BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Într-o piaţă a evenimentelor în care noutatea şi inovaţia sunt cerinţe constante, un start-up-ul românesc vine cu o soluţie inovatoare care trasformă roboţii în artişti

    Într-o piaţă a evenimentelor în care noutatea şi inovaţia sunt cerinţe constante, start-up-ul românesc CyberEvent vine cu o soluţie inovatoare – RoboCanvas, un sistem de roboţi bazat pe inteligenţă artificială care transformă fotografiile în caricaturi desenate în timp real.

    Cu o investiţie de peste 130.000 de euro şi opt luni de dezvoltare intensă, sistemul a fost deja prezent la peste 30 de evenimente organizate pentru branduri de top precum Google şi Coca-Cola. Compania, care a încheiat anul 2024 cu venituri de 400.000 de euro, îşi propune să îşi dubleze afacerile în 2025, mizând pe extinderea în ţările vecine şi pe dezvoltarea de noi soluţii inovatoare pentru industria evenimentelor.

    „Lucrând de mulţi ani în industria evenimentelor şi fiind destul de conectat la nivel global cu ceea ce se întâmplă în piaţă, aceasta este genul de industrie în care, în briefuri, nu lipseşte niciodată solicitarea: «Am vrea ceva nou, am vrea ceva inovativ, am vrea ceva, dacă se poate, ce nu s-a mai văzut». Iar 99% dintre soluţiile aplicate evenimentelor trebuie să conţină ceva ce nu s-a făcut până acum“, a precizat, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Valentin Văcăruş, fondatorul CyberEvent.

    Compania a fost fondată înainte de pandemie, când Văcăruş a identificat o oportunitate în piaţă. „Înainte de pandemie, organizând pentru clienţi un eveniment cu multe soluţii digitale, am descoperit că nu există nicio platformă sau hub care să pună la dispoziţia, în special, a agenţiilor sau a companiilor soluţii tehnologice care să permită interacţiunea directă cu end-userul, cu participanţii la eveniment. Am început cu o instalaţie second-hand cumpărată din Israel. După aceea, pas cu pas, am ajuns la aproape 100 de astfel de soluţii, dintre care 95% sunt produse în România.“

    RoboCanvas, una dintre soluţiile create de companie, a necesitat opt luni de dezvoltare intensă. „Caricaturile sunt create de un model bazat pe inteligenţă artificială. Este un model pe care îl rulăm local şi pe care l-am antrenat cu ajutorul a 1.000 de caricaturi realizate de caricaturişti celebri. Tot ceea ce este transmis către roboţi este interpretat de un model AI care generează codul necesar pentru ca roboţii să deseneze“, a explicat Ştefan Gavril, chief innovation officer în cadrul CyberEvent.

    Cum funcţionează mai exact RoboCanvas? Persoanei care vrea să încerce soluţia i se face mai întâi o poză cu telefonul mobil, care este procesată de software-ul AI RoboCanvas şi transformată într-o caricatură, ce este ulterior desenată de roboţi pe hârtie.

    Soluţia este scalabilă, putând funcţiona cu mai mulţi roboţi în paralel: „La un eveniment mare, am putea lucra şi cu şase roboţi în paralel, sau clientul poate alege unul singur, dacă are un buget mai restrâns“, a precizat Gavril. Pentru trei roboţi prezenţi la un eveniment pentru câteva ore, preţul porneşte de la 2.500 de euro.

    Anul acesta, echipa continuă să lucreze la îmbunătăţirea soluţiei: „Momentan durează circa 3-4 minute ca robotul să deseneze caricatura, dar vrem să reducem timpul la două minute. Oamenii nu vor să aştepte foarte mult, chiar dacă mulţi stau şi filmează procesul, fiind fascinaţi de ideea că o mână de robot le creează desenul“, a menţionat Gavril. De asemenea, compania lucrează şi la diversificarea tipurilor de portrete: „Am implementat un tip de caricatură care îţi creează o imagine mai plăcută, mai dezirabilă – o caricatură mai «soft». În momentul de faţă, lucrăm şi la implementarea unei alte opţiuni – să se poată alege şi un portret simplu, nemodificat de AI.“

    CyberEvent a implementat până acum diverse soluţii pentru companii precum Google, YouTube, Philip Morris, Coca-Cola şi Procter & Gamble, fiind prezentă cu activări în ţări precum Italia, Polonia, Serbia, Croaţia şi Arabia Saudită.

    O altă soluţie inovatoare la care lucrează compania este Holobox: „Este o cutie cu un ecran transparent. Datorită profunzimii cutiei, tot ce se vede pe ecran arată ca o hologramă. Software-ul pe care lucrăm în prezent are ca scop să creeze din acea hologramă o interacţiune foarte interesantă cu utilizatorul“, a explicat Ştefan Gavril.

    Pentru 2024, CyberEvent şi-a propus să participe la 500 de evenimente şi să adauge cel puţin 15 instalaţii noi în portofoliu. „Ne propunem o cifră de afaceri de minimum 700.000 de euro la finalul anului. Practic, ar trebui să ne dublăm faţă de anul trecut, ceea ce am reuşit să facem de la an la an, într-o industrie în care, până acum, nu am investit deloc în marketing. Vom începe să investim în promovare şi credem că acest lucru ne va ajuta“, a punctat Valentin Văcăruş.

    Compania a investit până acum peste 300.000 de euro în instalaţii şi plănuieşte să se extindă în ţările vecine: „Am încheiat câteva parteneriate cu companii similare din ţările din jur, precum Ungaria, Cehia şi Austria. Acesta este primul nostru obiectiv – să începem să avem evenimente recurente acolo“, a completat Văcăruş.   

    „Ne propunem minimum 700.000 de euro ca cifră de afaceri la finalul anului. Practic ar trebui să ne dublăm faţă de anul trecut, ceea ce am reuşit să facem de la an la an într-o industrie în care noi până acum nu am investit absolut deloc în marketing. Dar vom începe să investim în promovare şi credem că asta o să ne ajute.” 

    Valentin Văcăruş, fondatorul CyberEvent

    „Momentan durează circa 3-4 minute ca robotul să deseneze caricatura, dar vrem să îmbunătăţim timpul la 2 minute. Oamenii nu vor să stea foarte mult să aştepte, chiar dacă mulţi stau şi filmează în timp ce se desenează caricatura pe foaie pentru că le place fix ideea că mâna de robot le creează acest desen.” 

    Ştefan Gavril, Chief Innovation Officer, CyberEvent

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Cosmin Pertz, cofondator şi CEO al Examin 

    Ce face? Este specializat în automatizarea şi analiza video cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI).

    „Vrem să punem bazele unei companii în Statele Unite şi să atragem atât clienţi cât şi investitori din zona respectivă. Deşi ne dorim să fim activi şi în România, extinderea în SUA reprezintă o oportunitate importantă, având în vedere integrarea mai uşoară cu alte soluţii de acolo. În martie intenţionăm să facem acest pas şi să demarăm procesul de înfiinţare a companiei. Pe termen scurt, ne propunem să finalizăm între 3 şi 5 modele AI bine antrenate şi validate de clienţi cu experienţă în industrie, înainte de a ne extinde efectiv în Statele Unite. Totuşi, trebuie să iniţiem procesul din timp şi să ne familiarizăm cu particularităţile pieţei. Pe termen mediu, dorim să scalăm soluţia în mai multe direcţii, inclusiv modele AI, automatizări şi IoT.“

    2. Invitaţi: Valentin Văcăruş, fondatorul CyberEvent, şi Ştefan Gavril, chief innovation officer în cadrul CyberEvent

    Ce fac? Furnizează soluţii digitale pentru evenimente, una dintre acesta fiind RoboCanvas, un sistem bazat pe AI care desenează caricaturi în timp real pe baza fotografiilor utilizatorilor.

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitată: Irina Constantin, cofondatorare şi CEO, VAUNT – platformă de vânzări şi marketing pentru domeniul imobiliar

    Ce e nou? Start-up-ul românesc are în plan să lanseze o rundă de finanţare, în condiţiile în care de la lansarea soluţiei în urmă cu patru ani şi până în prezent s-a dezvoltat aproape integral doar din fonduri proprii. Acum vizează o expansiune accelerată în afara României, în special pe piaţa din Statele Unite, unde a deschis deja un sediu.

    „Suntem în discuţii cu câteva fonduri şi cu câţiva investitori şi vom vedea cum se alinează planul lor cu planul nostru pentru că asta este cel mai important lucru. Noi vrem să mergem pe dezvoltarea produsului în continuare şi pe consolidarea sa şi să punem şi know-how-ul de achiziţie în produs. Este foarte important pentru noi acest lucru şi totodată să ne luăm şi parteneri în această direcţie.“

    2. Invitat: Elvis Arteni, cofondator Pathium (fostul MetaTags) – soluţie de smart tracking pentru transporturi

    Ce e nou? Start-up-ul local se pregăteşte să lanseze în luna martie a acestui an soluţia sa inteligentă de monitorizare în timp real a transporturilor de mare valoare, având deja discuţii cu mai mulţi potenţiali clienţi, printre care se numără o berărie artizanală din Bucureşti, o firmă de logistică din zona automotive din Sibiu şi câteva companii din zona de vest a ţării. De la demararea proiectului în 2023, start-up-ul a fost în faza de teste şi dezvoltare, reuşind să găsească anul trecut un partener strategic pentru componenta hardware a soluţiei.

    „După lungi căutări am găsit un colaborator cu sediul în Italia. Ei sunt italieni la bază, dar au o experienţă de 15 ani în Europa – au mai lucrat cu firme mari, precum DHL, pentru soluţii similare. Şi atunci după câteva luni şi sesiuni de comunicare, sesiuni în care ne-au trimis device-urile lor, am testat device-urile lor, le-am conectat la platforma noastră şi multe alte de etape de «trial and error», ne-am dat seama că ei chiar ne oferă toată soluţia hardware de care avem nevoie.“

    3. Invitat: Mihai Guran, fondator şi CEO al SalesOMMO – platformă pentru vânzări bazată pe AI

    Ce e nou? Start-up-ul românesc şi-a propus ca în prima jumătate a anului 2025 să ajungă la un portofoliu de 20-30 de clienţi şi să atragă o finanţare de la un fond de investiţii. Proiectul SalesOMMO a fost demarat în 2023, iar prima versiune a platformei a fost lansată la începutului anului trecut. 

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Gestul făcut de Bill Gates la doar 13 ani care a pus bazele Microsoft. Când alţii plecau la joacă el dezlega secretele tehnologiei care aveau să îi ridice imperiul de miliarde

    Bill Gates, părintele Microsoft, şi totodată cel mai bogat om din lume până în 2017, a avut o copilărie puţin mai diferită de ceilalţi copii. El a dezvăluit că de multe ori se furişa din casă pentru a scrie linii de cod până la miezul nopţii. Această pasiune timpurie şi setea de cunoaştere a tehnologiei au fost cruciale în ridicarea imperiului Microsoft, scrie CNCB.

    Motivaţia tânărului Gates pentru ieşirile sale era simplă: la acea vreme nimeni nu deţinea computere performante, iar el căuta să dezlege secretele tehnologiei şi să înţeleagă cum funcţionează.

    În lipsa unui computer performant pe care să îşi exerseze abilităţile, Gates a găsit o altă alternativă. În loc să meargă la somn, el prefera să ia primul autobuz către centrul oraşului şi să se oprească la o sală de calculatoare, unde rămânea până noaptea târziu.

    „Eram copii… niciunul dintre noi nu avea experienţă reală în domeniul calculatoarelor”, scrie Gates în Source Code, noua sa carte.

    Părinţii săi erau prea ocupaţi cu propriile cariere – tatăl său era avocat, iar mama sa era activistă civică – pentru a observa că fiul lor adolescent se furişa afară din casă, spune el.

    Pe măsură ce Gates a devenit mai priceput la programare, a început să se gândească la posibilele aplicaţii în lumea reală ale noilor sale abilităţi – cum ar fi scrierea de software pentru computerele personale, ideea care a stat la baza Microsoft – o idee pe care ar fi putut să nu o aibă niciodată, dacă ar fi rămas în dormitorul său.

    Mai târziu, o companie locală, Computer Center Corp. îi încredinţase lui Gates şi prietenilor săi din clubul de informatică de la şcoala Lakeside din Seattle, printre care şi viitorul cofondator Microsoft, Paul Allen, sarcina de a identifica erori în programele software folosite de aceasta. Compania le-a oferit în schimb timp nelimitat pentru scrierea şi testarea propriului cod – inclusiv acces în afara orelor de program.

    În ceea ce îi priveşte pe cei trei copii ai săi, care sunt acum adulţi, Gates spune că îi place să creadă că ar fi ştiut dacă aceştia s-ar fi furişat afară în toiul nopţii – un lucru pe care nu l-ar fi aprobat niciodată, ca tată.

    „Cu siguranţă, am fost un părinte mai atent, cu mare ajutor din partea Melindei”, mai scrie el în Source Code.

     

  • Ne luăm adio de la săptămâna de lucru de cinci zile? Ce experimentează mai nou companiile din întreaga lume?

    Pe măsură ce companiile din întreaga lume experimentează o săptămână de lucru de patru zile, angajaţii continuă să îşi exprime interesul faţă de acest concept. În acelaşi timp, apariţia unor instrumente AI precum Microsoft Copilot ar putea ajuta angajaţii să crească productivitatea la locul de muncă, dar şi să paveze drumul către o săptămână de lucru de patru zile ca şi regulă generală, nu doar ca experiment, scrie CNBC.

    Cu atâtea promisiuni cu privire la cât de mult din volumul de muncă al angajaţilor ar putea reduce IA, este posibil ca tehnologia să creeze o săptămână de lucru de patru zile cândva în viitor?

    „Cu siguranţă. Modelele AI devin din ce în ce mai sofisticate şi mai capabile. Capacitatea noastră de a le folosi pot contribui la o experienţă unică mai rapidă, mai uşoară şi mai ieftină”, a spus Kelly Daniel, director în cadrul companiei AI Lazarus.

    Care ar fi rolul şi impactul AI in săptămâna de muncă de patru zile

    Pentru început, în timp ce oamenii încep deja să vadă beneficiile utilizării unor instrumente AI, trebuie meţionat că aceste instrumente nu este distribuit în mod egal şi asta trebuie să se schimbe.

    „Dacă utilizaţi tehnologia în fiecare zi trebuie să ştiţi că 89% din utilizatori raportează deja o creştere a productivităţii. Cu toate astea, dacă o utilizaţi mai rar, în fiecare săptămână sau lună, sporirea productivităţii va apărea mai lent”, spune Rebecca Hins, şefa departamentului Work Innovation Lab, din cadrul companiei de software Asana.

    Acest lucru face ca organizaţiilor să le fie greu să evalueze cât de eficientă este cu adevărat această tehnologie şi să ia decizii în consecinţă pentru angajaţii lor.

    „Pentru ca un tip diferit de organizare a programului de lucru să funcţioneze cu adevărat, toată lumea va trebui să beneficieze de pe urma tehnologiei şi să fie capabilă să folosească tehnologia în mod eficient” mai adaugă Hinds.

    Până când nu va exista o adoptare pe scară largă, atât la nivel individual, cât şi la nivelul echipelor, probabil că nu va exista nicio schimbare în ceea ce priveşte stilurile de lucru flexibile.

     „Cred că organizaţiile sunt confortabile cu  acest status quo”, spune ea.

    Dacă va veni un moment în care companiile vor adopta pe scară largă această tehnologie şi vor observa o creştere a productivităţii care ar putea justifica o săptămână mai scurtă, schimbarea ar putea avea loc în diferite moduri.

    Unele companii ar putea spune „ne aşteptăm să aveţi aceeaşi productivitate pe săptămână. Şi dacă puteţi face asta în patru zile în loc de cinci, este minunat. Mergeţi acasă”, potrivit lui Mark Riedl, profesor la Georgia Institute of Technology.

    Alţii, însă, ar putea spune că în locul sarcinilor pe care o poate prelua inteligenţa artificială „ar trebui să vă transferaţi timpul către o sarcini mai semnificative şi să lucraţi în continuare la fel de mult, pentru că există întotdeauna multede făcut”, mai spune Riedl.

    Iar alţii, în continuare, ar putea folosi apariţia inteligenţei artificiale pentru a renunţa complet la unele locuri de muncă, ceea ce ar putea însemna că colegii lor vor prelua munca respectivă.

     „Nu cred că avem prea multe locuri de muncă care ar putea fi înlocuite 100%, spune Reidl, dar unele companii ar putea descoperi că pot atinge obiectivele cu mai puţini oameni” mai spune el.

    În cele din urmă, modul în care apariţia inteligenţei artificiale va afecta angajaţii va „varia de la întreprindere la întreprindere, în funcţie de obiectivele şi nevoile acestora”, concluzionează Kelly Daniels.

  • Ca să nu-ţi pierzi inspiraţia

    Unii au viteză mare la scris pe telefon, alţii se descurcă mai greu, ambele categorii putând scrie mai comod de pe o tastatură portabilă, după cum consideră un designer de produse, Justin Mitchell. Acesta a lansat un concept de tastatură pliabilă de tip „clamshell” care se potriveşte cu modelele iPhone şi Samsung Galaxy S, denumită Amber KB1, scrie Dezeen. Pliată, tastatura seamănă cu un penar, iar odată deschisă, telefonul se poate plasa pe lat în capac, funcţionând ca un miniecran de laptop legat la taste, iar proprietarul se poate opri să scrie oriunde îi vine inspiraţia. Amber KB1 este suficient de mică, încât să fie uşor de transportat în geantă, şi se poate încărca printr-un port USB.

  • În căutarea diamantelor tech, dincolo de mirajul evaluărilor

    În ciuda provocărilor care persistă în ecosistemul local de start-up-uri tech, precum concentrarea excesivă pe produs în detrimentul aspectelor comerciale sau planificarea financiară deficitară, Catalyst România, primul fond de venture capital din România specializat în tehnologie, continuă să găsească oportunităţi de investiţii promiţătoare. Echipa Catalyst continuă să investească anul acesta din fondul II, să facă ultimele exituri din primul fond şi, totodată, va începe şi pregătirile pentru cel de-al treilea fond.

    Vedem fondatori mai realişti. După bula din 2020-2022, au început să se regleze aşteptările fondatorilor referitor la evaluări, pentru că a fost o perioadă în care exista un decalaj foarte mare între aşteptări şi realitate. Vedem că acest decalaj s-a mai reglat acum”, a spus Alin Stanciu, partener în cadrul Catalyst România.

    Fondul a investit până în prezent aproximativ 22 mil. euro din cel de-al doilea fond, care are un capital total investibil de 40 de milioane de euro. În 2024, Catalyst România a realizat două investiţii în valoare totală de 4,5 milioane de euro: în Leanpay, o companie slovenă de servicii BNPL (buy now, pay later), care a intrat pe piaţa din România, şi în Adapta Robotics, un start-up românesc care dezvoltă roboţi pentru testarea dispozitivelor electronice. Recent, fondul a anunţat şi o investiţie în dotLumen, un start-up local care a dezvoltat o tehnologie AI pentru nevăzători, ca parte a unei runde totale de 5 milioane de euro. În ceea ce priveşte strategia de investiţii, Catalyst România se concentrează pe companii tech cu venituri recurente lunare de minimum 50.000-60.000 de euro, preferând modelele de business de tip SaaS. O caracteristică distinctivă a fondului este monitorizarea îndelungată a potenţialelor investiţii.

    „De fapt, ceea ce reuşim să facem cu destul de mult succes este să stăm cu compania respectivă şase luni, un an, doi ani, uneori. Îi monitorizăm până ajung la nivelul respectiv. Facem muncă pro bono efectiv aici”, a explicat Stanciu.

    Din experienţa sa, fondatorii de start-up-uri tech din România se confruntă cu mai multe provocări specifice. „Noi ne lovim foarte des de fondatori care sunt obsedaţi de produsul lor. Şi, fiind obsedaţi de produsul lor, care de obicei pleacă dintr-o nevoie pe care o simt ei în piaţă, tot ce înseamnă go-to-market strategy, pricing, orice aspect comercial care vine ulterior este complet neglijat. Şi vedem idei foarte bune care cad la implementare. Vedem idei bune şi produse bune, produse finite care nu reuşesc să-şi găsească tracţiunea. Şi o vedem chiar cu durere la companii din portofoliul propriu, pe care le punem în antiteză cu companii similare din afară, care au un mindset foarte comercial. Fondatorii noştri, în general, au un mindset foarte tehnic”, a punctat partenerul de la Catalyst România.

    O altă problemă frecventă este reticenţa faţă de investitori şi diluarea acţionariatului. „În general, când vin să facă fundraising, fondatorii vin cu mentalitatea: Vreau să fie compania mea, nu vreau să mă diluez. Dacă vine un investitor, o să ia 20% şi probabil că o să-mi taie capul dacă nu merg lucrurile. Toate acestea nu sunt deloc adevărate, cel puţin din postura noastră de acţionari minoritari – avem nişte drepturi, dar nu de control”, a subliniat Stanciu, adăugând cât de important este ca fondatorii să înţeleagă exact beneficiile conceptului smart money. Totodată, de cele mai multe ori există şi o problemă legată de proprietatea intelectuală. „Companiile din portofoliul nostru sau la care ne uităm, de multe ori, au probleme de IP. Fondatorii nu ştiu unde e IP-ul – e o parte acolo, o parte dincolo, au lucrat trei băieţi pentru ei, n-au avut contracte de muncă”, a adăugat Stanciu.Pentru 2025, Catalyst România îşi propune să finalizeze investiţiile primare din fondul II, ţintind spre 4-5 investiţii noi, care ar duce portofoliul la 14-15 companii. De asemenea, fondul urmăreşte să lichideze primul fond, din care mai are de realizat trei exit-uri, după ce în 2024 a realizat două exituri – Vola şi 123FormBuilder. Din 2026, echipa se va pregăti pentru lansarea celui de-al treilea fond, care ar urma să devină operaţional în 2027. „Sper să vedem şi exituri în 2025. Principalul combustibil pentru investiţii sunt exact exiturile şi, din modelele astea, din exemplele astea fericite, se hrănesc şi noi fondatori, dar se hrănesc foarte bine şi investitorii”, a subliniat el.

    Perspectivele pieţei sunt încurajatoare şi datorită apariţiei unor noi fonduri de private equity, care pot deveni potenţiali cumpărători pentru investiţiile venture capital. În ceea ce priveşte verticalele tech vizate, fondul are un interes special pentru cloud computing şi cybersecurity, precum şi pentru start-up-uri care folosesc inteligenţa artificială, dar cu o abordare specifică: „Nu ne uităm la companii care încearcă să construiască AI-uri. Ne uităm la companii care folosesc AI-urile existente, şi asta a ajuns deja un must.”

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    Invitat: Andrei-Fredy Crăciun, cofondator al Loopple AI

    Ce face? A dezvoltă o soluţie bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale pentru construcţia rapidă de website-uri. „Se estimează că până în 2034 piaţa va ajunge la aproximativ 33 de miliarde de dolari. La nivel mondial sunt în jur de 400 de milioane de afaceri mici, dintre care 28%, adică 120 de milioane de afaceri mici, nu au încă un website. Dacă e să facem un calcul destul de rapid şi dacă am putea lua doar 0,1% din piaţa asta, ar însemna undeva la 12 milioane de dolari pe an, la o subscripţie de 100 de dolari pe an.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Daniel Nicolae, cofondator şi CEO, Innoship – platformă pentru optimizarea livrărilor.

    Ce e nou? Start-up-ul românesc, care din 2022 face parte din grupul Alsendo (susţinut de fondul Abris Capital), a înregistrat o creştere puternică a afacerilor în 2024. „Anul trecut pentru noi a venit cu o o nouă etapă de creştere. Vorbim de 62% creştere de la an la an a cifrei de afaceri la peste 2 mil. euro. De asemenea, am raportat o creştere în EBITDA (profit operaţional) ceea ce din nou arată că după o perioadă de investiţii compania generează valoare pentru investitori şi pentru acţionari, ceea ne poziţionează drept una dintre companiile cu cea mai mare creştere a cifrei de afaceri şi capacitate de a genera EBITDA din grupul Alsendo, inclusiv pentru perioada următoare.“

    2. Invitat: Denis Tudor, cofondator şi CEO al Swisspod Technologies – soluţii de transport de mare viteză.

    Ce e nou? Start-up-ul elveţiano-român Swisspod Technologies mai are de strâns câteva sute de mii de dolari pentru a încheia runda actuală de finanţare de 7 mil. dolari, la o evaluare pre-money de aproximativ 50 mil. franci elveţieni (circa 55 mil. dolari), în care a investit şi familia Porsche. Recent, compania a atras întreaga sumă de 200.000 de euro pe care viza să o strângă prin intermediul platformei de crowdfunding Seedblink şi a decis să extindă runda pe platformă cu încă 50.000 de euro. Finanţarea va fi folosită pentru dezvoltarea şi testarea tehnologiei la scară largă în SUA, în timp ce testele la scară redusă din Elveţia sunt susţinute prin granturi guvernamentale. 

    3. Invitat: Casius Morea, fondatorul EmailTree AI – platformă de management a e-mail-urilor cu ajutorul AI

    Ce e nou? Start-up-ul a atins pragul de 1 mil. euro cifră de afaceri în 2024 şi estimează o creştere de 3,5-4 ori în acest an. „Anul trecut a fost un milestone, un prag psihologic important pentru noi şi echipă. Pentru 2025, estimările noastre indică o creştere de 3,5-4 ori. Suntem superspecializaţi pe e-mail, pe Intelligent Email Management, să rezolvăm complexitatea procesului prin care trece un om să rezolve un e-mail.“

    Rubrica „Investor Watch”

    1. Invitat: Alin Stanciu, partener, Catalyst România – primul fond de capital de risc de pe plan local axat pe investiţii în start-up-uri de tehnologie

    Investiţii noi din fondul II, exit-uri din primul fond şi pregătiri pentru fondul III

    „Obiectivul pentru 2025 ar fi ca fondul II să fie total investit ca şi capital primar. Evident că urmează în următorii ani să mai facem investiţii de tip follow-on în companiile în care suntem deja acţionari, dar nu vom mai aduce companii noi în portofoliu. Un alt obiectiv pentru 2025 este să lichidăm fondul I, care deja este în al doilea an de extindere.“

    2. Invitat: Marius Istrate, preşedintele TechAngels – cel mai mare grup de business angels din România

    Previziuni 2025: Investiţii estimate la 4 mil. de euro ale membrilor grupului. Totuşi investitorii sunt prudenţi din cauza contextului economic şi politic. „60% dintre membrii care ne-au răspuns ne-au spus că îi îngrijorează foarte mult climatul social, politic, economic, precum şi modificările fiscale făcute pe genunchi, pe repede înainte, care intră în aplicare la câteva zile după ce au fost anunţate. Astăzi avem start-up-uri cărora li se transmite, elegant bineînţeles, faptul că ar fi bine să se încorporeze în alte ţări, să aibă o plasă de siguranţă, să fie încorporaţi în alte ţări, dacă vor să continue discuţiile pentru o rundă de investiţii. Vor să aibă o entitate într-o ţară unde există predictibilitate din punct de vedere fiscal şi economic şi politic.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Gestul făcut de Bill Gates la doar 13 ani care a pus bazele Microsoft. Când alţii plecau la joacă el dezlega secretele tehnologiei care aveau să îi ridice imperiul de miliarde

    Bill Gates, părintele Microsoft, şi totodată cel mai bogat om din lume până în 2017, a avut o copilărie puţin mai diferită de ceilalţi copii. El a dezvăluit că de multe ori se furişa din casă pentru a scrie linii de cod până la miezul nopţii. Această pasiune timpurie şi setea de cunoaştere a tehnologiei au fost cruciale în ridicarea imperiului Microsoft, scrie CNCB.

    Motivaţia tânărului Gates pentru ieşirile sale era simplă: la acea vreme nimeni nu deţinea computere performante, iar el căuta să dezlege secretele tehnologiei şi să înţeleagă cum funcţionează.

    În lipsa unui computer performant pe care să îşi exerseze abilităţile, Gates a găsit o altă alternativă. În loc să meargă la somn, el prefera să ia primul autobuz către centrul oraşului şi să se oprească la o sală de calculatoare, unde rămânea până noaptea târziu.

    „Eram copii… niciunul dintre noi nu avea experienţă reală în domeniul calculatoarelor”, scrie Gates în Source Code, noua sa carte.

    Părinţii săi erau prea ocupaţi cu propriile cariere – tatăl său era avocat, iar mama sa era activistă civică – pentru a observa că fiul lor adolescent se furişa afară din casă, spune el.

    Pe măsură ce Gates a devenit mai priceput la programare, a început să se gândească la posibilele aplicaţii în lumea reală ale noilor sale abilităţi – cum ar fi scrierea de software pentru computerele personale, ideea care a stat la baza Microsoft – o idee pe care ar fi putut să nu o aibă niciodată, dacă ar fi rămas în dormitorul său.

    Mai târziu, o companie locală, Computer Center Corp. îi încredinţase lui Gates şi prietenilor săi din clubul de informatică de la şcoala Lakeside din Seattle, printre care şi viitorul cofondator Microsoft, Paul Allen, sarcina de a identifica erori în programele software folosite de aceasta. Compania le-a oferit în schimb timp nelimitat pentru scrierea şi testarea propriului cod – inclusiv acces în afara orelor de program.

    În ceea ce îi priveşte pe cei trei copii ai săi, care sunt acum adulţi, Gates spune că îi place să creadă că ar fi ştiut dacă aceştia s-ar fi furişat afară în toiul nopţii – un lucru pe care nu l-ar fi aprobat niciodată, ca tată.

    „Cu siguranţă, am fost un părinte mai atent, cu mare ajutor din partea Melindei”, mai scrie el în Source Code.

     

  • A doua companie tech din România care intră în Formula 1: RebelDOT a devenit partener tehnologic pentru echipa italiană Visa Cash App Racing Bulls

    După gigantul de pe piaţa de securitate cibernetică Bitdefender, care a semnat un parteneriat cu echipa Scuderia Ferrari în Formula 1 în 2022, o nouă companie românească de tehnologie îşi face intrarea în Formula 1. RebelDOT, compania de dezvoltare software din Cluj-Napoca, cu afaceri de peste 12 mil. euro în 2023, a semnat un parteneriat cu echipa Visa Cash App Racing Bulls pentru sezonul 2025, potrivit unui anunţ de pe site-ul oficial al echipei italiene de Formula 1.

    “Ca fan înrăit al Formulei 1, acest parteneriat cu Visa Cash App Racing Bulls este deosebit de entuziasmant pentru mine şi pentru RebelDOT. F1 reprezintă fuziunea perfectă între tehnologie şi performanţă înaltă, valori care ne ghidează activitatea zilnică”, a declarat Tudor Ciuleanu, CEO-ul RebelDOT.

    Logo-ul RebelDOT va fi vizibil pe monopostul echipei italiene în zona inferioară a braţului halo-ului, completând astfel designul alb al maşinii care a fost considerat cel mai reuşit dintre cele 10 scheme de culori noi prezentate la evenimentul F1 75 Live de la Londra, punctează site-ul racingnews365.com.

    RebelDOT va aduce expertiza sa în dezvoltarea de soluţii digitale, asigurând echipei acces la tehnologie de ultimă generaţie care va îmbunătăţi performanţa atât pe circuit, cât şi în afara acestuia. Prin această colaborare, compania îşi va pune la dispoziţie expertiza în AI şi inovaţie digitală în Formula 1, un sport caracterizat prin viteză şi bazat pe date, contribuind totodată la obiectivele de sustenabilitate ale echipei şi ale competiţiei.

    “Suntem încântaţi să primim RebelDOT şi să beneficiem de expertiza lor în construirea soluţiilor digitale pentru optimizarea utilizării datelor. Parteneriatul nostru este perfect adaptat nevoilor noastre şi ne va ajuta să lucrăm mai rapid şi mai inteligent, atât în fabrică, cât şi pe circuit”, a declarat Peter Bayer, CEO-ul Visa Cash App Racing Bulls.

     

     

  • Povestea unei tinere care a reuşit într-un domeniu dominat de bărbaţi şi a reuşit să îşi transforme pasiunea într-o afacere.

    Noile tehnologii, precum inteligenţa artificială (AI), au fost sau încă sunt văzute cu scepticism de oameni, însă Ioana Văcăraşu – în prezent cofondatoare şi Chief Growth Officer în cadrul Dyver.AI, care a dezvoltat o soluţie AI pentru listarea produselor în e-commerce – a privit lucrurile dintr-o altă perspectivă.

    Ce m-a atras iniţial către tehnologie a fost potenţialul său de a rezolva probleme umane la scară largă. M-a fascinat mereu cum sistemele – fie ele digitale sau sociale – pot crea punţi acolo unde există prăpăstii, cum pot apropia oameni şi idei care altfel s-ar fi pierdut. Pentru mine, tehnologia nu a fost niciodată doar un instrument; a fost un partener în progres. Rezonează profund cu dorinţa mea naturală de a găsi eficienţă şi de a îmbunătăţi lucrurile, fie ele mari sau mici. Când îmi concentrez atenţia asupra unui lucru, văd instinctiv cum ar putea fi rafinat şi rareori mă pot opri până nu fac acel pas înainte. În acest sens, tehnologia se simte ca o extensie firească a acestei perspective – un asistent de încredere care transformă ideile în realitate”, spune într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Ioana Văcăraşu, cofondatoare şi Chief Growth Officer în cadrul Dyver.AI.

    La început, nu a avut mentori în sensul clasic, dar a avut experienţe care i-au arătat ce poate face tehnologia: cât de mult timp poate economisi, câtă claritate poate aduce în luarea deciziilor, cât de elegant poate transforma un obiectiv vag într-un rezultat concret. „Aceste revelaţii nu au venit de la o singură persoană, ci din context – din oamenii cu care am lucrat, din provocările pe care le-am întâlnit, din lecţiile subtile pe care le-am absorbit de-a lungul drumului.”

    Astfel, drumul ei în tehnologie pare o împletire firească între latura ei raţională şi cea creativă. „Soluţiile sunt pentru mine un mod de a fi, iar tehnologia este cel mai extraordinar instrument pe care îl avem la dispoziţie pentru a le da viaţă. În prezent, cu automatizarea şi inteligenţa artificială care amplifică ceea ce poate fi realizat, simt că oportunităţile sunt infinite”, mai spune Ioana Văcăraşu.

    Drumul ei în domeniul tehnologiei a fost, la început, unul neaşteptat, mai ales într-o industrie unde predominau bărbaţii, dar dorinţa de a adresa nevoile pieţei şi de a transforma realităţi concrete în soluţii digitale a fost ceea ce a ghidat-o în parcursul său. 

    A ajuns în acest domeniu dintr-o pasiune deosebită pentru analiza pieţei şi soluţionarea problemelor reale prin mijloace inovative. Ioana Văcăraşu a lucrat ani buni în diverse domenii, de la marketing şi vânzări, până la managementul de produs, iar experienţa acumulată a fost fundamentul pe care şi-a construit viziunea actuală. „Când am intrat în tehnologie, nu era atât de uşor să înţelegi cum ar putea aceasta să aibă un impact semnificativ într-un domeniu precum comerţul electronic. La început, eram puţin copleşită de complexitatea industriei, dar mi-am dat seama rapid că există o legătură directă între inovaţia digitală şi creşterea eficienţei în afaceri. Am început să învăţ rapid, să mă implic în dezvoltarea de soluţii care să ajute companiile să îşi vândă produsele mai eficient, folosind tehnologia ca instrument cheie”, îşi aminteşte Ioana Văcăraşu despre primele sale experienţe în tech.

    Ea spune că că drumul ei ca antreprenor este încă la început, iar ecosistemul de start-up-uri – mai ales cel internaţional şi regional, unde interacţionează frecvent – devine tot mai divers. „Am avut norocul să mă dezvolt în medii în care genul meu nu a fost un factor definitoriu, ci mai degrabă un context în care am putut să mă exprim liber, să las competenţele mele să vorbească înaintea oricărei etichete.”

    Desigur, au existat momente în care a simţit că dinamica se schimbă în funcţie de cine se află în cameră. „Uneori, deciziile par să fie luate mai uşor între bărbaţi, un fel de reflex cultural care, deşi subtil, poate influenţa ritmul conversaţiei. Dar în loc să iau aceste momente personal, le-am privit ca pe nişte piese de puzzle – fragmente ale unui peisaj mai mare. Am învăţat să navighez printre aceste situaţii recunoscând tiparele din timp.” Şi uneori, asta a însemnat să implice un coleg bărbat în discuţiile finale sau să-l roage să semneze un email, nu ca o concesie, ci ca o metodă de a păstra lucrurile în mişcare.

    Pe de altă parte, Ioana Văcăraşu a întâlnit mulţi oameni care au apreciat felul în care abordează problemele: cu precizie, bazată pe date şi logică clară. „Aceste momente îmi amintesc că adevărata compatibilitate într-o relaţie profesională nu e dictată de gen, ci de stilul şi perspectiva pe care le aduci în joc. Femeile nu şi-au croit drumuri pentru a demonstra ceva, ci pentru că ideile lor au valoare, soluţiile lor funcţionează iar adevărul lor rezonează.”

    Totuşi, e adevărat că există o presiune nescrisă de a demonstra constant că aparţii – mai ales în momentele de îndoială sau de bias subtil, mai spune Ioana Văcăraşu. „Dar oare nu se aplică asta tuturor, într-un fel sau altul? Pentru mine, aceste provocări nu sunt blocaje, ci oportunităţi de a mă adapta şi de a răspunde. Fiecare dinamică îşi are propriul ritm, fiecare obstacol ascunde o soluţie. Puterea reală stă în a întâmpina aceste momente cu flexibilitate, graţie şi o concentrare neclintită asupra scopului pe care îl urmăreşti.”

    Depăşirea obstacolelor legate de prejudecăţi sau stereotipuri începe, de cele mai multe ori, prin acceptarea complexităţii domeniului în care lucrăm, explică antreprenoarea. În tehnologie – şi mai ales în inteligenţa artificială – provocările nu sunt doar tehnice, ci adesea ţin de aşteptări şi înţelegere. „Să luăm de exemplu AI-ul în eCommerce. Există un val de entuziasm – companii care îşi doresc să integreze AI în procesele lor, sperând că va rezolva imposibilul. Dar această efervescenţă vine, de multe ori, cu promisiuni exagerate, aşteptări greşite sau implementări defectuoase.” Astfel, sunt echipe care adoptă asistenţi generici, precum ChatGPT sau Gemini, cu speranţe mari, doar pentru a se confrunta cu dezamăgiri atunci când aceste instrumente nu oferă rezultatele aşteptate – nu din cauza tehnologiei în sine, ci din lipsa unui plan adaptat nevoilor lor specifice, punctează Ioana Văcăraşu.

    Ea spune că Dyver se află la o intersecţie între inovaţie şi educaţie. „Cheia e să livrăm soluţii dar să arătăm şi cum pot fi ele folosite eficient. Credinţa noastră e simplă: tehnologia ar trebui să împuternicească oamenii, nu să-i copleşească. De aceea construim această unealtă care simplifică lucrurile complexe, permiţând echipelor să facă ceea ce ştiu mai bine – să îşi crească businessul, să fie creative şi să se concentreze pe punctele lor forte.” Spre exemplu, sunt companii care, după o discuţie cu reprezentanţii Dyver, au încercat să construiască automatizări interne. Însă au descoperit rapid resursele imense de timp, expertiză şi bani necesare pentru a face acest lucru. 

    „După ce au investit zeci de mii de euro şi au deviat echipe întregi de la activitatea lor principală, au realizat că riscurile şi costurile erau mult prea mari. Alte companii – mai ales cele mai mici sau agenţiile de conţinut – au experimentat cu instrumente AI de bază pentru a-şi eficientiza procesul de creare de conţinut. Dar s-au lovit repede de dificultatea de a menţine o calitate consistentă şi de a respecta liniile care definesc brandul.”

    Iar Dyver este conceput să răspundă acestor realităţi. „Ne folosim de expertiza combinată a cofondatorilor (eCommerce data, SEO, automation) şi tehnologie de ultimă generaţie pentru a crea soluţii intuitive care execută sarcini anevoioase şi transformă procesele în întregime. Pentru noi, inovaţia nu înseamnă mai multă complexitate – înseamnă să facem munca mai inteligentă, mai rapidă şi mai satisfăcătoare”, explică antreprenoarea. Tot ea adaugă că dezvoltarea unui start-up în România seamănă cu încercarea de a construi un avion în timp ce zbori cu el. „Resursele nu sunt întotdeauna perfecte, dar ingeniozitatea şi energia din ecosistem compensează din plin. Ecosistemul nostru de start-up-uri este ambiţios, colaborativ şi plin de potenţial. Este locul perfect pentru ca o idee precum Dyver să prindă rădăcini şi să crească. Cu ajutorul infrastructurii noastre bazate pe inteligenţă artificială, ne concentrăm pe o problemă adesea trecută cu vederea în eCommerce: simplificarea, accelerarea şi scalarea procesului de integrare a datelor despre produse. Practic, automatizarea pe care o oferim dă afacerilor libertatea de a creşte dincolo de limitările manuale, indiferent de resurse, graniţe sau categorii.”

    Totuşi, ecosistemul start-up-urilor tech din România mai are loc pentru dezvoltare, consideră Ioana Văcăraşu. „Avem o abundenţă de talent şi creativitate, dar accesul la finanţare, mentorat şi infrastructură rămâne, de multe ori, în urmă faţă de huburile globale. Pentru ca acest ecosistem să prospere cu adevărat, avem nevoie de punţi mai puternice – conexiuni care să lege talentul de oportunităţi, indiferent de geografie.”

    Companiile mari din România au şansa de a revitaliza ecosistemul start-up-urilor, beneficiind, în acelaşi timp, de energia şi agilitatea antreprenorilor tineri, este de părere Ioana Văcăraşu. Astfel, prin implicare directă, companiile mari pot oferi resurse precum acces la traininguri, mentorat sau chiar spaţii de birouri nefolosite. „La nivel global, iniţiative precum PwC’s Scale, care conectează start-up-uri cu corporaţii şi investitori, sau BMW’s Startup Garage, care colaborează direct cu inovatori, demonstrează ce este posibil. Aceste parteneriate creează un efect de undă: îi fac pe antreprenori să se simtă susţinuţi şi, în acelaşi timp, îmbogăţesc companiile cu idei şi perspective noi. Este, cred, un model care ar putea aduce o valoare extraordinară şi pe scena start-up-urilor din România.”

    De altfel, ea consideră că încurajarea mentoratului şi colaborării ar ajuta şi ar duce la dezvoltarea mai rapidă a industriei de tehnologie şi start-up-uri din România. „Industria IT din România are oameni talentaţi şi resurse extraordinare, dar uneori cunoştinţele rămân limitate la grupuri restrânse. Mi-ar plăcea să văd profesionişti care îşi împărtăşesc lecţiile în mod deschis – experienţele lor pot deveni repere pentru cei care vin din urmă. Cred că inovaţia apare acolo unde oamenii îşi împărtăşesc cunoştinţele şi construiesc împreună. O industrie care valorizează colaborarea este una în care oricine îşi poate găsi locul şi poate contribui cu ceea ce are mai bun.”

    Cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o din experienţa cu Dyver.ai de până acum este despre echilibru – în toate sensurile sale. Practic, antreprenoarea consideră că un start-up este un carusel constant de emoţii. „Entuziasmul pe care îl simţi când utilizatorii îţi laudă produsul, frustrarea de a amâna o funcţionalitate pentru că infrastructura are nevoie de atenţie mai întâi, dezamăgirea unui refuz şi bucuria micilor victorii.”

    Astfel, fiecare zi vine cu suişuri şi coborâşuri, iar abordarea acestora cere răbdare, perspectivă şi capacitatea de a îmbrăţişa schimbarea. „Nimic din ceea ce am construit la Dyver.ai nu a fost perfect de la început. Unele funcţionalităţi nu au rezonat aşa cum ne-am dorit, dar nu am văzut asta ca pe un eşec, ci ca pe un feedback valoros – un semnal despre ceea ce trebuia ajustat şi îmbunătăţit. Acest mod de a privi lucrurile ne-a susţinut creşterea.”

    Ioana Văcăraşu vede lucrurile ca un dans continuu între încrederea în viziunea fondatorilor şi modestia de a recunoaşte că nu au întotdeauna toate răspunsurile. „Călătoria aceasta ne-a învăţat să preţuim mai mult decât marile realizări exact acele momentele tăcute care modelează munca noastră: conversaţiile profunde, dialogurile dificile, revelaţiile neaşteptate, deciziile luate în cadrul proceselor noastre de tip Start. Stop. Continue.”

    Dar există şi o latură mai puţin vizibilă a acestui drum – temerile pe care le poartă în linişte mulţi fondatori: frica de a nu şti suficient, de a nu reuşi, de a pierde ritmul. 

    „Paradoxal, aceste temeri ne ţin ancoraţi. Ne motivează să rămânem curioşi, să ne bazăm pe punctele forte ale echipei şi să ne adaptăm. Mai presus de toate, ele ne amintesc că acest parcurs poate fi văzut prin rezilienţa de care dăm dovadă, prin învăţare şi prin bucuria de a crea ceva semnificativ împreună.”

     T-ul, o industrie a bărbaţilor? Oportunităţile există şi pentru femei şi pentru bărbaţi, însă accesul la ele este diferit, consideră Ioana Văcăraşu. „Reprezentarea, mai ales în rolurile de conducere, rămâne o provocare. Când tinerele femei nu văd pe cineva ca ele conducând o echipă tehnică sau fondând o companie, poate fi mai greu să-şi imagineze că acel spaţiu le aparţine şi lor.” Iar reducerea acestui decalaj depinde de crearea unor contexte care să le ofere sprijin – mentorat, vizibilitate şi încurajare pentru a face pasul înainte. „Bariera nu este doar structurală, ci uneori şi culturală, legată de obiceiuri sau aşteptări nespuse. Aşadar, soluţia este să construim o cultură în care aceste oportunităţi devin fireşti şi în care fiecare voce are receptor.”

    Ea le sfătuieşte pe femei să înceapă de acolo unde se află, chiar dacă totul pare mic sau nesemnificativ. „Dyver.ai a început ca nişte simple conversaţii despre o problemă pe care ne doream să o rezolvăm. Progresul nu vine din aşteptarea perfecţiunii, ci din curajul de a face primii paşi, chiar dacă sunt imperfecţi. Eu aici recunosc, încă mai am de învăţat. Ce am văzut nu doat la noi cât şi la alte start-up-uri este că nu primele încercări îţi vor defini drumul, ci faptul că ai avut curajul să începi.”

    De asemenea, e important să se înconjoare de oameni care rezonează cu ele şi cu viziunea lor. „Fie că sunt membri ai echipei, mentori sau prieteni în care ai încredere, aceştia îţi pot oferi perspective care te provoacă şi te susţin în acelaşi timp. Să construieşti ceva de unul singur poate fi un proces copleşitor şi uneori prea solitar pentru timpurile noastre şi aşa încercate de înstrăinare. Energia colectivă a unei comunităţi este ceea ce te va ajuta să mergi mai departe.”

    Fii pregătită să primeşti feedback, dar ia-l cu o doză de discernământ, mai transmite Ioana Văcăraşu. „Oamenii vor proiecta asupra ta propriile lor îndoieli sau presupuneri, uneori fără să-ţi înţeleagă pe deplin ideea. Vei auzi întrebări precum «De ce nu încerci altceva?» sau «Nu face deja cineva asta?». Aminteşte-ţi că nimeni nu cunoaşte subiectul mai bine decât tine. Păstrează-ţi entuziasmul pentru viziunea ta şi rămâi ancorată în cercetare. Fă eforturi să te menţii cu un pas înaintea competiţiei, dar nu lăsa comparaţiile să te distragă de la scopul tău.” Cea mai importantă, punctează antreprenoarea, este încrederea că modul unic în care vezi lumea este ceea ce dă valoare ideii tale. „Progresul este un joc al numerelor, iar fiecare pas – fiecare întrebare, fiecare provocare – te aduce mai aproape de locul unde trebuie să fii. Bucură-te de proces.”

    Potrivit Organizaţiei Femeilor Antreprenor (OFA), aproximativ 37% dintre afacerile la nivel global sunt deţinute de femei, stimulând creşterea economică şi generând noi oportunităţi. Potrivit unui studiu realizat de OFA în anul 2023, una din patru companii din România este deţinută de femei, cu o rată medie a profitului net aproape dublă faţă de cele cu acţionariat 100% masculin. În acelaşi timp, aproximativ 600.000 de femei sunt acţionare sau asociate în companii active în mediul de afaceri din România.

    „Evoluţia femeilor în tech nu este doar despre ele. Este despre noi toţi. O industrie care aduce femei în prim-plan devine mai umană, mai plină de nuanţe. În următorii ani, cred că vom vedea femei conducând proiecte care inovează, care schimbă vieţi. Vor aduce un alt fel de atenţie – la detaliu, la impact, la oameni”, conchide Ioana Văcăraşu.  

     

    Carte de vizită Ioana Văcăraşu

    1. A terminat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, atrasă mai puţin de fluxul rapid al ştirilor şi mai mult de ceea ce rămâne în urma lor, de ideea că poveştile bine spuse pot da un pic mai mult sens lumii.

    2. Se visa fotojurnalistă, încercând să prindă în cadru adevăruri. A fost o vreme în care a învăţat să privească dincolo de suprafaţă, să caute detalii, nuanţe, explicaţii, interpretări. A desprins un soi de analiză, de gândire critică care a însoţit-o în toate momentele cheie ale vieţii. 

    3. Un Erasmus în Helsinki i-a deschis orizonturi noi – nu doar către oameni şi locuri diferite, ci şi către puterea dialogului intercultural şi a învăţării prin schimburi reale, curiozitate şi dezbatere, o relaţie nouă profesor-student.

    4. La masterul de la UNARTE, a descoperit limbajul vizual. Printre studii a strecurat mereu internshipuri şi voluntariate. Nu conta că nu erau plătite. 

    5. A trecut prin diverse de locuri. Un radio unde a învăţat să prindă ritmul vorbelor spuse în direct. O agenţie de PR unde jongla cu comunicările oficiale pentru branduri mari. Apoi a ajuns într-un loc cu sertăraşe pline de surprize – Mediafax. Atmosfera de redacţie i-a rămas în memorie: „open space-ul plin de sunete şi vorbe, un spaţiu viu în care nu reuşeam să mă concentrez de prea mare încântare.”

    6. Adevărata ei pasiune s-a conturat când a început să construiască, nu doar să creeze. În momentul în care a ridicat de la zero departamentul de content al primei agenţii SEO din România, ceva s-a schimbat (SEO Monitor, rebranded Upswing).

    7. După multe experienţe, s-a „împiedicat” de tehnologie şi cuprinsă de curiozitate, cunoscând oameni talentanţi, împreună au pus bazele companiei Dyver.ai. În prezent, ea este cofondatoare şi chief growth officer al Dyver.ai.

     

  • CSR 2024. Bitdefender: Bitdefender – cum să creezi din România produse de tehnologie globale

    Motivaţie:

    Într-un mediu de business competitiv, abilitatea de a anticipa tendinţele pieţei, de a comunica eficient şi de a dezvolta strategii de marketing inovatoare este esenţială. Bitdefender, cu soluţii de securitate cibernetică recunoscute la nivel global, a înţeles că succesul unui produs nu constă doar în inovaţia tehnologică, ci şi în modul în care acesta este poziţionat şi promovat pe piaţă. Astfel, Bitdefender Academy a fost creată pentru a sprijini tinerii profesionişti să dezvolte aceste abilităţi esenţiale şi să contribuie la viitorul industriei tech. „Avem responsabilitatea morală să împărtăşim din experienţa noastră pentru a scurta drumul spre inovare, dezvoltare şi punere în piaţă a produselor”, spune Cristina Şerban, director de product marketing şi coordonatoarea Bitdefender Academy.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansat în ianuarie 2024, Bitdefender Academy oferă tinerilor un mix unic de teorie şi practică, sprijinindu-i să transforme soluţiile tehnice în produse ce adresează probleme reale. Programul include bootcampuri regionale, sesiuni de mentorat susţinute de experţi de la Bitdefender, evenimente de networking şi webinarii cu specialişti internaţionali. Scopul este să sprijine dezvoltarea tinerelor talente în product management şi marketing, creând o comunitate durabilă de experţi capabili să lanseze produse competitive la nivel global.

     

    Rezultate:

    Prima ediţie a atras peste 400 de aplicanţi, dintre care 120 au participat la evenimentele Idea Jam organizate în sediile Bitdefender şi online. 37 de participanţi au fost selectaţi pentru un bootcamp intensiv de trei zile, iar în urma unui hackathon, 25 au continuat în academie. Cinci dintre aceştia au obţinut un program de internship la Bitdefender. Programul a creat o comunitate de profesionişti capabili să susţină tranziţia industriei tech din România de la outsourcing la dezvoltarea de produse proprii, contribuind astfel la competitivitatea globală a sectorului.

    „Contribuim la formarea unei comunităţi de profesionişti capabili să sprijine tranziţia industriei tech din România de la outsourcing la dezvoltarea de produse proprii. Odată ce ajutăm comunitatea să se dezvolte şi investim în talente, întreaga industrie devine mai competitivă.” 

    Cristina Şerban, director de product marketing şi coordonatoarea Bitdefender Academy în Product Management and Product Marketing

  • Ne luăm adio de la săptămâna de lucru de cinci zile? Inteligenţa artificială ar putea transforma în realitate visul oamenilor de a munci mai puţin

    Pe măsură ce companiile din întreaga lume experimentează o săptămână de lucru de patru zile, angajaţii continuă să îşi exprime interesul faţă de acest concept. În acelaşi timp, apariţia unor instrumente AI precum Microsoft Copilot ar putea ajuta angajaţii să crească productivitatea la locul de muncă, dar şi să paveze drumul către o săptămână de lucru de patru zile ca şi regulă generală, nu doar ca experiment, scrie CNBC.

    Cu atâtea promisiuni cu privire la cât de mult din volumul de muncă al angajaţilor ar putea reduce IA, este posibil ca tehnologia să creeze o săptămână de lucru de patru zile cândva în viitor?

    „Cu siguranţă. Modelele AI devin din ce în ce mai sofisticate şi mai capabile. Capacitatea noastră de a le folosi pot contribui la o experienţă unică mai rapidă, mai uşoară şi mai ieftină”, a spus Kelly Daniel, director în cadrul companiei AI Lazarus.

    Care ar fi rolul şi impactul AI in săptămâna de muncă de patru zile

    Pentru început, în timp ce oamenii încep deja să vadă beneficiile utilizării unor instrumente AI, trebuie meţionat că aceste instrumente nu este distribuit în mod egal şi asta trebuie să se schimbe.

    „Dacă utilizaţi tehnologia în fiecare zi trebuie să ştiţi că 89% din utilizatori raportează deja o creştere a productivităţii. Cu toate astea, dacă o utilizaţi mai rar, în fiecare săptămână sau lună, sporirea productivităţii va apărea mai lent”, spune Rebecca Hins, şefa departamentului Work Innovation Lab, din cadrul companiei de software Asana.

    Acest lucru face ca organizaţiilor să le fie greu să evalueze cât de eficientă este cu adevărat această tehnologie şi să ia decizii în consecinţă pentru angajaţii lor.

    „Pentru ca un tip diferit de organizare a programului de lucru să funcţioneze cu adevărat, toată lumea va trebui să beneficieze de pe urma tehnologiei şi să fie capabilă să folosească tehnologia în mod eficient” mai adaugă Hinds.

    Până când nu va exista o adoptare pe scară largă, atât la nivel individual, cât şi la nivelul echipelor, probabil că nu va exista nicio schimbare în ceea ce priveşte stilurile de lucru flexibile.

     „Cred că organizaţiile sunt confortabile cu  acest status quo”, spune ea.

    Dacă va veni un moment în care companiile vor adopta pe scară largă această tehnologie şi vor observa o creştere a productivităţii care ar putea justifica o săptămână mai scurtă, schimbarea ar putea avea loc în diferite moduri.

    Unele companii ar putea spune „ne aşteptăm să aveţi aceeaşi productivitate pe săptămână. Şi dacă puteţi face asta în patru zile în loc de cinci, este minunat. Mergeţi acasă”, potrivit lui Mark Riedl, profesor la Georgia Institute of Technology.

    Alţii, însă, ar putea spune că în locul sarcinilor pe care o poate prelua inteligenţa artificială „ar trebui să vă transferaţi timpul către o sarcini mai semnificative şi să lucraţi în continuare la fel de mult, pentru că există întotdeauna multede făcut”, mai spune Riedl.

    Iar alţii, în continuare, ar putea folosi apariţia inteligenţei artificiale pentru a renunţa complet la unele locuri de muncă, ceea ce ar putea însemna că colegii lor vor prelua munca respectivă.

     „Nu cred că avem prea multe locuri de muncă care ar putea fi înlocuite 100%, spune Reidl, dar unele companii ar putea descoperi că pot atinge obiectivele cu mai puţini oameni” mai spune el.

    În cele din urmă, modul în care apariţia inteligenţei artificiale va afecta angajaţii va „varia de la întreprindere la întreprindere, în funcţie de obiectivele şi nevoile acestora”, concluzionează Kelly Daniels.