pentru un spital privat sunt doctori, deoarece aceştia vin cu pacienţii lor“, mărturiseşte şeful WPK. În cadrul spitalului vienez lucrează în mod regulat în jur de 30 de medici, însă numărul doctorilor colaboratori este mai mare; „pe an aproximativ 150 trec pragul spitalului nostru“. Cei mai mulţi medici sunt austrieci, iar unii dintre ei trăiesc în afara ţării şi vin cu pacienţi străini. Ebm dă exemplu de medici austrieci care vin din Ucraina sau Iran. Majoritatea pacienţilor care se tratează la WPK provin din clasa mijlocie sau superioară, care sunt dispuşi să plătească 840 de euro pentru o consultaţie şi pot ajunge până la 5.460 de euro pentru un pachet de lux care conţine consultaţii şi analize detaliate.

  • Tratamentul revoluţionar care repară şi regenerează dinţii, fără durere

    Noul tratament inovator ar putea trata problemele dentare, eliminând durerea provocată de plombele dentare.

    Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham şi de la Institutul Wyss din cadrul Universităţii de la Harvard au dezvoltat un sistem terapeutic pentru vindecarea problemelor dentare. Ele permit celulelor stem native din interiorul dintelui să repare şi să regenereze dentina.

    Doctorul Adam Celiz, de la Marie Curie Research, din cadrul Universităţii din Nottingham, a declarat: ,,Plombele  dentare existente sunt toxice”.

    Vezi aici tratamentul revoluţionar care repară şi regenerează dinţii, fără durere

  • Afacerile preasfinţilor: Arhiepiscopul Teodosie şi-a făcut hotel şi SPA pe terenul luat de la o mânăstire

    Locul de refugiu al Înaltpreasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ctitoria sa de la Dorna Arini, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului“, este cu adevărat un spaţiu unde uiţi de lume. Mai bine zis, un loc unde uiţi că în lume există sărăcie, că există ţări unde sute de copii mor pe capete pentru că nu au nici măcar apă. Iar asta pentru că bunăstarea este cuvântul de ordine care domneşte în… lăcaşul Domnului.
     
    Povestea tumultoasă a mănăstirii de la Dorna Arini, judeţul Suceava, începe în anul 1999, cu doi ani înainte ca Teodosie să devină înaltul prelat al Tomisului. La acea dată, Teodosie Petrescu a primit de la părinţii săi drept moştenire aproape un hectar de teren, deşi înaltele feţe bisericeşti nu pot deţine averi personale, întrucât au depus un jurământ de sărăcie. Astfel, terenul dobândit de Teodosie a fost donat, urmând ca tot el să ctitorească aici o mănăstire cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“.

    Banii pentru ridicarea lăcaşului de cult au provenit din donaţii. Iar acestea au fost atât de generoase încât, începând cu anul 2003, afacerile mănăstirii s-au extins prin construirea unui hotel cu cinci etaje, a unui pavilion administrativ aferent hotelului, dar şi a altor spaţii, inclusiv prin achiziţionarea altor 20 de hectare de teren din împrejurimi. În 2010, printr-un act de schimb, mănăstirea din Dorna Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, doua case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă. Spre finalul contractului de schimb este descrisă vag şi soarta bunurilor cedate lui ÎPS Teodosie. Potrivit acestuia, imobilele vor constitui activul patrimonial al viitoarei fundaţii „Sfinţii Procopie şi Elisabeta“, pentru care s-a făcut rezervare de nume la Ministerul Justiţiei. Fundaţia va avea ca obiectiv „sprijinirea amenajării şi dezvoltării Aşezământului Monahal Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului“, adică exact a mănăstirii care tocmai a renunţat la acest patrimoniu.

    Despre ridicarea mănăstirii de la Dorna Arini, Ionela Mustaţă, soţia fostului protoiereu de Băneasa, Marius Mustaţă, a făcut mai multe dezvăluiri în anul 2007. Din spusele ei, soţul său ar fi fost obligat de ÎPS Teodosie să trimită oameni la muncă şi să-i plătească din fondurile Protoieriei, toate acestea pentru înălţarea impunătorului lăcaş de la Dorna Arini. Este vorba de ridicarea de către Teodosie a Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului“ de la Dorna Arini. Pavaje de marmură, bai cu jacuzzi, căzi ovale, fântâni arteziene. Lux care nu are nimic de-a face cu smerenia şi sărăcia monahală. Ridicarea lăcaşului a costat 4 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.ziuaconstanta.ro

  • Afacerile preasfinţilor: Arhiepiscopul Teodosie şi-a făcut hotel şi SPA pe terenul luat de la o mânăstire

    Locul de refugiu al Înaltpreasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ctitoria sa de la Dorna Arini, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului“, este cu adevărat un spaţiu unde uiţi de lume. Mai bine zis, un loc unde uiţi că în lume există sărăcie, că există ţări unde sute de copii mor pe capete pentru că nu au nici măcar apă. Iar asta pentru că bunăstarea este cuvântul de ordine care domneşte în… lăcaşul Domnului.
     
    Povestea tumultoasă a mănăstirii de la Dorna Arini, judeţul Suceava, începe în anul 1999, cu doi ani înainte ca Teodosie să devină înaltul prelat al Tomisului. La acea dată, Teodosie Petrescu a primit de la părinţii săi drept moştenire aproape un hectar de teren, deşi înaltele feţe bisericeşti nu pot deţine averi personale, întrucât au depus un jurământ de sărăcie. Astfel, terenul dobândit de Teodosie a fost donat, urmând ca tot el să ctitorească aici o mănăstire cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“.

    Banii pentru ridicarea lăcaşului de cult au provenit din donaţii. Iar acestea au fost atât de generoase încât, începând cu anul 2003, afacerile mănăstirii s-au extins prin construirea unui hotel cu cinci etaje, a unui pavilion administrativ aferent hotelului, dar şi a altor spaţii, inclusiv prin achiziţionarea altor 20 de hectare de teren din împrejurimi. În 2010, printr-un act de schimb, mănăstirea din Dorna Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, doua case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă. Spre finalul contractului de schimb este descrisă vag şi soarta bunurilor cedate lui ÎPS Teodosie. Potrivit acestuia, imobilele vor constitui activul patrimonial al viitoarei fundaţii „Sfinţii Procopie şi Elisabeta“, pentru care s-a făcut rezervare de nume la Ministerul Justiţiei. Fundaţia va avea ca obiectiv „sprijinirea amenajării şi dezvoltării Aşezământului Monahal Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului“, adică exact a mănăstirii care tocmai a renunţat la acest patrimoniu.

    Despre ridicarea mănăstirii de la Dorna Arini, Ionela Mustaţă, soţia fostului protoiereu de Băneasa, Marius Mustaţă, a făcut mai multe dezvăluiri în anul 2007. Din spusele ei, soţul său ar fi fost obligat de ÎPS Teodosie să trimită oameni la muncă şi să-i plătească din fondurile Protoieriei, toate acestea pentru înălţarea impunătorului lăcaş de la Dorna Arini. Este vorba de ridicarea de către Teodosie a Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului“ de la Dorna Arini. Pavaje de marmură, bai cu jacuzzi, căzi ovale, fântâni arteziene. Lux care nu are nimic de-a face cu smerenia şi sărăcia monahală. Ridicarea lăcaşului a costat 4 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.ziuaconstanta.ro

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.