BusinessMagazin

Tag: tariceanu

  • Tăriceanu, despre vacanţa aleşilor: Parlamentul nu e fabrică de legi. Scutim cheltuieli cu deplasare

    ”Ştiu că există o atitudine critică din partea opiniei publice, vreau însă să vorbesc foarte sincer. Prefer o atitudine de acest gen decât ipocrizia legată de ideea că trebuie Parlamentul să funcţioneze şi să dea cât mai multe legi. Parlamentul nu este fabrică de legi. Un parlament nu se evaluează după câte legi a votat, ci după calitatea lor. Decât să hotărâm să facem lucrări în plen şi să constatăm după aceea din motive obiective că toţi sunt plecaţi în campanie electorală, şi din partea majorităţii, şi din partea opoziţiei – subliniez – şi să suspendăm lucrările, dar sigur să trebuiască să facem cheltuieli inutile cu deplasările şi cu funcţionarea restului componentelor, prefer să avem această atitudine corectă şi să nu se ascundem, aş spune după deget, în timpul campaniei electorale”, a spus Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a afirmat că ”parlamentarii sunt vectorii cei mai importanţi de comunicare ai partidelor”.

    În ceea ce priveşte solicitările adresate Senatului pentru încuviinţarea urmăririi penale pentru doi senatori PSD, foşti miniştri, Tăriceanu a spus: ”Dosarele conţin un raport voluminos şi peste o mie de pagini de copii ale documentelor făcute de procuratură. Ele au fost cu maximă promptitudine trimise Comsiei juridice (…) A fost dat un termen de 15 zile. În momentul în care Comisia îşi termină treaba, ea sigur că întocmeşte un raport care trebuie să ajungă la cunoştinţa membrilor Senatului şi sigur că, imediat ce vom primi acest raport, vom pune în mişcare mecanismul prevăzut de Regulament şi de lege. Nu stă nimeni să încerce să tărăgăneze această procedură”.

    El a fost întrebat dacă documentele transmise Comisiei juridice nu puteau fi consultate într-o săptămână, şi nu în două.

    ”Nu cred că se putea face într-o săptămână. Faceţi o socoteală, sunt 70 şi ceva de pagini ale raportului şi peste 1.000 de pagini de documente. Dacă dumneavoastră consideraţi că se pot parcurge în mod serios, sigur că se poate transforma Senatul şi într-un fel de… eu ştiu, hai să-i zicem, staţie intermediară de trecere a documentelor”, a mai declarat preşedintele Senatului.

    Începând de luni, senatorii au activitate în circumscripţii, pentru campania electorală.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Tăriceanu şi-a depus candidatura pentru prezidenţiale la BEC, cu 270.000 de semnături şi ambiţia de a intra în turul doi

    Tăriceanu a ajuns la Biroul Electoral Central în jurul orei 10.00 şi a aşteptat câteva zeci de minute ca reprezentanţii Biroului să îi înregistreze candidatura. El a fost însoţit de membrii partidului său, foştii liberali Radu Stroe, Mihai Stănişoară, Daniel Barbu, Cristian David.

    Mai mulţi simpatizanţi l-au aşteptat pe liderul PLR în faţa sediului Biroului Electoral Central, cu sloganuri gen ”Băsescu la puşcărie!”, ”Băsescu, judecat pentru ce-a furat” şi ”Jos Băsescu”, dar şi ”Tăriceanu, preşedinte”.

    ”Eu sunt până în decembrie orfan de preşedinte, vă aştept”, i-a spus un militant lui Tăriceanu. ”Mie mi-e ruşine cu puşcăriabilul care a fost”, a intervenit un altul.

    După ce a semnat documentele în faţa reprezentantului Biroului Electoral Central, Călin Popescu Tăriceanu a mărturisit că este pentru el un moment emoţionant, fiind prima dată într-o astfel de postură, de candidat la Preşedinţia României şi a adăugat că a fost un efort foarte mare din partea celor care l-au sprijinit.

    Tăriceanu a afirmat că, din păcate, o parte din semnăturile pe care le-a strâns în primă fază nu au putut fi folosite, deoarece erau sub sigla Partidului Liberal Reformator.

    ”Încă în justiţie trenează înregistrarea partidului şi de aceea o parte din semnături nu am putut să le folosim. Am depus peste 272.000 de semnături astăzi şi ne-am îndeplinit obiectivul”, a afirmat Tăriceanu.

    Potrivit acestuia, ceea ce contează mai departe este focalizarea pe mesajul pe care doreşte să îl transmită electoratului şi pe necesitatea ca România să facă nu numai o schimbare de regim, firească, după încheierea mandatului lui Traian Băsescu.

    ”Eu cred că România are nevoie de mai mult, are nevoie de un proiect de ţară, un proiect ambiţios care să o ducă pe locul pe care îl merită”, a precizat Tăriceanu, adăugând că proiectul său politic se intitulează ”România, a şaptea putere a Europei”. El a spus că doreşte să dea un mesaj ”clar şi de seriozitate, care să câştige încrederea electoratului”.

    Întrebat ce şanse crede că are în această cursă electorală pentru Preşedinţie, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că sondajele îl arată favorit pentru turul întâi pe Victor Ponta şi consideră că liderul PSD este cel mai puternic contracandidat al său.

    Despre candidatul pe care îl va susţine, dacă nu va intra în turul doi, Tăriceanu a spus că este înconjurat de zeci de susţintători şi toţi nutresc aceeaşi ambiţie ca şi el, să inte în turul doi, astfel că alte planuri nu au.

    ”Nu are importanţă scorul, depinde şi de performanţa celorlalţi, fără îndoială. Cel mai probabil, aş spune că peste 20 de procente adunate vor fi suficiente, corelate cu evoluţiile celorlalţi contracandidaţi, ca să intru în turul doi”, a explicat Tăriceanu.

    Despre Elena Udrea, Tăriceanu a precizat că susţinerea preşedintelui Traian Băsescu pentru liderul PMP o face şi să câştige, dar şi să piardă.

    ”Ceea ce este deranjant şi, mai mult, este ilegal este modul în care actualul preşedinte se comportă, în dispreţul Constituţiei şi al legilor, care în mod normal îl obligă la o atitudine neutră şi echidistantă faţă de toţi actorii politici, iar, prin ceea ce face, demonstrează că zi de zi încalcă Constituţia”, a mai declarat Tăriceanu.

    Călin Popescu Tăriceanu şi-a mai exprimat speranţa că alegerile se vor desfăşura corect, precizând că ar fi dezonorant ca în România să asistăm la fraude în alegeri, cum se întâmplă în ţările din lumea a treia.

  • Jocul migraţiei aleşilor locali: procedura să trăiască!

    Lipsa de mobilizare a parlamentarilor puterii şi opoziţia sau abţinerea din partea partidelor cel mai afectate de efectele ordonanţei (PNL, PDL, PP-DD, UDMR) au făcut ca ordonanţa să nu întrunească numărul necesar de voturi favorabile ca să poată fi adoptată, urmând acum ca Senatul să aibă cuvântul final asupra ei.

    Ordonanţa este însă deja în vigoare şi îşi produce efectele începând cu 2 septembrie, timp de 45 de zile, iar premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea şi şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, au explicat că oricum niciun primar sau consilier local care şi-a schimbat între timp partidul nu-şi va pierde mandatul, nici măcar în ipoteza că ordonanţa va deveni lege cu prilejul votului din Senat şi va fi ulterior contestată la CCR, întrucât deciziile CCR nu sunt retroactive (adică aşa cum s-a întâmplat în 2006, când sancţionarea de către CCR a legii de atunci care introducea pentru aleşii locali 45 de zile de opţiune a aleşilor locali nu a anulat şi efectele valurilor de migraţie politică deja consumate în acea perioadă).

    Iar dacă ordonanţa nu va întruni numărul de voturi necesare nici în Senat, pentru ca ea să fie respinsă ar fi nevoie de iniţierea şi adoptarea unei legi separate de respingere a legii de adoptare a OUG, ceea ce e însă puţin probabil să se întâmple, din cauza lipsei unei majorităţi necesare de parlamentari.

     

  • Blaga: Unificarea dreptei putea fi făcută de Băsescu şi Tăriceanu în urmă cu aproape 10 ani

    Vasile Blaga a afirmat, într-o conferinţă de presă, la Constanţa, că dacă Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu nu au reuşit să unifice dreapta, atunci încearcă să o fărâmiţeze.

    ”Au putut să o facă (n.r. – unificarea dreptei) în 2005. Vă reamintesc episoadele legate de alegerile anticipate, pentru că în 2005 aveam o majoritate la limită, cinci voturi, şi atunci puteau face toţi paşii necesari pentru a o face. Din păcate orgoliile au fost mai mari pentru fiecare dintre domniile lor. Pe urmă fiecare s-a străduit să fărâmiţeze dreapta. Domnul preşedinte Traian Băsescu, după congresul nostru, i-a făcut partid doamnei Udrea. Să fie primit! Nu s-a lăsat nici Tăriceanu mai prejos şi îşi înfiinţează şi dânsul un partid”, a spus Blaga.

    El a precizat că unificarea dintre PDL, PNL şi Forţa Civică va avea loc indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale şi că acest lucru se va întâmpla deoarece aşa au decis membrii acestor partide.

    ”Cum poţi să vorbeşti de unificarea dreptei iar pe urmă să pui şi probleme de genul celora în care nu se va întâmpla unificarea indiferent ce se va întâmpla, câştigă domnul Iohannis, nu câştigă? Păi vă spun că lucrurile se vor întâmpla pentru că nu dânşii au decis, ci au decis membrii formaţiunilor noastre, ai PNL, ai PDL, ai Forţei Civice, în congrese, iar acest vot a fost luat în unanimitate. Aşa că să nu-şi facă gânduri Tăriceanu cum se topeşte PNL-ul în PDL şi domnul Băsescu cum dispare PDL-ul după ce ne-a spus adio”, a declarat Blaga.

    Întrebat dacă nu este deranjat de faptul că Traian Băsescu a fost invitat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a PMP şi nu merge şi la cea a ACL, ambele desfăşurându-se la sfârşitul acestei săptămâni pe litoral, Blaga a răspuns: “Nu mă deranjează pentru că a fost şi la Şcoala de Vară a PSD, a tineretului PSD, condus de Victor Ponta. L-a invitat Ponta, că doar prieteni sunt şi a fost la Şcoala de Vară a tineretului PSD. Pe urmă a fost la Şcoala de Vară a tineretului PDL, acum este la doamna Udrea, să-i fie de bine!”

    Vasile Blaga şi liderul PNL, Klaus Iohannis, au participat, sâmbătă, la Constanţa, la o întâlnire cu membrii PDL şi PNL din judeţ.

  • Dacă nu sacrificăm acum fiecare strop de sudoare, la anul împărţim mărţişoare

    “Să nu se sperie Victor Viorel, a fost o glumă lansată de la Bruxelles. Oamenii de la Bruxelles au simţul umorului şi atunci au lansat acest lucru chiar la două zile după ce Victor Viorel povestea ce negocieri complicate a avut” – preşedintele Traian Băsescu despre lista lansată pe un blog al Euractiv unde Creţu şi Cioloş figurau drept posibili candidaţi pentru portofoliul Ajutor Umanitar

    “Nimic, nimic. Aici nu este vorba de cetăţeni, aici este vorba despre ambiţia d-lui Băsescu. (…) S-a pus vreodată dl. Băsescu problema să câştige vreun cetăţean din ceva ce a făcut el?” – Ilie Sârbu (PSD) întrebat ce căştigă cetăţenii dintr-o nouă suspendare a preşedintelui

    “Vedeţi, dacă nu are Dumnezeu? Când toată ţara este în slujbă de Sf. Maria, cu această mare sărbătoare religioasă, dl. Tăriceanu are o singură grijă: cum să se pregătească el şi dl. Ponta de alegeri în aşa fel încât să se asigure că obţin cât mai multe voturi” – Elena Udrea (PMP), aflată în campanie la o mănăstire din Bistriţa

    “Să nu ne trezim că împărţim mărţişoare prin ţară cu Băsescu la Cotroceni, cu Ponta ales preşedinte şi care o să stea pe tuşă” – Liviu Dragnea (PSD) despre ipoteza că preşedintele Traian Băsescu ar obţine prelungirea cu 3 luni a mandatului pentru cele 3 suspendări iniţiate în cursul mandatului său

    “Cererea de suspendare are şi o valoare simbolică, de a duce la sfârşit un lucru pe care l-am început şi nu am putut să îl terminăm” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre iniţiativa lui de suspendare a preşedintelui

    “Al dracu’, tace. Ce deştept e când tace. Tace şi face plângere. Vai, ce coloană vertebrală are! L-a adus Antonescu pe lângă el, l-a plimbat şi după aia l-a manglit pe Antonescu şi a rămas neamţul care are coloană vertebrală” – Radu Mazăre (PSD) despre Klaus Iohannis şi plângerea lui penală contra PSD

    “Cine e generalul pentru care merită să ne sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie, fiecare strop de sudoare? Iohannis!” – Ludovic Orban (PNL) la o întrunire electorală a ACL
     

  • Tăriceanu: Este obligaţia preşedintelui să divulge numele candidatului care este ofiţer acoperit

    Tăriceanu a declarat, într-o conferinţă de presă, că nu are nicio informaţie legată de ofiţeri acoperiţi şi chiar dacă ar avea nu ar putea să o divulge.

    “La nivelul CSAT nu eşti la curent cu cei care sunt ofiţerii acoperiţi, nu vine nimeni să-ţi prezinte vreo listă cu ofiţerii acoperiţi”, a spus Tăriceanu, care a menţionat că nu ştie niciun ofiţer acoperit.

    El a menţionat că legislaţia interzice celor care sunt parlamentari, miniştri, şefi de partid, magistraţi să fie ofiţeri acoperiţi şi a subliniat că nu are cunoştinţă de vreun astfel de ofiţer acoperit.

    “Nu te joci cu reputaţia unor oameni numai pe bază de intuiţie sau bănuieli. Este obligaţia preşedintelui şi numai a preşedintelui, dacă consideră că este nevoie, dacă consideră că încalcă o lege nedivulgând aceste nume, să o facă. (…) Nu avem prea multe de elaborat pe subiect. Cel puţin aşa văd eu lucrurile. Le văd foarte simplu aici. Preşedintele intervine în jocul electoral, în campania electorală, chiar dacă nu are voie să o facă, cu scopul clar de a discredita un candidat”, a spus preşedintele PLR.

    Întrebat dacă ar putea fi Klaus Iohannis candidatul respectiv, ţinând cont că Traian Băsescu a refuzat să-l numească în funcţii guvernamentale, Tăriceanu a spus că nu crede că acesta este indiciul.

    “Klaus Iohannis este adversarul meu, dar vreau să înţelegeţi că am o altă conduită. Nu vreau să intru în jocul practicat de Băsescu şi pentru că Băsescu a făcut acest lucru, a discreditat oameni care erau în politică, care şi-au distrus cariera politică pe acuzaţii nefondate, eu nu vreau să fac acest lucru. Nu am nici cel mai mic element ca să pot comenta şi să fac o apreciere de acest gen asupra vreunuia dintre candidaţi”, a spus Tăriceanu.

    El a reafirmat că nu este el persoana la care face referire Traian Băsescu.

    Preşedintele Băsescu a declarat, despre faptul că unii candidaţi la Preşedinţie nu şi-ar fi completat CV-ul, că trebuie să spună dacă au fost sau nu ofiţeri acoperiţi şi a precizat că, dacă nu se va întâmpla, o va face el, arătând că nu este corect să duci o asemenea funcţie “având două butoane”.

    Referindu-se la ”lucrurile ascunse din CV-urile candidaţilor la prezidenţiale”, despre care a făcut referire în trecut, Traian Băsescu a spus că toate afirmaţiile pe care le-a făcut pe această temă au rămas valabile.

    ”Încă mai cred că au timp candidaţii, înainte de a-şi depune candidaturile, să spună public, îşi completeze CV-ul, dacă au fost cumva sau nu ofiţeri acoperiţi”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune a postului B1 TV.

    Întrebat dacă va spune el cine nu şi-a completat CV-ul, în cazul în care candidaţii nu o vor face, preşedintele Băsescu a răspuns: ”Da, pentru că am obligaţia să o spun, am obligaţia să o fac. Există lege care interzice serviciilor să îşi facă cunoscute reţelele, ofiţerii acoperiţi, ofiţerii descoperi, etc., dar când discutăm despre funcţia de preşedinte al României, nu poţi să nu informezi”.

    Preşedintele a adăugat că nu spune nimeni că trebuie ca acel serviciu să facă publică această informaţie, pentru că nu are voie prin lege, dar candidatul are obligaţia să o facă.

    Întrebat dacă, dintre actualii candidaţi la Preşedinţie, sunt persoane care au asemenea lucruri ascunse în CV, Traian Băsescu a spus: ”Da”. ”Nu este corect să te duci într-o asemenea funcţie având două butoane”, a completat şeful statului.

    ”Voi fi în măsură să vă aduc probe, ce înseamnă acest dublu buton”, a mai spus Băsescu, precizând că ar fi ”necinstit din partea sa să nu o facă”.

  • Tăriceanu: Suspendarea lui Băsescu are valoare simbolică, de a duce la sfârşit ceva ce n-am terminat

    ”Mă aştept ca cererea de suspendare să întrunească numărul de semnături necesar, pentru a o trimite la Curtea Constituţională”, a spus Tăriceanu, arătând că, faţă de 2012, de la precedenta suspendare, ”preşedintele nu şi-a modificat comportamentul”.

    ”Mi se pare, aşa cum multor cetăţeni şi oameni politici li se pare, că preşedintelele, în loc să fi tras nişte concluzii, nişte lecţii, în urma referendumului din 2012, nu şi-a schimbat comportamentul deloc. Din contră, a devenit mai arogant, mai sfidător, cu mai multă lipsă de consideraţie pentru prerogativele şi respectarea atribuţiilor pe care le are, conform Constituţiei”, a mai declarat Călin Popescu Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a enumerat câteva dintre motivele pentru care preşedintele Traian Băsescu ar trebui să fie suspendat din funcţie.

    ”Putem să o luăm cronologic sau invers cronologic. Săptămâna trecută, intervenţia pe lângă preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului din partea României, cu puţin timp înainte, declaraţiile făcute la Cotroceni, în favoarea Partidului Mişcarea Populară, dispoziţiile pe care le dădea cu privire la organizare, campanie electorală, ameninţări la adresa jurnalistului Tolontan, cereri de dosare de la alt jurnalist. În fine, un adevărat arsenal”, a declarat Tăriceanu.

    El a menţionat că toate aceste lucruri sunt motive pentru a cere suspendarea preşedintelui şi, în final, de a face apel la cetăţeni pentru demitere.

    ”Cererea de suspendare are şi o valoare simbolică, de a duce la sfârşit un lucru pe care l-am început şi nu am putut să îl terminăm”, a mai spus Tăriceanu.

    ”Este de presupus că în primul tur la prezidenţiale prezenţa la vot va fi mult mai mare şi se va putea realiza cvorumul necesar pentru demiterea preşedintelui”, a explicat Tăriceanu stabilirea datei referendumului pentru 2 noiembrie.

    Despre costurile referendumului, Tăriceanu a precizat că ”legea şi Constituţia nu sunt facultative în ultimele luni de mandat, ci sunt obligatorii pe toată perioada mandatului, până în ultima zi de mandat”.

  • Tăriceanu, întrebat dacă a discutat cu Ponta despre suspendare: Mă consult periodic cu premierul

    ”Cred că aţi remarcat declaraţia pe care a făcut-o premierul, care a spus că nu crede că parlamentarii PSD vor avea vreo reţinere să semneze cererea de suspendare”, a adăugat Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a mai arătat că motivele pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu sunt câteva elemente principale pe care se axează cererea de suspendare.

    ”În primul rând, m-am referit deja în public la atitudinea preşedintelui, care excede cadrul constituţional, materializată în numeroase rânduri prin susţinerea făţişă, evidentă a unor partide politice în campania electorală”, a declarat Tăriceanu, precizând că ”statutul preşedintelui îl obligă la imparţialitate”.

    Călin Popescu Tăriceanu a mai precizat că un alt motiv de suspendare din funcţie este legat de faptul că Parlamentul a adoptat, la sfârşitul lunii iunie, o declaraţie prin care cerea demisia preşedintelui, urmare a gravelor atingeri aduse prestigiului funcţiei şi instituţiei prezidenţiale, prin scandalul în care era implicat fratele său, scandal de corupţie şi de trafic de influenţă.

    Tăriceanu a mai declarat că săptămâna trecută a observat că preşedintele a intervenit instituţional, ”după cum a declarat şi public”, pe lângă preşedintele Comisiei Europene, intervenţie care a pus în pericol obţinerea de către România a unui post de comisar european.

    ”Atitudinea ostentativă şi de dispreţ total faţă de normele constituionale, atitudinea de dispreţ faţă de votul cetăţenilor de la referendumul din 2012, prin care preşedintele ne demonstrează că nu a reţinut nimic, nu a învăţat nimic din avertismentul care i-a fost atunci adresat, m-a făcut să întocmesc cererea de suspendare”, a mai declarat Tăriceanu.

    Cererea de suspendare a preşedintelui României cuprinde trei elemente pentru care se doreşte demiterea lui Traian Băsescu, şi anume faptul că preşedintele s-a implicat în campania PMP, intervenţia directă la preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului european şi raporturi instituţionale în forme necivilizate.

    Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, la Antena 3, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.

    Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie “şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are “capacitate uriaşă de revitalizare”.

    Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. “Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.