BusinessMagazin

Tag: sua

  • Meciul minciunilor şi al orgoliilor: Trump şi Putin, faţă în faţă într-un nou test al puterii şi manipulării

    Donald Trump şi Vladimir Putin au un istoric de întâlniri ciudate, cu o dinamică pe care Financial Times o aseamănă cu scenariul unui film politic.

    Prima lor întrevedere, în Germania, a rămas celebră după ce Trump i-a confiscat interpretului său notiţele, pentru a ascunde orice dovadă despre ce s-a discutat. În Vietnam, Trump a părut să creadă fără rezerve negările lui Putin legate de implicarea Rusiei în alegerile americane din 2016. Iar la summitul de la Helsinki, Trump a pus sub semnul întrebării concluziile propriilor servicii de informaţii, în faţa dezminţirilor ferme ale liderului rus.

    Acum, cei doi se pregătesc de prima întâlnire faţă în faţă de când Trump a revenit la Casa Albă. Experţi şi politicieni se aşteaptă la o discuţie atipică, în care Trump va fi mai liber de constrângeri decât în primul său mandat, mulţi analişti temându-se că, din nou, Putin, va ieşi în avantaj.

    „Nu poţi trece de la zero progres la un summit care pune capăt unui război în mai puţin de o săptămână”, avertizează Samuel Charap, analist la Rand Corporation. „Dar Trump are această credinţă neclintită în carisma lui şi în capacitatea de a-i convinge pe ceilalţi de ceea ce consideră el logic şi corect.”

    Fostul preşedinte francez François Hollande, care a negociat în 2015 acordul Minsk 2 alături de Angela Merkel şi Putin, lansează, în acest context, un avertisment dur: „Tehnica lui Putin este minciuna profesională”. El îi recomandă lui Trump să arate că stăpâneşte detalii concrete despre situaţia din teren, altfel riscă să fie manipulat.

    Primele întâlniri Trump–Putin au fost marcate de o suspiciune reciprocă între Trump şi propriii consilieri de politică externă. La Hamburg, în 2017, cei doi s-au retras într-o discuţie restrânsă, la care Trump a confiscat apoi notiţele interpretului său. În aceeaşi seară, la o cină oficială, Trump a discutat din nou cu Putin, de data aceasta doar cu interpretul liderului rus.

    La următoarea întâlnire, în Vietnam, Trump a repetat în public asigurările lui Putin că Rusia nu s-a amestecat în alegerile americane. În 2018, la Helsinki, cei doi au stat din nou doar cu interpreţii lor, iar la conferinţa de presă Trump a spus: „Preşedintele Putin zice că Rusia nu e implicată. Nu văd de ce ar fi”.

    Acest nou summit este văzut de unii ca şansa lui Trump de a adopta o atitudine mai dură faţă de Putin. Dar puţini cred că se va întâmpla. Sociologul Kirill Rogov consideră că Putin îi va prezenta o versiune „mai bună decât realitatea” a poziţiei Rusiei, iar Trump, dornic să obţină un succes rapid, va accepta o înţelegere superficială, evitând acţiuni decisive.

    Hollande descrie tactica rusă: întinderi interminabile de discuţii, poveşti istorice care pot dura ore întregi, şi în final o „fereastră de deschidere”, o promisiune vagă de cooperare, menită să dea impresia de progres. Şi, peste toate, minciuni flagrante, precum negarea sprijinului militar pentru separatiştii pro-ruşi din Donbas, în pofida probelor contrare.

    Un diplomat german care a participat la negocierile Minsk îl caracterizează pe Putin ca „unul dintre cei mai abili negociatori”, cu cunoştinţe detaliate şi o capacitate constantă de a manipula faptele. „Trebuie să ştii realitatea la fel de bine ca el pentru a nu fi prins în joc.”

  • Fără precedent: Nvidia şi AMD acceptă să dea 15% din veniturile din China guvernului SUA pentru a primi licenţe de export, în mijlocul tensiunilor geopolitice pe piaţa cipurilor

    Nvidia şi AMD au încheiat un acord surprinzător cu guvernul american, prin care vor ceda 15% din veniturile obţinute din vânzările de cipuri în China. Această condiţie neobişnuită a fost impusă de administraţia Trump pentru a le permite să obţină licenţe de export în această piaţă strategică, informează Financial Times.

    Surse apropiate situaţiei, inclusiv un oficial american, au declarat că Nvidia va împărţi 15% din încasările generate de cipurile H20 vândute în China, în timp ce AMD va face acelaşi lucru pentru veniturile provenite de pe urma cipurilor MI308. Oficialii americani nu au precizat încă în ce mod vor folosi fondurile obţinute din această înţelegere.

    Potrivit Financial Times, Departamentul Comerţului din SUA a început să emită licenţe pentru exportul cipurilor H20 vinerea trecută, la doar două zile după întâlnirea CEO-ului Nvidia, Jensen Huang, cu preşedintele Donald Trump. În acelaşi timp, au fost autorizate şi exporturile pentru cipurile AMD destinate Chinei.

    Această tranzacţie de tip „quid pro quo” este un caz fără precedent în istoria controlului exporturilor americane. Experţii spun că nicio companie americană nu a fost vreodată obligată să cedeze o parte din veniturile sale pentru a primi astfel de licenţe. Totuşi, gestul se încadrează în strategia administraţiei Trump, care a cerut companiilor să adopte măsuri precum investiţii interne pentru a evita tarifele şi a aduce locuri de muncă şi profit în SUA.

    AMD nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Nvidia nu a negat existenţa acordului, precizând doar că respectă regulile stabilite de guvernul american pentru a opera pe pieţele globale.

    Analiştii Bernstein estimează că, pe baza prognozelor Nvidia înainte de impunerea restricţiilor, în 2025 compania ar urma să vândă în jur de 1,5 milioane de cipuri H20 în China, generând venituri de aproximativ 23 miliarde de dolari.

    Această decizie vine în contextul controversei legate de cipul H20, pe care Nvidia l-a adaptat special pentru piaţa chineză, după ce preşedintele Joe Biden a impus controale stricte asupra exportului de cipuri avansate folosite în inteligenţa artificială.

  • Trump s-a răzgândit: Preşedintele SUA l-a demis pe Billy Long, şeful Fiscului american, după mai puţin de două luni în funcţie, fără să dea un motiv

    Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a demis pe Billy Long, şeful Fiscului american, după mai puţin de două luni în funcţie, a declarat un oficial al Casei Albe, potrivit FT.

    Înlăturarea bruscă a şefului agenţiei fiscale a SUA, vineri, încheie o perioadă de tulburări şi schimbări majore la vârful IRS.

    De la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, în ianuarie, au existat patru comisari interimari la IRS înainte de numirea lui Long în iunie.

    Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, va deveni acum comisar interimar al IRS.

    Departamentul Trezoreriei supraveghează agenţia fiscală, astfel că Long îi raporta deja lui Bessent înainte de înlăturarea sa.

    Long a scris vineri, pe X, că a fost desemnat ambasador al SUA în Islanda:

    „Este o onoare să îl servesc pe prietenul meu, preşedintele Trump, şi sunt încântat să preiau noul rol de ambasador în Islanda. Sunt bucuros să răspund chemării sale la serviciu şi profund angajat să promovez agenda sa îndrăzneaţă. Urmează vremuri interesante!”

    New York Times a relatat prima dată că Trump plănuia să-l înlăture pe Long, care fusese anterior licitator, agent imobiliar şi membru al Congresului înainte de a prelua funcţia la IRS. Casa Albă şi Trezoreria nu au explicat de ce preşedintele a dorit să-l îndepărteze din serviciul fiscal.

    Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat într-un comunicat: „Entuziasmul şi energia sa de a aduce o perspectivă nouă în guvernul federal au fost evidente atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în cadrul Administraţiei Trump. Un nou candidat pentru funcţia de comisar va fi anunţat la momentul potrivit.”

    IRS şi-a redus personalul cu aproximativ un sfert de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, pe măsură ce Casa Albă s-a mişcat rapid pentru a diminua dimensiunea agenţiilor guvernamentale.

    Concedierile de personal din acest an contrastează cu suplimentarea de fonduri implementată în timpul mandatului fostului preşedinte Joe Biden, menită să crească capacitatea agenţiei de a audita contribuabilii bogaţi.

     

  • Preţul aurului explodează în SUA după ce Trump a impus tarife asupra importurilor metalului preţios cu rol crucial în economie: „Exact de asta se temea piaţa”

    Cotaţiile futures ale aurului american a atins nivel record vineri, după ce administraţia lui Donald Trump a luat prin surprindere piaţa globală de metale preţioase, impunând tarife pentru importurile de lingouri.

    Într-o mişcare despre care analiştii şi investitorii avertizează că ar putea redesena comerţul global cu aur, agenţia americană Customs and Border Protection (CBP) a decis că aceste lingouri vor fi supuse taxelor vamale, spulberând aşteptările că vor fi exceptate, notează FT.

    Aurul este, de obicei, exclus de la tarife datorită rolului său în sistemul financiar, iar Casa Albă afirmase anterior, într-un document publicat în aprilie, că metalul va fi exceptat de la noile taxe extinse.

    Decizia CBP, loveşte în special Elveţia, cel mai mare exportator de aur din lume. Relaţiile dintre Washington şi Berna se deterioraseră deja săptămâna trecută, după ce SUA au anunţat o taxă de 39% pe importurile din această ţară.

    Astfel, cotaţiile au urcat vineri la un nou record de 3.534 dolari pe uncie (aproximativ 31,1 grame), în timp ce preţurile de la Londra au rămas stabile.

    „A fost o uriaşă surpriză”, a declarat Joni Teves, analist la UBS, adăugând: „Exact de asta se temea piaţa”.

  • Mesaj dur al şefului Deutsche Telekom Tim Hottges către Bruxelles: SUA a activat modul turbo în revoluţia AI, China apasă pe acceleraţie, iar Europa ce face? Dă lumii reguli de 144 de pagini. Europa nu are deloc încredere în inovatorii săi! Viitorul nu se naşte din frică

    Tim Hottges, CEO al gigantului german Deutsche Telekom, a transmis un mesaj dur vineri către şefii Uniunii Europene, acuzându-i că prin reglementările impuse utilizării inteligenţei artificiale arată că “nu are încredere în inovatorii săi” şi că pune frâne companiilor de pe continent, prin contrast cu ce se întâmplă în SUA şi Asia.

    Opinia, care are titlul “Europa reglementează în timp ce alţii deja decolează”, acuză că documentul prin care este reglemenatată utilizarea AI este născut din “neîncredere în tehnologie”.
    Redăm mesajul transmis de CEO-ul Deutsche Telekom:

    “În revoluţia globală a inteligenţei artificiale (AI), patru lucruri contează: datele, puterea de calcul, capitalul şi viteza. SUA au activat modul turbo, China apasă pedala de acceleraţie – iar Europa? Europa înmânează lumii un document de 144 de pagini cu numărul fermecător 32024R1689. De la 2 august, furnizorii de modele AI sunt obligaţi să dezvăluie datele pe care le folosesc pentru antrenament, conform Articolelor 53 şi 55 ale utilului document însoţitor. Aşa-numitul Act privind Inteligenţa Artificială (AI Act) are ca scop să creeze încredere, să promoveze transparenţa şi să ghideze inovaţia. Dar ceea ce este bine intenţionat riscă să devină, în realitate, un obstacol în calea inovaţiei.

    Pentru că spiritul din care s-a născut acest set de reguli nu este cel al progresului, ci al precauţiei – caracterizat prin neîncredere în tehnologie, în actorii de pe piaţă şi în propria voinţă creatoare. Obligaţia de a dezvălui datele de antrenament, clasificarea pe clase de risc, lipsa forţei juridice obligatorii la nivel internaţional – toate acestea transmit un semnal clar: Europa nu are deloc încredere în inovatorii săi.

    Desigur, inteligenţa artificială are nevoie de parapete de protecţie. Dar acestea nu ar trebui să fie ghidate de frică, ci de curiozitate, responsabilitate şi încredere în capacitatea noastră de a folosi această tehnologie în scopuri benefice. Dacă modelăm AI în Europa dintr-o poziţie defensivă, nu vom pierde doar viteză, ci şi talent, capital şi relevanţă internaţională.

    Şi da: Deutsche Telekom, desigur, implementează Actul AI – cu o echipă interdisciplinară de experţi care asigură securitatea şi protecţia datelor de ani de zile. Ne-am dori să vedem şi din partea Bruxelles-ului încrederea pe care noi înşine o acordăm tehnologiei, responsabilităţii şi progresului.

    Pentru că viitorul nu se naşte din frică. Ci din plăcerea de a crea.”

  • SUA. Neonazist, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru planificarea unui atac terorist

    Fondatorul unui grup neonazist cu sediul în Florida a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că, împreună cu prietena sa, a planificat un atac asupra reţelei electrice din Maryland, în scopul promovării convingerilor lor privitoare la supremaţia rasei albe, anunţă AP.

    Brandon Russell, în vârstă de 30 de ani, a fost condamnat de un juriu la începutul acestui an. Decizia privind anii de închisoare a fost comunicată joi. Procurorii au prezentat dovezi care arată intenţia de a ataca mai multe substaţii electrice cu ajutorul lunetiştilor. Zona Baltimore a fost aleasă deoarece este populată de numeroşi oameni de culoare.

    Prietena lui Russell a fost condamnată la 18 ani de închisoare. Cei doi au fost arestaţi în februarie 2023 înainte ca planurile lor să fie puse în aplicare.

  • 100 de ani de comerţ global, şterşi cu un singur ordin: Trump îşi impune oficial tarifele istorice şi declanşează o nouă eră a războiului economic, într-o mişcare care aruncă în aer pieţele globale şi provoacă panică în capitalele lumii

    De la ora 00:01, Washington DC, SUA a intrat oficial într-o nouă eră comercială, după ce tarifele globale impuse de preşedintele Donald Trump au intrat în vigoare. Noile măsuri fiscale cresc taxele vamale americane la cel mai ridicat nivel din ultimul secol, marcând un punct de cotitură radical în politica economică internaţională a SUA, informează Financial Times.

    Decizia a fost implementată în pofida presiunilor intense din partea liderilor internaţionali, care au încercat în ultimele zile să obţină derogări sau amânări. Perioada de graţie de şapte zile, stabilită după anunţul preşedintelui de săptămâna trecută, a expirat fără concesii majore.

    Preşedinta Elveţiei, Karin Keller-Sutter, s-a întors miercuri din Washington cu mâinile goale, după o tentativă de ultim moment de a obţine scutiri pentru companiile elveţiene. Nici Taiwan, un actor esenţial în exportul global de cipuri, nu a reuşit să reducă tariful impus de SUA.

    Noul regim tarifar, rezultat al unor luni de ameninţări, negocieri şi răzgândiri, introduce taxe „reciprocatoare” pentru aproape toate ţările străine. Este o încercare a lui Trump de a rescrie sistemul comercial global construit în ultimele decenii pe principiile liberalizării şi cooperării multilaterale.

    „Este un moment major, pentru că nu vorbim doar de promisiuni sau semnale, ci de tarife oficiale, în vigoare. Este începutul unui nou sistem comercial şi sfârşitul celui vechi,” a explicat Ted Murphy, avocat specializat în comerţ internaţional la Sidley Austin, Washington.

    Analiştii comerciali avertizează că noul val de tarife ar putea declanşa reacţii în lanţ în rândul partenerilor economici ai SUA, afectând lanţurile globale de aprovizionare, preţurile şi stabilitatea pieţelor internaţionale.

  • Trump s-a supărat rău pe India: Impune tarife suplimentare de 25% pentru bunurile indiene importate în SUA, din cauza faptului că ţara nu a renunţat la energia rusească. În total, tarifele impuse Indiei ajung la 50%

    Preşedintele american Donald Trump a impus un tarif suplimentar de 25% asupra produselor indiene din cauza achiziţiilor de energie rusească, a anunţat Casa Albă miercuri, la câteva ore după ce negocierile dintre Washington şi Moscova privind războiul din Ucraina nu au dus la un rezultat concret.

    Noua taxă, care se va adăuga unui tarif de 25% ce urmează să intre în vigoare peste noapte, va intra în efect în termen de 21 de zile, conform unui ordin executiv semnat de Trump.

    „Ei alimentează maşinăria de război. Şi dacă vor face asta, atunci eu nu voi fi mulţumit”, a declarat Trump marţi într-un interviu pentru CNBC, referindu-se la achiziţiile Indiei de energie rusească.

    Trump a intensificat conflictul comercial cu India, impunând unilateral un tarif după ce luni de negocieri nu au reuşit să ducă la un acord.

    El a acuzat New Delhi că refuză să faciliteze accesul pentru produsele americane şi a criticat apartenenţa Indiei la grupul BRICS.

    Preşedintele SUA şi-a exprimat, de asemenea, frustrarea faţă de liderul rus Vladimir Putin, pe măsură ce eforturile de a negocia un armistiţiu cu Ucraina au înregistrat puţine progrese.

    Trump i-a dat Moscovei termen până pe 8 august pentru a ajunge la un încetare a focului, altfel riscă sancţiuni, şi a ameninţat partenerii comerciali cu tarife secundare pentru a descuraja achiziţiile de energie rusească.

  • De teama tarifelor, Apple va anunţa o investiţie suplimentară de 100 de miliarde de dolari în producţia internă din America. Gigantul tech, care îşi produce telefoanele în China, este puternic afectat de politica comercială a lui Trump

    Preşedintele Donald Trump va anunţa că Apple se angajează să investească încă 100 de miliarde de dolari în producţia internă, cel mai recent angajament al gigantului tech de a creşte producţia produselor sale în SUA, pe măsură ce încearcă să evite tarifele punitive pentru telefoanele sale, titrează Bloomberg.

    Anunţul, care va avea loc miercuri la Casa Albă, include un nou program menit să aducă mai multe componente din lanţul de aprovizionare al Apple în SUA. CEO-ul Apple, Tim Cook, este aşteptat să participe.

    „Agenda economică America First a preşedintelui Trump a asigurat mii de miliarde de dolari în investiţii care susţin locurile de muncă în SUA şi întăresc afacerile”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

    Compania anunţase anterior că plănuieşte să investească 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani, ceea ce include construirea unei noi facilităţi de producţie pentru în Houston, o academie pentru furnizori în Michigan şi cheltuieli suplimentare cu furnizorii existenţi din ţară. Anunţul de miercuri va duce angajamentul total al Apple la 600 de miliarde de dolari, a precizat Casa Albă.

    Deşi investiţia promisă este substanţială, ea nu reprezintă transferul complet al producţiei în SUA pe care Trump şi oficialii de la Casa Albă îl vizionează.

    La începutul acestui an, preşedintele a ameninţat că va impune Apple un tarif de cel puţin 25% dacă nu va muta producţia iPhone în SUA, la o zi după o întâlnire cu Cook la Casa Albă. Oficialii administraţiei Trump au sugerat că Apple ar putea asambla telefoanele şi alte electronice în SUA folosind robotică.

  • Tot mai mulţi studenţi aleg universităţi din afara SUA, din cauza restricţiilor impuse de Trump

    În China, timpul de aşteptare pentru interviurile de viză în SUA este atât de mare încât unii studenţi au renunţat. Universităţile din Hong Kong primesc solicitări de transfer din partea studenţilor străini aflaţi în SUA, iar cererile internaţionale pentru programele de licenţă din Marea Britanie au crescut puternic.

    Administraţia preşedintelui Donald Trump a făcut presiuni asupra colegiilor americane pentru a reduce dependenţa de înscrierile internaţionale şi a adăugat noi niveluri de control pentru studenţii străini, ca parte a campaniei sale împotriva imigraţiei.

    Guvernul SUA a încercat să deporteze studenţi străini implicaţi în activism pro-palestinian. În primăvară, a revocat brusc statutul legal al mii de studenţi internaţionali, inclusiv unii a căror singură interacţiune cu legea a fost o amendă de circulaţie. După ce şi-a schimbat decizia, guvernul a suspendat noile programări pentru vize de student, introducând un proces de verificare a conturilor de social media ale aplicanţilor.

    Conform unei analize realizate de NAFSA, noile înscrieri internaţionale în SUA ar putea scădea în această toamnă cu 30% până la 40%. Mulţi studenţi internaţionali plătesc taxele integrale, astfel că absenţa lor ar afecta şi bugetele universităţilor.