BusinessMagazin

Tag: terenuri

  • Preturile terenurilor pe Valea Prahovei, +50% in 2008

    Potentialul turistic al zonelor de pe Valea Prahovei si din judetul Brasov, precum si faptul ca unitatile turistice pot fi deschide mai multe luni pe parcursul unui an comparativ cu cele de pe litoral, au dus la cresterea interesului investitorilor imobiliari fata de aceste zone.

    Potrivit Coldwell Banker, pretul locuintelor in aceste zone a crescut cu circa 10-15% anul trecut, in timp ce terenurile s-au apreciat cu circa 30%, chiar 50%, pentru acest an estimandu-se acelasi ritm de crestere.

    Astfel, casele de vacanta vechi situate pe Valea Prahovei s-au tranzactionat in 2007 la un pret mediu de 500 – 800 de euro pe metru patrat, apartamentele la 800 – 1.000 de euro pe metru patrat, in timp ce metrul patrat intr-o locuinta de lux era tranzactionat cu 1.200 – 1.600 euro + TVA.

    In privinta terenurilor, acestea au avut anul trecut un pret mediu de 15-35 euro/mp in cazul zonelor periferice din statiuni, 300 – 600 euro/mp in cazul oraselor Sinaia si Azuga, 100 – 250 euro/mp in Busteni, 100 – 150 euro/mp in Poiana Tapului si 38 – 45 euro pe metru patrat in Breaza.

    Judetul Brasov reprezinta o alta zona aflata la mare cautare printre investitorii in astfel de proiecte, aici aflandu-se cea mai cunoscuta statiune montana – Poiana Brasov, dar si alte zone populare precum Predeal, Bran-Moeciu si Rasnov.

    Astfel, preturile caselor de vacanta si zona au variat anul trecut intre 800 – 1.300 euro/mp pentru casele vechi si 2.800 – 3.000 euro/mp + TVA pentru vilele de lux. In privinta terenurilor, preturile pentru parcelele din Brasov au variat intre 50 si 100 de euro + TVA pe metru patrat in zonele Nord Ghimbav si Cristian si500 –1000 euro/mp pentru zonele centrale ale orasului.

    Preturile terenurilor din Moeciu de Jos au variat intre 40 si 50 de euro pe metru patrat, cele din Moeciu de Sus intre 120 si 150 pe metru patrat in timp in Poiana Brasov s-au inregistrat preturi cuprinse intre 400 si 500 euro pe metru patrat.

  • Mall-urile salta preturile la terenuri

    Dupa ce in ultimii doi ani nu a fost inaugurat niciun centru comercial de tip mall in Bucuresti, anul acesta va aduce pe piata circa 185.000 de metri patrati inchiriabili de spatii comerciale.

    In plus, pentru urmatorii ani sunt anuntate inca sase mall-uri, inaugurarea acestora fiind unul din factorii care vor duce la cresterea preturilor terenurilor din respectivele zone. "Experienta avuta cu Plaza Romania, unde pretul terenurilor de pe Bulevardul Timisoara s-a dublat intr-un interval scurt de timp, ne dovedeste ca o constructie de tip mall determina o cerere ridicata la nivelul terenurilor din jur. Aceeasi situatie o intalnim si la nivelul zonei perferice a sectorului 1, Soseaua Chitila", spune specialistii EuroMetropola.

    In zona Chitila va fi dezvoltat Colosseum Center, care va avea o suprafata totala de 162.000 de metri patrati si va necesita o investitie de circa 450 milioane de euro. Firma britanica Modus Properties, dezvoltatorul proiectului, a anuntat ca prima faza de constructie va fi incheiata in 2009, dezvoltatorul atragand deja o prima ancora – Carrefour a inchiriat 15.000 de metri patrati si va deschide un hipernarket in 2009.

    Reprezentantii companiei imobiliare sustin ca preturile actuale ale terenurilor din zona variaza intre 300 si 400 de euro pe metru patrat, acestea urmand sa se majoreze pe termen mediu chiar la 1.000 de euro.

    Colosseum Park este unul din cele sase centre comerciale anuntate pentru urmatorii ani, acesta alaturandu-se altor proiecte, precum Cotroceni Park, Dambovita Center, Parklake Plaza sau Galleria Bucharest. In acest an vor fi livrate mall-urile Baneasa Shoping City, Sun Plaza si Liberty Center, stocul de spatii comerciale din Capitala urmand astfel sa depaseasca 300.000 de metri patrati.

  • Eurisko: Cresterea preturilor la terenurile din nordul Capitalei va incetini

    Consultantii Eurisko preconizeaza pentru 2008 o stagnare a interesului investitorilor pentru zona de nord a Capitalei, aici urmand sa se inregistreze un ritm de crestere a preturilor pe metru patrat din ce in ce mai lent in comparatie cu anii precedenti.

    “Atentia investitorilor se indreapta catre zone considerate pana acum cu randamente mici. Sudul, estul si vestul Capitalei, dar si zonele limitrofe ofera suprafete necesare si suficiente dezvoltarii unor proiecte imobiliare la preturi inca accesibile. Zonele care in anii trecuti pareau neinteresante din cauza distantei (ex. Sabareni, Tartasesti, Bragadiru) se prefigureaza a fi la mare cautare”, este de parere Valeiu Ichert, Manager Land Department Eurisko.

    O alta tendinta este, in opinia specialistilor companiei imobiliare, cresterea interesului fata de terenurile din provincie, mai ales din orasele cu peste 100.000 de locuitori, unde s-au anuntat deja o serie de dezvoltari.

    "Interesul este pentru proiectele rezidentiale, pentru spatii logistice si industriale, dar si pentru lanturile de retail (shopping malls, supermarkets, hypermarkets si bricolaj). Unii dezvoltatori axati pe partea de retail au deschis chiar si cate doua magazine in acelasi oras", se precizeaza intr-un comunicat al companiei.

  • Preturile terenurilor vor creste, in 2008, cu pana la 50%

    Terenurile, fie ca este vorba de cele din Capitala sau de cele din alte zone ale tarii, se vor scumpi destul de mult in acest an, spun specialistii imobiliari. Primul argument: introducerea, incepand cu 1 ianuarie, a taxei pe valoarea adaugata (TVA) pentru tranzactiile cu terenuri intre persoane juridice. Acesta inseamna un plus de 19% la pretul pe metru patrat. Crestere „garantata” indiferent de zona.

    Si acesta pare sa fie doar inceputul, deoarece sunt preconizate cresteri medii de 50%, in special in Capitala, unde se vand cele mai scumpe terenuri din tara. Studiile realizate de mai multe companii imobiliare arata ca terenurile din zona centrala, ultracentrala, semi-centrala si din cartierele bucurestene vor fi mai scumpe in acest an cu pana la 50%.

    Click aici pentru mai multe detalii

  • Terenurile se scumpesc cu 19% de la 1 ianuarie 2008

    Analistii imobiliari spun ca de la anul nu doar apartamentele, materialele sau lucrarile de constructie se vor scumpi, ci si terenurile. Si nu sunt doar speculantii care o fac, o face noul Cod Fiscal ce va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008, potrivit caruia si la tranzactiile imobiliare dintre persoanele juridice se va aplica taxa pe valoare adaugata (TVA), de 19%.

    Pe langa pretul cerut, o companie care cumpara un teren de la o alta companie va plati cu 19% mai mult. Astfel, pentru un teren de 6.400 de metri patrati cu valoarea de 80 de euro pe metru patrat la Cornetu costa pana la sfarsitul acestui an 512.000 de euro.

    De la 1 ianuarie acesta va costa cu 19% mai mult adica 609.280 de euro. Anul acesta aceasta taxa era perceputa doar la tranzactiile dintre persoanele fizice sau la cele dintre o persoana fizica si una juridica.

    Detalii aici

  • Imobiliare in stil italian

    La 40 de ani, Stefano Albarosa, CEO-ul grupului Cefin, este unul dintre dezvoltatorii imobiliari cei mai vizitati de catre fondurile de investitii. Poate la fel de des cautat precum Shimon Galon, seful GTC Romania, artizanul celei mai mari tranzactii de la noi cu o cladire de birouri – America House, sau Alexander Hergan, omul din spatele Avrig 35, alti doi cunoscuti developeri imobiliari din Romania.

    Dar, spre deosebire de alti dezvoltatori, Albarosa nu a facut niciodata un secret din faptul ca prefera sa intre in parteneriate cu un investitor financiar, care aduce atat cunostinte, cat si siguranta unui exit din proiectul construit. Nu degeaba Radu Lucianu, partener al companiei imobiliare Eurisko si partener de afaceri al Cefin, spune ca ii aduce „saptamanal“ investitori interesati.

    Albarosa este privit de consultantii imobiliari drept unul dintre cei mai capabili oameni din industrie, ce a cladit de la zero o afacere despre care nu stia mare lucru. Practic, a pornit de la cateva milioane investite in special pentru a sprijini dezvoltarea altor afaceri ale grupului Cefin, dar a ajuns in cinci ani la proiecte imobiliare de peste un miliard de euro.

    Chiar daca nu este un investitor discret, precum Alexander Hergan sau ca Gabriel Popoviciu, proprietarul proiectului Baneasa, si raspunde aproape de fiecare data la intrebarile jurnalistilor, putini stiu ca activitatile imobiliare ale lui Stefano Albarosa – devenite „perla“ grupului pe care l-a fondat in urma cu circa 12 ani – au inceput aproape accidental. „In real estate am intrat pentru ca nimeni nu stia sa cladeasca sedii asa cum ni le doream noi“, explica Stefano Albarosa, in biroul de la parterul unei cladiri din Primaverii – actualul cartier general al Cefin Real Estate, compania de dezvoltare imobiliara din holdingul Cefin.

    Holdingul, care este detinut in proportii egale de familia Albarosa si o alta familie de oameni de afaceri italieni – Orecchia, a pornit de la o afacere de import de autovehicule Iveco, s-a dezvoltat in industrii adiacente, dar vedeta a ajuns acum activitatea din real estate. Stefano Albarosa este extrem de pasionat de investitiile imobiliare, asa ca nu este de mirare ca, desi afacerile grupului Cefin se intind in multe orase din Romania, acoperind mai multe domenii, mai mult de trei sferturi din discutia cu reporterii BUSINESS Magazin s-a invartit in jurul afacerilor imobiliare. Grupul Cefin a dezvoltat deja proiecte in valoare de aproape 200 de milioane de euro, spune Albarosa. „Acum lucram la proiecte de 400 de milioane de euro si mai avem «pe teava» investitii ce ar putea ajunge la alte 400 de milioane de euro“, rezuma el. Cu totul, un miliard de euro.

    Spre deosebire de anii in care adulmeca primele oportunitati de investitii, acum numarul dezvoltatorilor puternici este considerabil mai mare. Desi portofoliul Cefin este remarcabil, tot mai multi dezvoltatori anunta planuri de investitii care nu se mai exprima in zeci de milioane de euro, ci in miliarde. Sau, cum spune Radu Lucianu, „la un moment dat, te depaseste piata“. Insa Albarosa si-a creionat deja strategia pentru a face fata concurentei.

    Prima directie a fost trasata inca de la cea dintai investitie majora a grupului in imobiliare – Cefin Logistic Park. In 2004, Cefin atragea in aceasta afacere fondul de investitii austriac Europolis printr-un contract de tip forward purchase, probabil primul de acest tip de pe piata romaneasca. Cefin primea o suma de bani pentru fazele pe care le livrase pana atunci din cadrul proiectului, iar fazele ulterioare de dezvoltare erau facute cu ajutorul finantarilor furnizate de fondul de investitii, dezvoltatorul avand astfel un exit asigurat. Adica exact ce vroia Albarosa.

    „Era mult mai greu sa obtii o finantare cand am inceput sa construim proiectul decat acum. Bateam la usile oricarei banci, dar era una singura – HVB Bank – care detinea aproape monopolul finantarilor pentru real estate. Imi aduc aminte ca la ora 13.00 aveam eu intalnire la ei la sediu, cu o ora inainte fusese Shimon (Galon, de la GTC Romania, dezvoltatorul proiectelor Europe House si America House – n. red.), iar dupa mine urma un alt dezvoltator“, isi aduce aminte italianul.

  • Bani de drum

    CONTEXTUL: În 1996, hotelul Caro, care avea pe atunci 11 camere şi făcea parte din complexul fostei Fabrici de Glucoză din zona de nord a Capitalei, avea nevoie de capital pentru extindere. Principalele venituri ale proprietarilor – familia Lazăr – veneau din închirierea camerelor şi din chiria pe care o luau lunar pentru clădirea de birouri de la intrarea în complex.

    DECIZIA: Ion Lazăr decide să închirieze toată clădirea de birouri companiei Unilever, care i-a plătit anticipat 13 milioane de dolari pentru întreaga clădire pe o perioadă de 15 ani.

    EFECTELE: Cu banii luaţi de la Unilever, familia Lazăr construieşte încă un hotel de 50 de camere în complex, pe care îl clasifică la trei stele, iar apoi dezvoltarea continuă cu veniturile din cele două hoteluri.

    Închirierea întregii clădiri de birouri către Unilever a fost una dintre mişcările pe care Ion Lazăr, proprietarul complexului Caro, le-a făcut pentru a putea dezvolta cât mai repede complexul. Ce a făcut? A introdus în 1996 sistemul de acces cu cartelă la uşi, „sistem necunoscut chiar şi expaţilor la acea vreme“, a avut mai multe momente când maşina personală a devenit „shuttle bus“ pentru clienţi (pentru a-i duce de la hotel la aeroport) şi a investit toţi banii care au intrat în familie pentru dezvoltare, „fără excepţie“, cum spune el.

    Între a închiria pe termen foarte lung şi a închiria – sau nu – pe perioade scurte, Ioan Lazăr, proprietarul editurii Adevărul, care deţine grupul hotelier Caro, a decis să închirieze pe 15 ani toată capacitatea pe care o avea la dispoziţie (o clădire de şase etaje, în total de 7.000 de metri pătraţi), la acea oră însă una dintre puţinele clădiri de birouri renovate din Bucureşti.

    „Cu banii luaţi am început construcţia celui de-al doilea hotel din complex – Hotel Parc, iar odată ce acesta a fost construit şi lansat pe piaţă, am avut acces mult mai uşor la credite pentru dezvoltare“, explică Ion Lazăr. După Caro Parc (54 de camere), clasificat la trei stele (cu o stea mai mult decât cele 11 camere din hotelul Caro Horoscop, primul din cele deţinute de familia Lazăr), a urmat un al treilea hotel în complex, Caro Golf, dezvoltat predominant din profitul obţinut din operarea celorlalte două. Cu 98 de camere, Caro Golf a fost clasificat la patru stele şi este principala raţiune a următoarelor proiecte din complex: piscină, centru de sănătate (spa), centru de fitness, centrală cu trigenerare şi karting. Caro Golf a mai fost extins în acest an cu 58 de camere.

    De asemenea, afluxul din ce în ce mai mare de oameni de afaceri, dar şi dezvoltarea zonei (apropierea de Pipera, una din zonele cu o creştere intensă a prezenţei sediilor de birouri) a fost motivul pentru construirea unui ballroom. Cu o investiţie de 4,5 milioane de euro, complexul de săli de evenimente a fost inaugurat în această primăvară pe malul lacului Tei, una din laturile fostei Fabrici de Glucoză. Clădirea se desfăşoară pe 3.500 de metri pătraţi, are 12 săli şi include şi un Grand Ballroom de 550 de locuri, al doilea spaţiu de acest gen ca mărime din Bucureşti după cel de la hotelul de cinci stele, aflat în contract de management cu JW Marriott.

    Renunţarea pentru 15 ani la clădirea de la intrarea complexului i-a adus nu numai avantajul banilor gheaţă, dar şi trafic pentru hotel. „Când ai o clădire de birouri închiriată în întregime de o multinaţională la tine în curte, unde mai ai şi hoteluri, efectul asupra afacerii hoteliere este foarte bun“, spune Lazăr.

    Acum, când grupul Caro totalizează peste 200 de camere în complex, efectul este invers: „avem hotel, să mai facem sedii de birouri“. De aici i-a venit lui Ion Lazăr ideea construirii unui nou centru de afaceri de 60.000 de metri pătraţi, alături de cel vechi. Pentru acest proiect însă, evaluat la 45 de milioane de euro, mult mai mare decât construcţiile de până acum, omul de afaceri caută un partener: „Este vorba despre un spaţiu destinat birourilor, dar şi restaurantelor şi magazinelor. Vrem să ne asociem pentru acest proiect cu alţi parteneri, păstrând raportul undeva la 50/50“. Clădirea va fi amenajată în locul unor construcţii mai vechi din curtea hotelului Caro şi lucrările vor începe cel mai probabil anul viitor.

    Omul de afaceri spune că nu are nicio problemă dacă va veni un alt chiriaş care să îi plătească pe 15 ani, ceea ce i-ar aduce capital pentru dezvoltarea terenului liber pe care îl mai deţine acolo (peste 4 hectare). „Însă nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Acum piaţa de birouri a crescut foarte mult şi multinaţionalele au de unde să aleagă. Dar cu siguranţă clădirea va fi ocupată încă de la lansare“, apreciază Lazăr.

  • Azi in toata tara

    Peste 12.000 de apartamente in lucru la Cluj-Napoca, doua mall-uri pe punctul de a fi inaugurate si alte doua in lucru tot in orasul de la poalele Feleacului, un singur dezvoltator cu nu mai putin de 12 proiecte in Iasi, mii de noi locuinte livrate sau in lucru la Constanta. Toate aceste date arata ca Bucurestiul a incetat sa mai fie singurul pol de atractie din Romania pentru investitorii imobiliari.

    In mod traditional, se spunea ca piata imobiliara din marile orase urmeaza Bucurestiul la distanta de doi ani. Adica in Cluj-Napoca, Timisoara sau Constanta se intampla la un moment dat ceea ce se petrecea cu doi ani in urma in Bucuresti. Realitatea din teren arata acum diferit. In unele privinte, ca in cazul spatiilor de birouri de clasa A, decalajul este poate chiar mai mare, dar in altele, precum constructia de locuinte noi, intervalul este mult mai strans.

    Dar decalajele sunt pe cale de a fi rapid recuperate, dat fiind ca multi dezvoltatori au ajuns acum chiar sa ocoleasca Bucurestiul, din cauza preturilor ridicate ale terenurilor. „In Bucuresti este atat de scump, incat nu mai are sens sa construiesti“, spune Teodor Pop, directorul dezvoltatorului imobiliar RED Management. El apreciaza ca investitorii prefera acum sa se orienteze spre alte orase decat sa suporte „preturile exorbitante“ din Capitala. RED Management are in lucru acum mai multe proiecte in Constanta, Arad, Braila sau Baia Mare, dar si in Bucuresti.

    RED – care are ca actionari principali fondurile de investitii Warburg Pincus (SUA) si GED Capital (Spania) – este prezent de mai multi ani pe piata romaneasca, dar situatia este mai suparatoare pentru dezvoltatorii care abia acum vin in Romania. „In viitor ne vom concentra pe orasele din provincie, pentru ca terenurile din Bucuresti au devenit prea scumpe si majoritatea dezvoltatorilor care intra acum evita aceasta piata“, spunea Kay Thorkildsen, presedintele dezvoltatorului WestHouse Group, care a anuntat trei proiecte imobiliare in Constanta.

    De altfel, in Constanta sunt deja in diverse faze de dezvoltare mai bine de zece proiecte rezidentiale, ale caror preturi de vanzare se apropie de cele din Bucuresti. Este drept ca orasul profita de prezenta pe litoral si multe locuinte sunt cumparate in scop turistic. Interesul pentru locuintele noi este ridicat, spune Andra Turcu, marketing & sales manager la Tomis Development, companie ce dezvolta cartierul rezidential Tomis Plus, la iesirea din Constanta inspre Mihail Kogalniceanu. Ca urmare, preturile terenurilor au avut o evolutie exploziva in ultimii doi ani, inregistrand triplari in apropierea proiectelor. Mai ales ca pe piata constanteana sunt anuntate investitii ale unor mari dezvoltatori prezenti in Romania, precum Neocity, Engel Europe sau spaniolii de la Gran Via.

    Compania Impact, singurul dezvoltator imobiliar listat la bursa din Bucuresti, a fost unul dintre pionierii complexurilor rezidentiale in provincie. Dupa ce a construit mai multe ansambluri de case in zona Bucurestiului, Impact a lansat proiecte in Constanta, Ploiesti si Oradea si va colabora cu Primaria locala pentru un complex in Cluj-Napoca.

    Din urma vin insa puternic dezvoltatorii straini, precum grupul israelian ENG (care s-a concentrat pe Iasi, unde a anuntat 12 proiecte, dintre care zece rezidentiale), Bas Development, companie formata prin fuziunea a doi dezvoltatori originari tot din Israel, Bar-On Adam Structures si Aura Investments (care tinteste orase ca Ploiesti sau Brasov) sau Westhouse si Gran Via, ambele cu proiecte rezidentiale in Constanta.

    In domeniul locuintelor noi, pietele din marile orase sunt pe punctul de a prinde din urma piata bucuresteana, cel putin la nivelul intentiilor si al anunturilor. Totusi, exista segmente unde Capitala pastreaza inca un avans suficient.

    Pentru clujeni, de exemplu, cumpararea unui apartament de lux poate fi inca o problema. Daca in Bucuresti multi ani s-au construit aproape exclusiv locuinte foarte scumpe si abia din 2005 dezvoltatorii si-au indreptat atentia spre clasa de mijloc, in Cluj-Napoca evolutia a fost oarecum inversa. Pentru ca orasul de sub Feleac a avut o particularitate ce l-a diferentiat de orice alt oras din Romania – jocul Caritas. „Asa nefericit cum a fost el, jocul a facut si multi castigatori, majoritatea aici“, spunea un om de afaceri clujean. De pe urma Caritas, in Cluj-Napoca s-a format o patura de mijloc semnificativ mai consistenta decat in alte parti, iar investitorii locali au construit blocuri de locuinte in special pentru acestia. „Noi am construit, incepand de prin 2000, mai intai pentru persoanele cu venituri medii“, spune Ramona Cuc, director general si actionar al companiei imobiliare clujene Grup de Lux.

    Iar acum, in Cluj-Napoca sunt anuntate proiecte rezidentiale de peste 500 de milioane de euro, care ar urma sa se transforme in 12.000 de noi locuinte. Acestea sunt dezvoltate de firme precum Polus Real Estate, membra a dezvoltatorului TriGranit din Ungaria, sau Impact in colaborare cu autoritatile locale, fiecare dintre aceste doua companii anuntand peste 5.500 de locuinte. Sunt insa si proiecte mai mici, precum Bonjour, din cartierul Buna Ziua, dezvoltat de firma cu capital italian Mao Imobiliare in parteneriat cu compania Elite Group, detinuta de oameni de afaceri romani.

    Intrate pe radarul investitorilor, Cluj-Napoca si alte orase din tara recupereaza decalajul fata de piata imobiliara din Bucuresti, mai ales ca preturile locuintelor sunt inca mai mici decat in Bucuresti. Pe de-o parte, terenurile sunt mai ieftine, iar pe de alta parte, costurile de constructie sunt mai mici. Urmand insa exemplul Capitalei, este perfect posibil ca in scurt timp preturile sa creasca, pe fondul unei cereri tot mai mari. Cresterea puterii de cumparare vizibila in ultimii ani in Bucuresti se manifesta si in provincie.

    Mai mult insa, o serie de investitori straini – fie alungati de preturile mari ale terenurilor din Bucuresti, fie atrasi de facilitatile oferite de autoritatile locale – aleg sa construiasca fabrici, sa deschida centre de suport sau sa lanseze diverse operatiuni de servicii in orasele importante din tara. Exemplul fabricii Nokia la Cluj-Napoca sau venirea Ford la Craiova sunt concludente. Iar aceste investitii sunt urmate si de o deplasare a fortei de munca, ceea ce va pune presiune pe piata imobiliara din respectivele localitati. Pe langa nevoia de noi locuinte pentru lucratorii straini sau autohtoni, aceste investitii vor atrage si dezvoltatori de spatii industriale sau de birouri.

    Dezvoltatorii de centre comerciale au luat cu asalt deja orasele mai mari sau mai mici, analistii Colliers spunand ca nu exista practic localitate cu peste 100.000 de locuitori care sa nu aiba cel putin un proiect de mall, retail park sau hipermarket cu galerie comerciala, ba chiar doua sau trei astfel de investitii. In schimb, Romania sufera puternic la capitolul spatii logistice, remarca de curand Lorand Szarvadi, director executiv si fondator al lantului de electrocasnice Domo. Totusi, si piata spatiilor de depozitare a fost luata la tinta. Cefin Real Estate, care a dezvoltat in parteneriat cu fondul de investitii austriac Europolis parcul logistic Cefin Logistic Park, pe autostrada Bucuresti-Pitesti, lucreaza deja la doua proiecte similare in Arad si Timisoara. Cefin are terenuri de aproape trei milioane de hectare in mai mult de zece orase, pe care va dezvolta in special proiecte industrial-logistice si rezidentiale.

    Nici spatiile de birouri nu sunt prea multe in orasele mari. Mult timp, Brasovul sau Cluj-Napoca au avut doar o cladire sau doua de birouri „de clasa A“, construite in general de investitori locali, dar care nu erau prea solicitate de chiriasi.

    Acum, tot costurile ridicate din Bucuresti ii determina pe investitori sa ia in calcul si alte destinatii pentru investitiile lor. In plus, prezenta unor centre universitare puternice determina firme ca Siemens, CapGemini sau Genpact sa deschida centre de servicii in Iasi, in timp ce Nokia a ales Clujul. „Necesar de birouri este si in alte orase“, spune Teodor Pop. RED Management, firma pe care o conduce Pop, construieste 155.000 de metri patrati de birouri intr-un parc de afaceri, vizand in mod special chiriasi pentru spatii de back office, call center sau service center, precum Accenture, Genpact, Ericsson sau Siemens.

    Cert este ca pentru multi investitori imobiliari, Romania nu se mai reduce de mult la un singur oras, asa cum apare in studiile de piata ale companiilor imobiliare internationale.