BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Dan Şucu, preşedinte Confederaţia Patronală Concordia: Guvernul să îşi asume fără echivoc că nu vom mai avea creşteri de taxe în 2024. Companiile nu pot face faţă la o rundă nouă de creşteri

    Guvernul trebuie să îşi asume fără echivoc că nu vom mai avea creşteri de taxe în 2024, în conditiile în care companiile nu pot face faţă la o rundă nouă de măsuri de acest fel, când nici nu au văzut încă efectele celei recente, a declarat Dan Şucu, preşedinte Confederaţia Patronală Concordia.

    În acelaşi timp, patronatele cer claritate în privinta costurilor noii legi a pensiilor.

    ”Proiectul de lege privind pensiile care a ajuns zilele trecute la Consiliul Economic şi Social nu conţinea niciun fel de analiză sau estimare a impactului şi vorbea despre un nou cadru legislativ pentru a corecta inechităţile şi pentru a asigura sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului şi pentru a respecta principiul contributiv în raport cu beneficiarii drepturilor la pensie. Cu câteva minute înainte de şedinţa în care trebuia să ne spunem opinia pe acest proiect ne-a fost transmis un aviz al Ministerului Finanţelor, dar unul trunchiat din care lipseau tocmai cifrele relevante pe care le-am văzut ulterior în presă. Doar aşa am aflat că acest proiect costă minim 33 de miliarde în plus, că taxele vor trebui să crească cu 2% din PIB, că deficitul care trebuia adus sub control cu recentul pachet fiscal va creşte şi nu o să scadă şi că este posibil să ajungem în situaţia suspendării fondurilor europene. Un astfel de scenariu este inacceptabil”, a precizat Dan Şucu.

    Preşedintele Concordia a adăugat că România şi-a asumat prin PNRR o reformă a pensiilor, dar ceea ce se vehiculează acum în spaţiul public produce multă îngrijorare  companiilor.

    ” Nu înţelegem cum în interiorul Guvernului o voce spune că vor fi necesare taxe suplimentare şi alta că nu. Este datoria noastră să atragem atenţia că economia încetineşte şi trebuie să fie exclusă orice nouă creştere a fiscalităţii. Companiile nu pot face faţă la o rundă nouă de creşteri de taxe când nici nu au văzut încă efectele celei recente”


     

     

  • Cei care administrează economiile de pensie privată a milioane de români sunt vizaţi de o nouă taxă pe care să o plătească lunar din propriul buzunar Casei Naţionale de Pensii

    Cei şapte administratori de pensii private Pilon II din România, care prin intermediul fondurilor investesc economiile de bătrâneţe ale aproximativ 8 milioane de salariaţi români, sunt vizaţi de o nouă taxă prin noua lege a sistemului public de pensii de pe urma căreia Casa Naţională de Pensii (CNPP) ar urma să primească anual circa 15 mil. lei.

    “Art.18 – Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din: a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii; b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale; c) Comisionul achitat CNPP de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorat pentru operaţiunile administrative şi financiare efectuate, conform prevederilor art. 43^1 şi art. 44 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 19 – (1) Comisionul prevăzut la art. 18 lit. c) reprezintă o cotă procentuală de 0,1% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat”, se arată în noua lege a pensiilor publicată pe 31 octombrie de Ministerul Muncii https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7082-20231031_proiect-lege-pensii

    Comisionul se aplică din 2019 însă de data aceasta pe baza draftului administratorii de pensii private sunt cei care vor plăti din propriile buzunare. Comisionul achitat către CNPP a fost introdus prin OUG 114/2018 începând cu 1 ianuarie 2019.

    La acel moment era 0,5% după care s-a făcut 0,1% când comisionul din contribuţii s-a făcut 0,5%. Ulterior, mai exact în 2022, comisionul de 0,5% a fost eliminat fiind eliminat şi cel plătit CNPP. Taxa era finanţată din comisionul din contribuţii. Acum Guvernul vrea reintroducerea acestui comision din banii administratorilor, şi nu din contribuţii cum a fost până acum.

     “Este o propunere incorectă faţă de administratori care se află în prezent la cel mai redus nivel de comisionare din istoria sistemului”, este reacţia Asociaţiei Administratorilor de Pensii Private din România (APAPR). Circa 1 mld. lei sunt viramentele lunare ale salariaţilor români către fondurile de pensii private Pilon II.

    În iarna lui 2022 Guvernul a eliminat comisionul pentru contribuţiile plătite la fondurile de pensii private obligatorii Pilon II. În picioare a rămas doar comisionul din active în funcţie de performanţa raportată la rata inflaţiei.

  • BREAKING. Decizia CCR: creşterile de taxe şi taxele noi sunt constituţionale. Cele mai multe măsuri intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024

    Curtea Constituţională a României (CCR) a respins sesizarea USR şi Forţa Dreptei privind un posibil conflict de neconstituţionalitate pentru pachetul de modificări fiscal-bugetare, a anunţat, miercuri, instituţia amintită.

    „În esenţă, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigenţele Constituţiei şi ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale”, a transmis CCR printr-un comunicat de presă.

    Astfel, creşterile de taxe şi taxele noi merg înainte şi vor intra în vigoare, majoritatea, de la 1 ianuarie 2024. Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare vor intra în vigoare la 3 zile după publicarea legilor în Monitorul Oficial.

    Guvernul şi-a angajat răspunderea pe forma finală a pachetului de măsuri fiscal-bugetare asumat de guvernul condus de Marcel Ciolacu pentru a reechilibra deficitul bugetar.

    Astfel, executivul a adoptat pe 25 septembrie proiectul de lege cu măsurile fiscale, o procedură ce presupune adoptarea rapidă, fără dezbatere parlamentară.

    Pachetul de măsuri fiscale aprobat de guvern pentru acoperirea deficitului bugeta:

    1. Creşte impozitarea microîntreprinderilor:

    ► 1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) –  până acum era 500.000 lei;

    ► 3% pentru cele care au mai afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%)

    ► impactul bugetar preconizat – 6 mld. lei.

    2. Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri care depăşeşte 50 mil. euro (250 mil. lei)

    ► Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit;

    ► Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc;

    ► Impact bugetar  – 6,2 mld. lei, sunt 1.044 de companii care au cifră de afaceri de peste 50 mil. euro.

    3. Impozit 1% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor

    ► Din aceste venituri se scad diferenţele nefavorabile de curs valutar, diferenţa din deprecierea valorii titlurilor de stat, provizioanele pentru creditele neperformante.

    ► Impactul bugetarul estimat este cuprins între 400 mil. lei şi 2 mld. lei.

    4. Creşte TVA de la 9 la 19% pentru următoarele categorii: berea fără alcool şi alimentele cu zahăr adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10/100 g produs.

    5. Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro).

    6. Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux:

    ► Persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare 500.000 euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii.

    ► Taxă specială pentru maşinile mai scumpe de 75.000 euro.

    7. Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.

    8. Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.

    9. Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% (CASS) şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.

    10. Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.

    11. Cresc accizele la ţigări şi alcool.

    12. Sistemul e-factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024. În prezent, sistemul de facturare electronică se aplică în relaţia B2G (business to government) pentru bunurile cu risc fiscal ridicat.

    Ce impact bugetar vor avea măsurile fiscal-bugetare:

    ► Impact bugetar măsuri în 2023 – zero

    ► Reducerea cheltuielilor în 2023 – 631 mil. lei

    ► Impact bugetar măsuri 2024 – 16 mld. lei

    ► Reducerea cheltuielilor în 2024 – 3 mld. lei

    ► Impact bugetar 2025 – 20 mld. lei.

  • În timp ce la Bucureşti guvernul Ciolacu majorează taxele şi impozitele, în Italia guvernul anunţă un plan de 24 de miliarde de euro în reduceri de taxe şi cresteri de salarii pentru a revigora creşterea economică

    Prim-ministrul italian Giorgia Meloni plănuieşte reduceri de taxe şi creşterea salariilor în administraţia publică anul viitor pentru a revigora creşterea economică, chiar dacă investitorii sunt preocupaţi de finanţele ţării, scrie Financial Times.

    În acest timp, în România urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie noile taxe îndelung criticiate de mediul de afaceri autohton şi adoptate în mare grabă de guvernul condus de Marcel Ciolacu.

    Anunţul Italiei, pe care agenţia de rating Fitch îl consideră ca fiind „o relaxare semnificativă a politicii fiscale”, a dus obligaţiunile italiene pe 10 ani la un randament de 5% pentru prima în ultimii 11 ani.

    Giancarlo Giorgetti, ministrul de finanţe italian, a adăugat că bugetul pentru anul viitor este „solid” explicând: „odată ce detaliile vor fi înţelese, pachetul va fi apreciat la nivel european şi de către pieţe”.

    Atât Giorgetti cât şi Meloni au arătat că „spaţiul de menevră” a fost redus de majorarea dobânzilor în zona euro, dobânzi care vor costa statul italian 13 miliarde de euro anual.

    În ciuda constrângerilor bugetare, Italia va reduce obligativitatea plăţilor către serviciile de asigurare socială, cum ar fi pensiile, astfel peste 14 milioane de salariaţi vor primi un salariu mai mare cu 100 de euro.

    Guvernul de la Roma a mai decis reducerea impozitelor pe venit pentru cei cu venituri mici şi medii, aceştia urmând să plătească o cotă unică de 23%. Totodată, urmează şi o creştere de salarii importantă pentru cei din sectorul public, medical şi poliţienesc. 

  • Discuţii tensionate pentru bugetele salariale de anul viitor: Ce companii majorează salariile brute astfel încât angajaţii să nu aibă pierderi la salariul net în urma modificărilor fiscale aduse de Ciolacu? Vor mai fi majorări salariale pe net la anul?

    În România, obiceiul pe piaţa muncii este ca în discuţiile de angajare dintre o companie şi un angajat să se poarte la salariul net, respectiv la cât ia un angajat în mână.

    Într-un fel sau altul aceeaşi discuţie se poartă şi între cei care lucrează printr-o altă formă, dincolo de un contract de muncă, adică lucrează pe PFA, SRL, micro, contracte de autor, care de fapt sunt forme de salarizare.

    Având în vedere obiceiul de pe piaţa muncii de a se discuta netul, salariul brut/factura brută revine companiei/angajatorului. Adică toate taxele şi impozitele aferente sunt în seama companiei, chiar dacă ele sunt plătite din salariul brut/factura brută.

    Dacă am face un sondaj între cei 5 milioane de angajati, nu ştiu câţi stiu cât este salariul brut aferent salariului net şi care sunt toate taxele şi impozitele din spate. Pe nimeni nu interesează salariul brut, nu e treaba lui. Eu vreau 5.000 de lei, adică 1.000 de euro în mână, restul nu e treaba mea.

    Într-un fel sau altul şi cei care lucrează, prestează servicii pentru o companie pe PFA, pe micro, pe SRL, pe un contract pe drepturi de autor, discută în acelaşi mod. .

    Pentru a plăti un salariu net de 5.000 de lei pe contract de muncă, o companie cheltuie 8.740 de lei, adică mai trebuie să pună în plus pe lângă salariul net încă 3.740 de lei taxe şi impozite la stat, adică asigurări sociale (CAS) de 25% din salariul brut, asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% din salariul brut, impozite pe venit de 10%, iar pe lângă aceste taxe mai trebuie să plătească şi compania o contribuţie asiguratorie pentru muncă, de 2,25%.

    Poate mai multă lume ar fi revoltată de impozitele mari în România pe muncă, când ar afla că dintr-un salariu plătit de o companie el ia în mână 57,2% din bani, iar statul 42,79%.

    Dar cum discuţiile la noi se poartă întotdeauna la net, brutul poate fi oricât, îl plăteşte compania.

    De la 1 ianuarie, companiile dar şi angajaţii se vor confrunta cu o situaţie nouă: guvernul Ciolacu a aprobat mai multe modificări fiscale, a eliminat anumite facilităţi fiscale din domniul IT-ului – impozitul pe venit peste salariile brute de peste 10.000 de lei,  iar în domeniul construcţiilor, industria alimentară şi agricultură se introduce CASS-ul de 10%.

    În domeniul micro a fost scăzut plafonul de impozitare pentru care se plăteşte 1% din încasări, iar pentru cei care au peste 300.000 de lei încasări anuale, impozitul urcă la 3% din încasări.

    Având în vedere acest lucru ce vor face companiile, vor majora sau nu salariile şi facturile brute astfel încât netul să ramână la fel sau nu?

    Când se discută netul există o întelegere verbală, prinsă sau nu într-un contract sau într-un email între un angajat şi o companie. Dar suma din actul de angajare, cel care este înregistrat în Revisal, este cea brută pentru care şi semnezi contractul de muncă.

    Ca să ramână netul la fel în urma modificărilor fiscale, companiile ar trebui să majoreze brutul, asta dacă respectă întelegerea verbală în privinţa netului.

    Însă, s-ar putea să existe companii care vor ridica din umeri – nu mai este cel care a făcut angajarea la net, a plecat fata de la HR care ţinea salariile, etc şi se vor da la salariul brut/ factura brută din contract, şi vor opera modificările fiscale ale guvernului aşa cum au fost ele anunţate, rezultând în final un salariu/venit net mai mic. Din punct de vedere legal, companiile au dreptate.

    Dacă discuţi cu cei care sunt angajaţi sau cu cei care sunt pe PFA, dacă firma la care lucrează/pentru care lucrează nu va mai recunoaşte înţelegerea în privinţa netului, ameninţă că pleacă.

    Dar ce te faci că piaţa muncii este acum alta faţă de acum un an de zile. Piaţa muncii a intrat în recesiune.

    Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus săptămâna trecută la ZF live, că numărul de anunţuri puse de companii a scăzut cu 10%, în timp ce numărul celor care au CV-ul pe platformă a crescut cu 30%. “Avem un număr anormal de CV-uri noi în platformă, în creştere cu 15% faţă de anul trecut. Nu este un semnal pozitiv.  Ce înseamnă acest lucru? Mai mulţi oameni îsi fac CV-ul pregătiţi de ceva rău, nu totul se transformă în aplicări, dar este clar că vin, îşi lustruiesc profilul, se uită pe CV, îl aduc la zi”, a menţionat el.

    În multe companii se discută bugetul pentru anul viitor, iar discuţiile în privinţa bugetelor salariale nu sunt aşa de simple. Economia României nu mai merge aşa de bine, de fapt economia nu merge bine nici în SUA, nici în Europa, nici în China, care sunt cele mai mari puteri economice ale lumii.

    Dacă businessul nu creşte, de unde să crescă bugetul de salarii. Aici sunt două aspecte pentru că bugetul de salarii ar trebui să crească de 2 ori, o dată să acopere diferenţa pentru net în urma modificărilor fiscale aprobate de guvenul Ciolacu, iar al doilea aspect este legat de o majorare salarială netă, care înseamnă un salariu brut şi mai mare.

    Sunt companii care merg pe ideea că vor majora salariile doar cât să acopere diferenţa de net în urma modificărilor fiscale făcute de Ciolacu şi nu vor mai da alte majorări.

    Alte companii discută să facă jumate-jumate, adică să acopere numai o parte din modificările fiscale.

    Alte companii nu vor opera majorări ale bugetelor brute pentru că nu au de unde, aşa că netul pentru angajaţi va scădea. Iar angajaţii nu au ce să facă.

    În companii, mai ales cele care într-un fel sau altul sunt afectate de modificările fiscale, discuţiile salariale sunt destul de tensionate şi toată lumea aşteaptă să vadă care vor fi deciziile, dacă netul rămâne la fel, dacă vor mai fi majorări salariale la net sau dacă se vor consemna scăderi ale netului.

  • Adrian Sârbu: „Domnul Ciolacu m-a lămurit: există poporul român bugetar şi poporul român nebugetar. Cine sunt şmecherii şi cine fraierii, nu ne-a spus”

    S-a terminat cu şmecheria! Pachetul de taxe asumat de Guvern vizează mediul privat. Ţinta e pusă pe microîntreprinderi. Nici multinaţionalele nu scapă. Marcel Ciolacu spune că măsurile sunt necesare pentru România şi că vor aduce bugetului 19 miliarde de lei la anul şi 20 de miliarde de lei în 2025.

    Dar cine sunt şmecherii în România? Au încercat să afle aseară la ŞTIU Adrian Sârbu şi Cristian Hostiuc.

    Adrian Sârbu: „Cine sunt şmecherii? Hai să clarificam. Cei care se conformau legii şi beneficiau de taxe reduse.” 

    Bogdan Hofbauer: „Exact. Şi cei care nu plăteau taxele către ANAF, celebrii evazionişti.” 

    Adrian Sârbu: „Ia zi, Fini. Tu eşti şmecher sau fraier? Tu eşti şmecher, da?” 

    Cristian Hostiuc: „Da.” 

    Adrian Sârbu: „Hofi, tu ce eşti? Şmecher sau fraier?” 

    Bogdan Hofbauer: „Am ceva din ambele.” 

    Adrian Sârbu: „Deci eşti şmecher. Tu, Nemo?” 

    Lucian Nemoiu: „Sper să nu mă transform în vreun fraier dacă, nu ştiu, risc să-mi cumpăr vreo maşină din aia mai scumpă vreodată.” 

    Bogdan Hofbauer: „Să recunoaştem că suntem fraieri majoritatea de aici.” 

    Adrian Sârbu: „Mie mi-a rămas rolul de fraier, adică fac pe prostul dar sunt şmecher.” 

    „Am reuşit să ne întoarcem în comunism. Bugetari – ăştia sunt comuniştii. Adică cine sunt? Partidele şi votanţii lor. Evident că ăştia sunt şmecherii. Nu poate să fie şmecher unul care plăteşte taxe. E şmecher unul care are salariu fără să facă nimic, cum spune şi domnul Ciolacu, căruia i s-a dublat salariul de 2,6 în ultimii ani, care sunt şefi 20 unul din cinci, care au şi bonuri de masă şi bonuri de vacanţă. Mă mir că nu şi bonuri să meargă la toaletă că poate au nevoie de bonuri şi acolo, de un suplimentar. Şi fraieri, proşti sau plătitori – restul. Suntem de acord? E o realitate. Şi mai trăim încă într-o realitate pe care domnul Ciolacu nu că vrea să ne-o ascundă, pur şi simplu nu o vede. Noi trăim în realitatea partidului unic.

    Astăzi deficitul estimat e cât bugetul lui Năstase. La el avea 18 miliarde, deficitul o fi pe la 15-16 miliarde. Dar bugetul ţării pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Năstase a ajuns pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Ciolacu – Ciucă, să nu-l uitam nici pe Ciucă, la 120 de miliarde”, spune Adrian Sârbu.

    Cristian Hostiuc: „124 de miliarde.”

    Adrian Sârbu: „Spune-mi şi mie, aceşti 1.200.000 de bugetari, ce au adus ei României ca să justifice să mănânce partea lor supradimensionată din PIB-ul ţării?! Că domnul Ciolacu se plânge că nu se strâng decât 27%. Păi 27% ăsta înseamnă vreo 110 miliarde. Şi domnia sa doreşte încă 14 – 15 miliarde în plus că are de cheltuit. Te întreb şi eu sau vă întreb pe toţi, şmecheri şi fraieri: Ce a adus acest popor român bugetar României în ultimii 20 de ani ca să justifice să nu-i ajungă 110 miliarde, să-i trebuiască 124? Spuneţi-mi şi mie!”

  • Cum arată pachetul de măsuri fiscale asumat de guvernul Ciolacu

    1. Creşte impozitarea microîntreprinderilor:

    ► 1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) – până acum era 500.000 lei;

    ► 3% pentru cele care au mai afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%)

    ► impactul bugetar preconizat – 6 mld. lei.

    2. Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri care depăşeşte 50 mil. euro (250 mil. lei)

    ► Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit;

    ► Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc;

    ► Impact bugetar  – 6,2 mld. lei, sunt 1.044 de companii care au cifră de afaceri de peste 50 mil. euro.

    3. Impozit 1% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor

    ► Din aceste venituri se scad diferenţele nefavorabile de curs valutar, diferenţa din deprecierea valorii titlurilor de stat, provizioanele pentru creditele neperformante.

    ► Impactul bugetarul estimat este cuprins între 400 mil. lei şi 2 mld. lei.

    4. Creşte TVA de la 9 la 19% pentru următoarele categorii: berea fără alcool şi alimentele cu zahăr adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10/100g produs.

    5. Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro).

    6. Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux:

    ► Persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare 500.000 euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii.

    ► Taxă specială pentru maşinile mai scumpe de 75.000 euro.

    7. Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut.

    8. Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară.

    9. Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% (CASS) şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.

    10. Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.

    11. Cresc accizele la ţigări şi alcool.

    12. Sistemul e-factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024. În prezent, sistemul de facturare electronică se aplică în relaţia B2G (business to government) pentru bunurile cu risc fiscal ridicat. 

    Ce impact bugetar vor avea măsurile fiscal-bugetare:

    ► Impact bugetar măsuri în 2023 – zero

    ► Reducerea cheltuielilor în 2023 – 631 mil. lei

    ► Impact bugetar măsuri 2024 – 16 mld. lei

    ► Reducerea cheltuielilor în 2024 – 3 mld. lei

    ► Impact bugetar 2025 – 20 mld. lei.

  • Năsui: Vom suferi cea mai mare creştere de taxe din istoria României post revoluţie

    Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, afirmă că PSD şi PNL „se pregătesc să aplice cea mai mare creştere de taxe din istoria României”. USR anunţă că va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor.

    „Acum, în anul de graţie 2023, guvernul Iohannis-Ciolacu vine din nou să crească taxele, cu un impact oficial de 16.4 miliarde de lei. Creşterea pe care se pregătesc să o facă acum este mai mare cu 3.1 miliarde de lei decât ultima cea mai mare creştere de taxe din istoria (post revoluţie) a României!!! Asta de la oameni care se jurau la începutul anului că nu cresc taxele”, spune Claudiu Nasui.

    USR transmite că „ultimul moment de mare creştere a taxării a fost în perioada guvernării Băsescu-Boc”.

    „Atunci, guvernul a crescut masiv numeroase taxe prin OUG, printre care şi cota standard de TVA de la 19% la 24%. Impactul oficial de atunci, şi actualizat pentru inflaţie, este de 13.3 miliarde de lei. Practic în 2010, guvernul Băsescu-Boc a crescut masiv taxele cu 13.3 miliarde de lei (la valoarea leilor de azi). USR va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Năsui: Vom suferi cea mai mare creştere de taxe din istoria României post revoluţie

    Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, afirmă că PSD şi PNL „se pregătesc să aplice cea mai mare creştere de taxe din istoria României”. USR anunţă că va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor.

    „Acum, în anul de graţie 2023, guvernul Iohannis-Ciolacu vine din nou să crească taxele, cu un impact oficial de 16.4 miliarde de lei. Creşterea pe care se pregătesc să o facă acum este mai mare cu 3.1 miliarde de lei decât ultima cea mai mare creştere de taxe din istoria (post revoluţie) a României!!! Asta de la oameni care se jurau la începutul anului că nu cresc taxele”, spune Claudiu Nasui.

    USR transmite că „ultimul moment de mare creştere a taxării a fost în perioada guvernării Băsescu-Boc”.

    „Atunci, guvernul a crescut masiv numeroase taxe prin OUG, printre care şi cota standard de TVA de la 19% la 24%. Impactul oficial de atunci, şi actualizat pentru inflaţie, este de 13.3 miliarde de lei. Practic în 2010, guvernul Băsescu-Boc a crescut masiv taxele cu 13.3 miliarde de lei (la valoarea leilor de azi). USR va ataca la CCR legea PSD-PNL de creştere a taxelor”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Daniel Anghel, PwC: România are o situaţie bugetară dificilă, dar majorarea taxelor nu trebuie să fie unica soluţie. Avem o colectare care ne plasează încă la coada clasamentului

    Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică în cadrul PwC România, susţine că finanţele publice se află în dezechilibru din cauza creşterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile şi pensiile, subţierii bazei impozabile, evaziunii, dar şi colectării deficitare a taxelor.

    În acelaşi timp el consideră că majorarea taxelor nu trebuie să fie unica soluţie a guvernului pentru noi surse de finanţare, ci mai repede ar trebui stimulată colectarea taxelor, unde România înregistrează un deficit foarte ridicat.

    “Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde România e campioană absolută de mulţi ani. Din păcate s-au luat puţine măsuri pentru o colectare mai bună. Şi da, unele reglaje sunt necesare pentru echitate fiscală, cu mai puţine facilităţi, excepţii, scutiri care reduc baza impozabilă”, a  spus Daniel Anghel în cadrul unei conferinţe organizată de instituţie, unde au fost analizate noile propuneri de măsuri fiscale anunţate săptămâna aceasta de guvern.

    Potrivit acestuia, România nu se află în faţa unei reforme fiscale generată de o strategie şi care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reaşezare a taxelor în scopul dezvoltării economice.

    Practic, efectul urmărit de creştere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu.

    “Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar şi în funcţie de contextul economic”, adaugă Daniel Anghel.

    Conform estimărilor PwC, 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituţii de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit.

    “Suma pe care estimăm că Ministerul Finanţelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Ţin să menţionez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanţ ale companiilor aşa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situaţii pot fi chiar mai mari”, a mai spus Daniel Anghel.

    Potrivit PwC, impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic şi construcţii, multe deja supraimpozitate.

    Principalele consecinţe aşteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investiţiilor, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu, migrarea activităţilor unor companii către alte state sau amânarea intenţiilor unor companii străine de a investi pe piaţa românească, presiuni inflaţioniste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivităţii României, cu impact asupra exporturilor.