BusinessMagazin

Tag: testare

  • Agenda ascunsă a noilor butoane Facebook

    Misiunea Facebook de a construi „reacţiile“ a început în urmă cu un an. Zuckerberg a fost de acord cu faptul că utilizatorii au nevoie de o metodă mai nuanţată de a interacţiona cu postările de pe reţeaua de socializare.

    Poate vă gândiţi la faptul că o comunicare mai nuanţată şi clară se face prin comentarea unui articol. Din cauza faptului că tot mai mulţi oameni accesează Facebook prin intermediul telefoanelor mobile e mai convenabilă interacţiunea prin apăsarea unui buton, astfel emoticoanele (pictograme utilizate pentru a exprima în conversaţiile online diverse stări şi sentimente) par a fi un pas natural pentru reţeaua de socializare.

    1,6 miliarde de utilizatori de Facebook folosesc „like” de peste 6 miliarde de ori pe zi!. Companiile caută postările care obţin cele mai multe interacţiuni – like-uri sau share‑uri pentru a-şi spori popularitatea paginii. Dar în acelaşi timp butonul de „îmi place” nu este o unealtă potrivită pentru anumite lucruri – a murit cineva, un cutremur a devastat o regiune din Asia etc.
    Aşa că era normal să apară o schimbare. Partea complicată este faptul că această reţetă a fost de succes pentru Facebook până acum. Dacă faci o schimbare, rişti să pierzi ceea ce aveai deja.

    „Like-ul este o caracteristică definitorie a Facebook-ului. Era necesar ca această modificare să fie executată foarte bine, fără a distrage atenţia şi fără crea dezordine. Alternativa unui buton de «îmi displace» a fost respinsă pe motiv că ar crea prea mult negativism”, a spus Chris Cox, unul dintre oamenii de la Facebook responsabili cu Newsfeed-ul (fluxul de noutăţi), pentru Bloomberg.

    Una dintre provocări a fost alegerea corectă a pictogramelor. Nu puteau oferi un număr prea mare de emoticoane, ci a trebuit să le aleagă pe sprânceană. Astfel au distilat emoţiile umane în cinci categorii: adoraţie, amuzament, furie, uimire şi tristeţe. Numai că înainte de a fi cinci, acestea au fost şase, însă „yay“ nu a ajuns în varianta oficială deoarece a fost considerat a fi prea ambiguu.

    Întrebarea rămâne: de ce aceste schimbări? Din motive de marketing şi publicitate, bineînţeles. Deşi răspunsul celor de la Facebook este faptul că noile butoane, „reacţiile”, sunt o extensie a butonului „îmi place”, astfel utilizatorul are mai multe modalităţi de a reacţiona la o postare, le va oferi utilizatorilor noi metode de a comunica şi de a se exprima. Ceea ce ar putea fi adevărat, dar ceea ce uită Facebook să menţioneze este faptul există şi un al doilea motiv: date, multe date şi diversificate.

    Butonul „like” a fost o sursă importantă de informaţie pentru Facebook. De fiecare dată când cineva apasă „îmi place” transmite reţelei de socializare că vrea să vadă mai multă informaţie de acest gen. Problema era că prin apăsarea acestui buton, Facebook nu ştia ce simte acel utilizator, dar de acum compania va şti exact ce îl face pe utilizator să râdă, ce îl înfurie sau ce îl întristează.

    Astfel compania va putea colecta mai multe informaţii despre felul în care utilizatorii interacţionează cu news feedul (ce le place, ce îi face furioşi sau ce îi întristează). Oamenii din spatele algoritmului care decide ceea ce vede un utilizator lucrează tot timpul şi îl perfecţionează pentru a le oferi acestora cea mai bună experienţă. Folosindu-se de aceste date, Facebook ar putea personaliza şi mai mult informaţiile pe care le primeşte un om astfel încât acesta să nu se plictisească niciodată. Dar acelaşi lucru se poate aplica şi la reclamele pe care le vede. Publicitarii totdeauna au vrut să afle felul în care reacţionează oamenii la reclame, iar acum vor putea vedea acest lucru mai uşor ca niciodată.

    Facebook nu a spus încă că va folosi aceste informaţii astfel, dar, cel mai probabil o va face pe viitor. „Iniţial nu va conta dacă o persoana va apăsa «îmi place», «uau» sau «tristeţe» în dreptul unei postări. Vom folosi aceste reacţi în mod similar cu «îmi place», adică vor vedea mai des acelaşi tip de conţinut. În viitor sperăm să înţelegem cum diferitele reacţii vor cântări în realizarea newsfeed-ului”,  scrie Sammi Krug, product manager la Facebook, pe blogul companiei.

     

  • Agenda ascunsă a noilor butoane Facebook

    Misiunea Facebook de a construi „reacţiile“ a început în urmă cu un an. Zuckerberg a fost de acord cu faptul că utilizatorii au nevoie de o metodă mai nuanţată de a interacţiona cu postările de pe reţeaua de socializare.

    Poate vă gândiţi la faptul că o comunicare mai nuanţată şi clară se face prin comentarea unui articol. Din cauza faptului că tot mai mulţi oameni accesează Facebook prin intermediul telefoanelor mobile e mai convenabilă interacţiunea prin apăsarea unui buton, astfel emoticoanele (pictograme utilizate pentru a exprima în conversaţiile online diverse stări şi sentimente) par a fi un pas natural pentru reţeaua de socializare.

    1,6 miliarde de utilizatori de Facebook folosesc „like” de peste 6 miliarde de ori pe zi!. Companiile caută postările care obţin cele mai multe interacţiuni – like-uri sau share‑uri pentru a-şi spori popularitatea paginii. Dar în acelaşi timp butonul de „îmi place” nu este o unealtă potrivită pentru anumite lucruri – a murit cineva, un cutremur a devastat o regiune din Asia etc.
    Aşa că era normal să apară o schimbare. Partea complicată este faptul că această reţetă a fost de succes pentru Facebook până acum. Dacă faci o schimbare, rişti să pierzi ceea ce aveai deja.

    „Like-ul este o caracteristică definitorie a Facebook-ului. Era necesar ca această modificare să fie executată foarte bine, fără a distrage atenţia şi fără crea dezordine. Alternativa unui buton de «îmi displace» a fost respinsă pe motiv că ar crea prea mult negativism”, a spus Chris Cox, unul dintre oamenii de la Facebook responsabili cu Newsfeed-ul (fluxul de noutăţi), pentru Bloomberg.

    Una dintre provocări a fost alegerea corectă a pictogramelor. Nu puteau oferi un număr prea mare de emoticoane, ci a trebuit să le aleagă pe sprânceană. Astfel au distilat emoţiile umane în cinci categorii: adoraţie, amuzament, furie, uimire şi tristeţe. Numai că înainte de a fi cinci, acestea au fost şase, însă „yay“ nu a ajuns în varianta oficială deoarece a fost considerat a fi prea ambiguu.

    Întrebarea rămâne: de ce aceste schimbări? Din motive de marketing şi publicitate, bineînţeles. Deşi răspunsul celor de la Facebook este faptul că noile butoane, „reacţiile”, sunt o extensie a butonului „îmi place”, astfel utilizatorul are mai multe modalităţi de a reacţiona la o postare, le va oferi utilizatorilor noi metode de a comunica şi de a se exprima. Ceea ce ar putea fi adevărat, dar ceea ce uită Facebook să menţioneze este faptul există şi un al doilea motiv: date, multe date şi diversificate.

    Butonul „like” a fost o sursă importantă de informaţie pentru Facebook. De fiecare dată când cineva apasă „îmi place” transmite reţelei de socializare că vrea să vadă mai multă informaţie de acest gen. Problema era că prin apăsarea acestui buton, Facebook nu ştia ce simte acel utilizator, dar de acum compania va şti exact ce îl face pe utilizator să râdă, ce îl înfurie sau ce îl întristează.

    Astfel compania va putea colecta mai multe informaţii despre felul în care utilizatorii interacţionează cu news feedul (ce le place, ce îi face furioşi sau ce îi întristează). Oamenii din spatele algoritmului care decide ceea ce vede un utilizator lucrează tot timpul şi îl perfecţionează pentru a le oferi acestora cea mai bună experienţă. Folosindu-se de aceste date, Facebook ar putea personaliza şi mai mult informaţiile pe care le primeşte un om astfel încât acesta să nu se plictisească niciodată. Dar acelaşi lucru se poate aplica şi la reclamele pe care le vede. Publicitarii totdeauna au vrut să afle felul în care reacţionează oamenii la reclame, iar acum vor putea vedea acest lucru mai uşor ca niciodată.

    Facebook nu a spus încă că va folosi aceste informaţii astfel, dar, cel mai probabil o va face pe viitor. „Iniţial nu va conta dacă o persoana va apăsa «îmi place», «uau» sau «tristeţe» în dreptul unei postări. Vom folosi aceste reacţi în mod similar cu «îmi place», adică vor vedea mai des acelaşi tip de conţinut. În viitor sperăm să înţelegem cum diferitele reacţii vor cântări în realizarea newsfeed-ului”,  scrie Sammi Krug, product manager la Facebook, pe blogul companiei.

     

  • Oficial canadian: “Testele nucleare efectuate de ruşi nu trebuie să îngrijoreze”

    “Orice ţară cu armanent trebuie să îl testeze ocazional, aşa că ceea ce vrea să facă Rusia nu este o mare surpriză”, a spus Generalul în rezervă Ken Pennie, fost comandant al forţelor aeriene din Canada, citat de rcinet.ca. “Aceste lucruri se vor mai întâmpla, nu trebuie să le dăm o atenţie specială.”

    Cu toate acestea, Pennie are dubii referitoare la raportul rusesc potrivit căruia 16 rachete vor fi trase simultan – ceva ce nu s-a mai încercat de 25 de ani. Informaţiile provin de la ziarul rusesc Izvestia, care anunţă că două submarine de tip Borey sunt implicate în exerciţiu, dar specificând faptul că rafala de 16 rachetă va fi trasă de pe un singur submarin.

    Anunţul despre exerciţiul rusesc vine la doar o săptămână după ce serviciile secrete din Norvegia au publicat un raport anual ce subliniază ideea că Vestul se va confrunta, în 2016, cu mişcari greu de anticipat ale Rusiei.

  • Oficial canadian: “Testele nucleare efectuate de ruşi nu trebuie să îngrijoreze”

    “Orice ţară cu armanent trebuie să îl testeze ocazional, aşa că ceea ce vrea să facă Rusia nu este o mare surpriză”, a spus Generalul în rezervă Ken Pennie, fost comandant al forţelor aeriene din Canada, citat de rcinet.ca. “Aceste lucruri se vor mai întâmpla, nu trebuie să le dăm o atenţie specială.”

    Cu toate acestea, Pennie are dubii referitoare la raportul rusesc potrivit căruia 16 rachete vor fi trase simultan – ceva ce nu s-a mai încercat de 25 de ani. Informaţiile provin de la ziarul rusesc Izvestia, care anunţă că două submarine de tip Borey sunt implicate în exerciţiu, dar specificând faptul că rafala de 16 rachetă va fi trasă de pe un singur submarin.

    Anunţul despre exerciţiul rusesc vine la doar o săptămână după ce serviciile secrete din Norvegia au publicat un raport anual ce subliniază ideea că Vestul se va confrunta, în 2016, cu mişcari greu de anticipat ale Rusiei.

  • Studiul de caz Mega Image

    Vassilis Stavrou, care a preluat funcţia de director general al companiei în vara anului trecut, povesteşte de ce România este o piaţă-cheie pentru afacerile grupului belgian, care sunt planurile pe care le are reţeaua şi care este scopul său ca şef al retailerului cu cea mai rapidă extindere.

    Într-un discurs de câteva minute ţinut pe o mică scenă instalată în Mega Image-ul din Băneasa, Vassilis Stavrou, director general al companiei, spune că pentru magazinul- fanion al reţelei, inaugurat în prag de Crăciun, a fost nevoie de un buget de 9 milioane de euro şi de doi ani de muncă, perioadă în care s-au confruntat şi cu dezamăgiri, mai cu seamă legate de aprobările legate de construcţie, aflată peste drum de Băneasa Shopping City. Proiectul ridicat de la zero este o premieră pentru reţeaua belgiană, care testează astfel nu numai postura de comerciant, ci şi papucii dezvoltatorului, cea mai mare parte din cei 8.000 de metri pătraţi ai suprafeţei comerciale fiind închiriaţi către retailerul de articole sportive Decathlon.

    Mega Image a încheiat anul cu 471 de magazine, cu trei deschideri pe 23 decembrie şi alte cinci în penultima zi din 2015. În total, 61 de noi spaţii de vânzare s-au alăturat reţelei anul trecut, mai puţin decât în anii anteriori, când expansiunea viza cam 100 de noi magazine anual. „Afacerea din România are cel mai mare ritm de creştere din cadrul grupului la nivel internaţional. Aici este un moment foarte bun pentru dezvoltările din comerţ, afacerea pe plan local este în creştere. Luând în calcul afacerea şi mediul economic, ne aflăm la locul potrivit“, îmi spune Vassilis Stavrou.

    Adaugă însă că numărul de magazine a fost mai mic, dar suprafaţa de vânzare nou adăugată în 2015 nu a fost cu mult mai redusă decât în anii anteriori, iar „până la urmă suprafeţele de vânzare contează mai mult decât numărul de magazine“. Deschis dar succint, povesteşte că evoluţia afacerii din România este un veritabil studiu de caz. „În 2010 a fost luată decizia de a accelera investiţiile de pe această piaţă. Strategia a fost pusă la punct cu mare atenţie, executată perfect. Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele de până acum“, afirmă Stavrou, vorbind o engleză cu un pronunţat accent, care trădează originea mediteraneană.

    În cinci ani, Mega Image şi-a sporit numărul de magazine de circa zece ori, iar cifra de afaceri de aproape cinci ori, ajungând în 2014 la 632 de milioane de euro. Şi-a adjudecat astfel o felie consistentă din totalul pieţei de retail alimentar, în care reţelele moderne de comerţ au vânzări anuale de circa 9 miliarde de euro. Pe parcursul ultimilor ani, ponderea reţelelor în totalul vânzărilor a crescut; comerţul tradiţional a pierdut teren, iar lanţurile internaţionale ajunseseră la jumătatea anului trecut la o cotă de piaţă de 55%. Iar la nivelul Capitalei această pondere se plasează la circa 70%.

    Şi, desigur, grupul vrea o porţie şi mai însemnată din retailul românesc, motiv pentru care va păstra acelaşi ritm de extindere şi pentru următorii doi ani. „Am investit în ultimii ani circa 50 milioane de euro anual pentru deschiderea a circa 100 de noi magazine. Vom continua să investim, mai mult sau mai puţin, aceeaşi sumă de bani“, spune şeful Mega Image. Tot el adaugă că la capitolul investiţiilor se înscriu şi cele 22 de milioane de euro alocate pentru contrucţia unui nou depozit logistic, de 34.000 mp, la marginea Bucureştiului, în Ştefăneşti. Spaţiul va fi complet operaţional până la finalul acestui an şi reprezintă practic o dublare a suprafeţei de depozitare, pentru că depozitul pe care îl operează în prezent este similar ca mărime.

  • Ixia anunţă prima soluţie de validare a reţelelor de 50 Gigabit Ethernet (GbE) cu eficienţă dovedită în teren

    Modulul de load al interfeţei Ixia Xcellcom-Multis QSFP28 optimizează lăţimea de bandă a reţelelor şi reduce costurile de operare pentru clienţi cu centre de date hyper-scale

    Ixia a lansat, de curând, cea mai nouă soluţie de testare a vitezelor Ethernet. Noul produs le va permite clienţilor să lanseze reţele de 50 GbE care să răspundă nevoilor pentru lăţimii de bandă mai mari, reducând în acelaşi timp costurile şi spaţiul necesar pentru centrele de date hyper-scale. Soluţia Ixia de validare a reţelelor de 50 GbE a fost iniţial demonstrată la nivel teoretic în cadrul târgului de tehnologie Interop de anul trecut. Soluţia are la bază gama de module de load Xcellon-Multis cu viteze de testare de 50GbE, completând, astfel, soluţiile existente ce pot susţine viteze de 10, 25, 40 şi 100 GbE.

    În aprilie 2015, Ixia a lansat pe piaţă singura soluţie din lume dedicată reţelelor de 25GbE, punând astfel bazele dezvoltării a unei soluţii de 50GbE folosing platforma Xcellon-Multis QSFP28.Soluţia pentru reţelele de 50GbE a fost demonstrată cu succes de către Ixia prin realizarea unei transmisiuni de 50Gbps folosind cabluri de cupru între echipamentul Xcellon-Multis QSFP28 şi placa de reţea ConnectX-D Dual-Port.

    „Suntem încântaţi că Ixia a completat atât de rapid platforma Xcellon-Multisprin capabilităţi de testare ale reţelelor Ethernet de 50GbE, oferind astfel, în prezent, soluţii complete de testare pentru implementări de reţele de 10/25 şi 40/50/100GbE”,a menţionat Kevin Deierling, Vice President Marketing, Mellanox Technologies. „Soluţia Xcellon-Multis a accelerat validarea propriului nostru portofoliu de soluţii Ethernet, portofoliu ce includeswitchuri, carduri şi cabluri pentru plăcile de reţea din gama Spectrum, ConnectX-4 şi LinkX. Acest anunţ marchează disponibilitatea unui nou ecosistem ce va oferi un portofoliu complet de produse şi echipamente de testare şi începutul implementărilorîn teren a centrelor de date Ethernet cu viteze de 25, 50 şi 100 Gbps.”

    Xcellon-Multis este soluţia Ixia de ultimă generaţie dedicată testării reţelelor şi a fost creată special pentru nevoile extreme de testare ale companiilor web 2.0., ale furnizorilor de servicii cloud şi telecomunicaţii şi ale producătorilor de echipamente de reţea.

  • Coreea de Nord anunţă că a testat „cu succes” o bombă cu hidrogen. Reacţia Statelor Unite

    Coreea de Nord anunţă că a testat cu succes o bombă cu hidrogen, un anunţ-surpriză care complică eforturi deja dificile în vederea stopării activităţilor Phenianului de a se dota cu un arsenal nuclear, relatează The Associated Press în pagina electronică. Casa Albă a anunţat că nu poate confirma afirmaţiile Coreei de Nord, insă Statele Unite vor continua să “protejeze şi să-şi apere aliaţii din regiune” şi va “răspunde adecvat provocărilor nord-coreene”.

    Coreea de Nord a anunţat miercuri că a testat cu succes o bombă cu hidrogen, un gest sfidător şi surprinzător care, în cazul în care va fi confirmat, va reprezenta pentru Phenian un pas important înainte către îmbunătăţirea arsenalului său nuclear încă limitat, relatează The Associated Press în pagina electronică.

    Un prezentator, care a citit pe postul de stat o declaraţie tipică, împregnată de propagandă, a anunţat că Nordul a testat o bombă cu hidrogen “miniaturizată”, apreciind că aceasta ridică “puterea nucleară (a ţării) la următorul nivel” şi îi oferă o armă cu care să se apere de Statele Unite şi alţi inamici.

    Testul a fost un “succes perfect”, potrivit acestui comunicat.

    Citiţi mai multe pe gandul.info.

  • Restaurantul care-şi provoacă clienţii să-şi prepare singuri acasă ce au mâncat în oraş

    Clientului care nu poate mânca tot din farfurie la restaurant i se oferă, de regulă, opţiunea de a lua ce i-a mai rămas la pachet. Au apărut însă şi restaurante care încearcă să-l tenteze să-şi prepare singur acasă ce a mâncat în oraş.

    Acest nou tip de restaurante combină de fapt o măcelărie cu un loc în care se poate lua masa, scrie Wall Street Journal, ele apărând în diverse oraşe americane. Clienţii care calcă pragul unor astfel de localuri trec întâi prin zona de măcelărie unde văd expuse tot felul de bucăţi de carne, aleg ce doresc să li se prepare, după care, dacă le-a plăcut, pot să cumpere şi pentru acasă să încerce singuri.

    Avantajul restaurantelor cu măcelărie proprie este faptul că se pot testa diverse moduri de preparare pentru diverse bucăţi de carne, asemenea unităţi mândrindu-se cu faptul că folosesc tot ce se poate din animalul sacrificat, dându-le maeştrilor bucătari posibilitatea să demonstreze cât de inventivi pot să fie.

    Pe lângă clasicele fripturi, clienţii sunt îmbiaţi cu picioare sau urechi de porc, de exemplu, în speranţa că, odată ce le-au mâncat preparate la restaurant, li va părea că nu e mare bătaie de cap să le prepare şi acasă. 

    Unele localuri merg chiar până la a organiza cursuri pentru educarea clienţilor care învaţă cum să aleagă, tranşeze şi să prepare carnea.
     

  • Godmother lansează proiectul Evaluare Digitală, prima platformă de testare online dedicată elevilor din clasele I-VIII şi pregătitoare

    Având ca bază curriculum-ul în vigoare, programele şcolare şi Legea Educaţiei Naţionale, Evaluare Digitală reinterpretează, într-o manieră modernă şi creativă, subiectele şcolare, pornind de la preocupările şi curiozităţile copilului.

    Principalul scop al testelor propuse prin intermediul acestei platforme educaţionale este evaluarea cunoştinţelor şi monitorizarea progresului elevilor din clasele I-VIII şi pregătitoare. Copiii sunt provocaţi să descopere şi să rezolve subiecte dintre cele mai inventive, iar părinţii, pe baza monitorizării activităţii – rezultatele testului şi sugestiile din partea evaluatorilor – pot afla răspunsul la două întrebări esenţiale pentru dezvoltarea copiilor: care este nivelul lor actual de pregătire şi cum pot evolua, astfel încât să atingă un nivel superior de performanţă şcolară.

    În acelaşi timp, Evaluare Digitală urmăreşte digitalizarea concursurilor şi testelor şcolare, prin crearea unui mediul extern de evaluare a cunoştintelor elevilor, distinct de cel al şcolii în care învaţă, precum şi dezvoltarea personală a copiilor.

    Subiectele propuse în platforma Evaluare Digitală sunt redactate de profesori autorizaţi, respectă programa şcolară şi urmăresc îndeaproape etapele cronologice de predare din şcoli.

    Participarea la testele propuse de Evaluare Digitală este opţională, contra cost şi se face pe bază de înscriere.

  • DIESELGATE, de la A la Z. O analiză completă marca ProMotor, unde afli tot ce trebuie să ştii despre scandalul momentului

    Sigur ai auzit de Dieselgate şi ştii câte ceva despre problema uriaşă în care a intrat, de bunăvoie, Grupul Volkswagen. Dar există detalii pe care s-ar putea să nu le cunoşti, aşa că am pregătit acest material explicativ, ca să înţeleagă toată lumea ce înseamnă nebunia asta mondială.

    Când a fost descoperită problema?

    Încă din 2013, un mic ONG numit International Council on Clean Transportation (ICCT) a descoperit, în timpul unui studiu desfăşurat în colaborare cu Universitatea West Virginia din Statele Unite ale Americii, că unele modele diesel produse de Volkswagen aveau emisii de oxizi de azot (NOx) de până la 35 de ori mai mari în condiţii reale de utilizare faţă de limitele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) din SUA.

    Cei de la ICCT au testat atunci un Volkswagen Jetta care folosea un sistem LNT (lean-NOx trap) de captură a oxizilor de azot (fără uree), un Volkswagen Passat cu sistem catalitic de reducere selectivă a noxelor pe bază de uree (SCR) şi un BMW X5 cu SCR.

    În urma testării în lumea reală, Passatul a înregistrat emisii de NOx de până la 20 de ori mai mari decât standardul legal pe baza căruia a fost omologat pentru vânzare, iar Jetta a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari decât standardul legal. Pe de cealaltă parte, BMW-ul X5 testat s-a încadrat în limitele legale, mai puţin când a trebuit să urce o rampă în regim extraurban.

    Care e standardul de emisii despre care vorbeşti şi de ce mă interesează pe mine în Europa?

    În Europa avem normele Euro, iar în Statele Unite ale Americii există standardele impuse de EPA. În acest caz, cele două modele Volkswagen testate au fost omologate în standardul numit US-EPA Tier2-Bin5, care impune emisii de oxizi de azot (NOx) mai mici de 0,05 g/milă, adică 0,03 g/km.

    Astfel, dacă Jetta testată de ICCT a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari, înseamnă că în lumea reală cantitatea de oxizi de azot poate ajunge la 1 g/km.

    În Europa, standardul Euro 5 pentru motoare diesel impune o limită de 0,18 g/km pentru NOx, deci e lesne de înţeles că problema ne priveşte şi pe noi, cei de pe Bătrânul Continent.

    Care e treaba cu NOx? Nu erau mai importante emisiile de dioxid de carbon (CO2)?

    Emisiile de dioxid de carbon sunt cele mai cunoscute, fiindcă sunt cele mai mari, iar unele municipalităţi europene impun anumite taxe pe baza valorilor înregistrate la testele de emisii de CO2. Dar asta nu înseamnă că povestea poluării s-a încheiat aici.

    După cum spun chiar cei de la EPA, există o legătură strânsă între inhalarea emisiilor de oxizi de azot şi înrăutăţirea stării de sănătate a bolnavilor de astm sau cu alte boli respiratorii. Totodată, există o asociere cu decesele premature ale persoanelor care suferă de boli cardiovasculare.

     De ce a durat atât de mult ca problema asta să devină cunoscută la nivel mondial?

    Cei de la Bloomberg scriu că EPA a început o investigaţie în cazul Volkswagen în mai 2014, bazându-se pe datele obţinute la ICCT. După începerea cercetărilor, cele două părţi (EPA şi Volkswagen) au avut mai multe discuţii vreme de câteva luni, iar în cele din urmă, reprezentanţii companiei auto au spus că au găsit problema care cauza emisiile prea mari şi au propus un recall destinat pieţei americane, în urma căruia aproape 500.000 de maşini ale grupului german au primit un update de software şi nimic altceva.

    Înainte de începerea rechemării în service din decembrie 2014, Comisia pentru Resursele Aerului din California (CARB) a testat în laborator câteva modele diesel Volkswagen, iar rezultatele au fost conforme cu limitele legale.

    Dar agenţia californiană a continuat să facă teste şi după recall, iar rezultatele în lumea reală au dezvăluit că emisiile de oxizi de azot erau în continuare mult mai mari decât cele declarate. Drept urmare, CARB a trimis rezultatele testelor către EPA în 8 iulie 2015.

    Analiză realizată de ProMotor