BusinessMagazin

Tag: strainatate

  • Ambasadorii români în străinătate trebuie trimişi să caute forţă de muncă pentru România

    Daniel Guzu, un antreprenor român din agrobusiness: Am avut nevoie de 100 – 150 de oameni pentru cules în livezi şi nu a venit nimeni. Trebuie să aducem oameni din Republica Moldova şi Ucraina.

    Rareş Măcinică, managing director la Lagermax AED România, un grup de logistică: Există o lipsă acută de şoferi. Eu m-aş gândi chiar să aducem sirieni pentru a acoperi cererea. Companiile de transport nu mai au de unde să ia oameni.

    Mai mult ca sigur, cel puţin 10.000 de companii care operează în România, atât româneşti cât şi multinaţionale, se confruntă cu problema resursei umane: au comenzi, au finanţare, nu au cu cine să execute proiectele.

    Cum rezolvăm această problemă în care, după estimări, există un necesar de cel puţin 500.000 de oameni, iar oferta reală este zero?

    În România mai există între 500.000 şi 1.000.000 de oameni, apţi de muncă, dar care au altceva mai bun de făcut decât să se scoale de dimineaţă, să ia autobuzul, să tragă la bandă şi la finalul lunii să ia salariul minim pe economie. Din ajutoare, de toate felurile, pot câştiga mai bine.

    Ar putea să se întoarcă măcar 200.000 din 3 milioane de români care au plecat să muncească în străinătate? Greu, greu de spus şi mai ales de îndeplinit.

    Joburile disponibile şi salariile oferite acum în România nu se apropie de ceea ce primesc ei în afară.

    Dacă s-ar pune problema întoarcerii, un nivel aşteptat, cerut, pentru un job mediu se situează undeva între 3.000 şi 4.000 de lei net (650 – 850 de euro), ceea ce piaţa românească nu poate oferi în acest moment, unde salariul mediu este de 2.000 de lei, salariul minim net de 1.065 lei (corespunzător unui salariu minim brut de 1.450 de lei), iar salariul mediu în Bucureşti este de 2.700 de lei net.

    Pentru cei care vor să se întoarcă ca să-şi deschidă propria afacere este cu totul altă poveste. Mai există o categorie a celor care se întorc, dar care de-a lungul anilor şi-au pus bani deoparte, au cumpărat apartamente sau alte active imobiliare şi trăiesc din chirii. Nu sunt mulţi, dar ei nu revin pentru a ponta dimineaţă în fabrică sau într-un birou.

    Cazurile în care românii se întorc pe poziţii de directori sau de management nu sunt atât de numeroase astfel încât să existe o masă. Dacă există 2.000 – 3.000 într-un an, e bine.

    În aceste condiţii, deschiderea către alte popoare trebuie să fie o prioritate de stat. Asta dacă înţelege cineva.

    Republica Moldova şi Ucraina trebuie să fie priorităţi pentru politica externă a noastră de a atrage oameni de acolo să lucreze în România. Măcar atâta lucru să facă, dacă politică comercială, de export, de obţinere de contracte, de deschideri de pieţe nu au făcut în ultimii 20 de ani.

    Ambasadorii noştri ar trebui să bată toate centrele universitare, să lipească afişe, să ţină conferinţe şi seminarii în care îi invită pe moldoveni şi ucraineni să vină în România, să studieze, să muncească şi să se stabilească aici. Dacă nu găsesc suficienţi moldoveni şi ucraineni, să se ducă şi mai departe. Poate găsesc ruşi care vor să vină în România, să muncească şi să se stabilească.

    Dacă mergi cu metroul în Bucureşti vezi continuu afişe legate de joburi în SUA pentru studenţi. La afişierele facultăţilor din România sunt oferte legate de studii în străinătate, de burse, chiar de joburi.

    Odată ce cineva a ajuns acolo, şansele să rămână în Franţa, Germania, Marea Britanie sunt mult mai mari.

    Noi de ce nu am putea avea aceeaşi politică? Să colindăm estul ca politică naţională şi să atragem tineri, familii şi chiar şi seniori în România.

    După al doilea război mondial, Germania vestică a deschis graniţele turcilor, care în câteva decenii au format comunităţi importante şi au ajuns să dea jucători echipei naţionale de fotbal a ţării.

    După căderea comunismului, Germania a închis ochii şi a deschis porţile est-europenilor pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă. Nu au avut nicio problemă să-i primească şi să-i tolereze pe absolvenţii de facultate, studii medii sau chiar pe ţigani.

    Acum Germania, principala economie a Europei, deschide porţile sirienilor pentru că au nevoie de peste 2 milioane de noi oameni care să acopere cererea de joburi.

    În faţa necesarului din economie, nimic nu stă în cale. Companiile dictează politica guvernului, chiar dacă pe faţă nu arată acest lucru.

    PSD vrea să creeze în patru ani 750.000 de noi locuri de muncă în România. Dar cine să muncească? Pentru că nu sunt prea mulţi doritori. Nu toate companiile româneşti pot plăti 1.000 de euro pe lună ca să readucă români în ţară.

    Trebuie aduşi oameni din alte ţări care să lucreze pentru 500 – 600 de euro, peste nivelul din ţările lor. Aşa cum românii au plecat să lucreze în ţară pentru 700 – 800 de euro în condiţiile în care salariile din România erau 200 – 300 de euro.

    Dragi antreprenori, dragi companii, româneşti şi multinaţionale, cereţi guvernului, cereţi Ministerului Afacerilor Externe să vă aducă oameni din alte ţări ca să vă acoperiţi necesarul de joburi!

  • Petreceri la piscină, avioane private şi legiuni de admiratoare: cum se laudă bodyguarzii celor bogaţi pe Instagram – FOTO

    Uitaţi de yachturi sau palate de milioane de dolari; cel mai nou “accesoriu” pentru cei din străinătate cu foarte mulţi bani sunt bodyguarzii.

    Peter Van der Veen, care o are în grijă de Adele, a devenit chiar el un soi de vedetă după ce fanii l-au tot surprins alături de cântăreaţă. Este şi cazul lui Greg Lenz, bodyguardul lui Jennifer Lawrence.

    Nu vine atunci ca o surpriză că oamenii de pază au devenit tot mai activi pe Instagram, etalând stilul extravagant de viaţă. Cei care lucrează pentru Chris Brown, Scott Disick sau 50 Cent au pus bazele canalului de Instagram #bodyguardlife.

    Sursa foto: Instagram

  • Petreceri la piscină, avioane private şi legiuni de admiratoare: cum se laudă bodyguarzii celor bogaţi pe Instagram – FOTO

    Uitaţi de yachturi sau palate de milioane de dolari; cel mai nou “accesoriu” pentru cei din străinătate cu foarte mulţi bani sunt bodyguarzii.

    Peter Van der Veen, care o are în grijă de Adele, a devenit chiar el un soi de vedetă după ce fanii l-au tot surprins alături de cântăreaţă. Este şi cazul lui Greg Lenz, bodyguardul lui Jennifer Lawrence.

    Nu vine atunci ca o surpriză că oamenii de pază au devenit tot mai activi pe Instagram, etalând stilul extravagant de viaţă. Cei care lucrează pentru Chris Brown, Scott Disick sau 50 Cent au pus bazele canalului de Instagram #bodyguardlife.

    Sursa foto: Instagram

  • Eximtur, vânzări de 47 de milioane de euro în 2016

    Cea mai dinamică divizie a companiei, Eximtur Business, a crescut cu 16% în 2016, reprezentând 69% din totalul cifrei de vânzări. Creşterea se datorează extinderii portofoliului de clienţi business cu 20% faţă de anul precedent, dar şi înmulţirii numărului de deplasări şi evenimente organizate pentru clienţii existenţi.

    România este destinaţia preferată de companii pentru organizarea conferinţelor, a programelor de instruire sau motivare a angajaţilor. Preţul mediu plătit pentru un pachet de servicii care include cazare, masă, servicii de conferinţă şi entertainment este de 486 de lei/angajat. În cazul destinaţiilor din străinătate, serviciile de business travel la sol (cazări, rent-a-car, transferuri) au crescut cu 17,5%, cea mai solicitată destinaţie fiind Germania.

    „Extinderea portofoliului de clienţi business, precum şi diversificarea serviciilor oferite acestora, reprezintă un obiectiv prioritar pentru noi. Pentru a oferi clienţilor soluţii de optimizare a costurilor de călătorie, am realizat în ultimii ani investiţii de sute de mii de euro în tehnologie de travel, crescând şi mai mult competenţele echipei noastre de consultanţi”, declară Lucia Nora Morariu, Preşedinte Eximtur. 

    În ceea ce priveşte divizia leisure, peste 80.000 dintre clienţii Eximtur au petrecut anul trecut vacanţele în România, în timp ce peste 35.000 au optat pentru concedii în străinătate. Destinaţiile din România au înregistrat o creştere a vânzărilor de 48% faţă de anul 2015. Zona cea mai solicitată a fost litoralul, care a generat prin creşterea de 33% un volum de vânzări de peste 9 milioane de euro, urmată de staţiunile balneare, montane şi Delta Dunării, care au înregistrat o creştere de peste 100%, cu un volum total de peste 3 milioane de euro vânzări.

    Topul celor mai vândute destinaţii externe în 2016 include Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, la mare căutare fiind şi programele de tip croazieră. Cu toate că destinaţia Turcia, cea mai importantă ca volum de vânzări până în 2015 a scăzut,  volumul de vânzări pentru destinaţii externe al Eximtur  a depăşit 11,5 milioane de euro, având o uşoară creştere faţă de anul precedent.
     
    „Turismul intern va creşte şi în 2017, mai ales dacă se vor acorda voucherele de vacanţă promise bugetarilor. Estimăm, de asemenea, că se vor relansa mult şi unele destinaţii externe. Spania, Grecia, Croaţia, Slovenia, Italia vor fi în top, va continua să crească numărul turiştilor care aleg croaziere, programe de vacanţă la munte, în Austria, Germania, destinaţii exotice sau destinaţii mai speciale, precum Islanda, Danemarca, Finlanda sau Rusia. Dacă totul se desfaşoară normal, şi Turcia, destinaţie pentru care au crescut solicitările în perioada de Early Booking în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, are şanse să redevină principala destinaţie externă ca volum vânzări”, mai declară Lucia Nora Morariu.

  • Sute de firme vor putea primi câte 50.000 lei nerambursabili de la guvern

    Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, Ordonanţa de Urgenţă privind Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, destinat promovării individuale a întreprinderilor mici şi mijlocii.

    Programul facilitează promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor pe pieţele externe, stimulând comunicarea şi parteneriatul în afaceri şi pregătind întreprinzătorul în domeniul tehnicilor de promovare pe noi pieţe.

    În cadrul programului, fiecare beneficiar poate obţine pe parcursul unui an maximum 50.000 de lei, sumă nerambursabilă. Anual, se estimează un număr de maxim 500 de beneficiari, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Prin alocaţie financiară nerambursabilă, programul susţine următoarele tipuri de activităţi:

    – Participări la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu;
    – Participări la misiuni economice organizate în străinătate;
    – Crearea identităţii vizuale a unei firme (marcă, siglă, slogan);
    – Realizarea unui site pe Internet/aplicaţie pentru mobil, pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor promovate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională;
    – Participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe;
    – Documentare de piaţă şi alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Wizz Tours: românii îşi petrec vacanţele de iarnă în destinaţii exotice

    Conform unui sondaj realizat de Wizz Tours pe Facebook, 72% dintre românii care îşi petrec vacanţa de iarnă în străinătate preferă destinaţiile exotice, la plajă, în detrimentul destinaţiilor de schi, potrivit unui sondat realizat de Wizz Tours pe Facebook. Alţi turişti din Europa Centrală şi de Est, precum polonezii sau ungurii, au aceleaşi preferinţe pentru staţiunile din zonele calde în loc de pârtii şi zăpadă, spun reprezentanţii companiei ungare. Pentru sezonul rece, Wizz Tours pune la dispoziţia românilor diverse destinaţii exotice precum Tenerife, Cipru, Dubai, Malta sau Larnaca, ultimele trei fiind disponibile acum şi din Cluj-Napoca, potrivit informaţiilor trimise de Wizz Tours.  
     
    87% dintre românii intervievaţi au răspuns că preferă să călătorească în străinătate în această iarnă, iar 84% de respondenţi au menţionat că aleg să se deplaseze cu avionul spre destinaţiile dorite, la fel ca şi polonezii şi ungurii. Cei mai mulţi participanţi la sondaj au menţionat, de asemenea, că vor alege o nouă destinaţie pentru vacanţă: 89% dintre polonezi caută locuri noi, interesante, în timp ce 72% dintre români vor călători într-un oraş diferit de opţiunile lor anterioare. Acest fapt arată că oamenii se bucură de multitudinea de destinaţii oferite de Wizz Tours. 
     
    Românii şi polonezii au ales să călătorească în cuplu, 40% de procente din respondenţii din ţara noastră, respectiv 46% dintre cei din Polonia spun că preferă să meargă în vacanţe însoţiti de o persoană. În acelaşi timp, ungurii se bucură de compania prietenilor, 70% dintre ei au spus că vor călători alături de 2 sau 3 persoane. Când vine vorba de familiile cu copii, românii preferă ca cei mici să îi însoţească în vacanţe. Şi polonezii au aceeaşi opţiune referitoare la copii, dar mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din Ungaria, care au copii, declară că vor merge în vacanţă fără ei. 
     
    Sondajul s-a desfăsurat în luna decembrie a acestui an şi 2045 de români cu vârsta peste 18 ani au răspuns la întrebările Wizz Tours. Platforma de călătorii Wizz Tours dispune de o reţea ce reuneşte 30.000 de hoteluri, în peste 480 de destinaţii, de la hoteluri de 5 stele la cazări pentru bugete mai reduse. Wizz Tours este o platformă de pachete de călătorii ce oferă bilete de avion şi hotel în reţeaua companiei aeriene low-cost Wizz Air. 
     

  • BCR, o nouă opţiune de a ridica bani prin MoneyGram

    Banca Comercială Română (BCR) a lansat un canal adiţional pentru a facilita transferurile venite din străinătate prin intermediul MoneyGram, furnizor global de servicii  inovatoare pentru transferuri de bani. Astfel, clienţii au opţiunea să-şi transfere banii trimişi de peste hotare prin MoneyGram, direct în contul lor BCR. 

    Destinatarul banilor poate suna la Contact Center-ul băncii pentru a-şi direcţiona banii în contul BCR. Preluarea unui transfer din străinătate nu mai depinde, în acest mod, de programul bancar, în condiţiile în care Contact Centerul BCR este disponibil non-stop, 24/7. Singura condiţie pentru beneficiar este să dispună de un cont curent la BCR.

    „Clienţii care folosesc serviciile MoneyGram pentru a primi bani din străinătate îşi pot transfera banii în contul deschis la BCR printr-un simplu apel la Contact Center şi apoi îi pot folosi imediat. Pentru a beneficia de această funcţionalitate, clienţii MoneyGram îşi pot deschide conturi curente la BCR cu costuri zero, atât în ceea ce priveşte administrarea, cât şi retragerea de numerar de la ATM-urile BCR. ”, a declarat Marian Ignat, Director Executiv Digital Banking în cadrul BCR.

    Conform Băncii Mondiale, aproximativ 3,2 miliarde de dolari au fost trimise către România în 2015, prin intermediul transferurilor de bani, echivalentul a 1,7% din PIB-ul României. Peste 930 milioane au fost trimise din Italia, 740 milioane din Spania şi 422 milioane din Germania. Valoarea medie a unui transfer din străinătate este de 330 de dolari. 

  • Românii din străinătate, cei mai mari investitori în ţară din afara graniţelor şi în 2015

    România a fost devansată de Polonia, cu 2,97 miliarde de euro şi de Portugalia, cu 2,59 miliarde de euro. În ţara noastră au intrat 1,637 de miliarde de euro din spaţiul comunitar şi 539 de milioane de euro din ţările non-UE. Ieşirile de fonduri au fost de 429 de milioane de euro, dintre care 297 milioane de euro au mers în interiorul UE şi 132 milioane de euro în afara UE.

    În ceea ce priveşte statele membre, anul trecut cele mai mari ieşiri de bani s-au înregistrat în Franţa (10 miliarde de euro), Marea Britanie (7,7 miliarde de euro), Italia (6,4 miliarde de euro) şi Spania (6,2 miliarde de euro).

    Potrivit Eurostat, cele mai mari deficite de pe urma transferurilor le-a înregistrat Franţa (9,5 miliarde de euro), Marea Britanie (cinci miliarde de euro), Italia (4,2 miliarde de euro) şi Germania (3,5 miliarde de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stimaţi CEO, CFO, COO, CMO, antreprenori! Duceţi-vă la catedră pentru a da ceva înapoi României!

    În urmă cu două săptămâni, în presa de business europeană, una dintre cele mai comentate ştiri a fost decizia lui Lucy Kellaway, o ziaristă celebră de la Financial Times, să ia o pauză de un an, timp în care va merge să predea matematica la o şcoală din Marea Britanie.

    Lucy Kellaway, 58 de ani, de trei decenii la Financial Times, şi-a explicat decizia prin faptul că vrea să dea înapoi societăţii ceva din experienţa ei, ca un exemplu şi pentru alţii. Sistemul de educaţie din Marea Britanie, dacă excludem celebrele universităţi Oxford şi Cambridge, este în pierdere de viteză în faţa americanilor, asiaticilor sau chinezilor.

    Cum a putut o ziaristă celebră de la Financial Times, cel mai important ziar economic al Europei, să renunţe, cel puţin pentru un an, la o viaţă bună de jurnalist, destul de bine plătită, pentru un job mai slab plătit şi cu bătaie de cap?

    Ea şi-a îndemnat şi ceilalţi colegi de la Financial Times, unii dintre ei mult mai cunoscuţi decât ea în cercurile politice şi financiare de top ale lumii, să facă acelaşi lucru.

    Mai mult decât atât, i-a îndemnat public pe directorii de mari companii să facă şi ei acest pas, să se îndrepte către catedră, către învăţământ, pentru a preda şi altora din experienţa lor.

    Mă gândeam că acest lucru ar trebui să se întâmple şi în România. Toate companiile, mari sau mici, toţi directorii generali şi toţi directorii de HR se plâng că noua generaţie de angajaţi este slab pregătită, că nu ştie nimic, că nu vor să înveţe, că nu ştiu pe ce lume trăiesc, vor salarii mari de la început fără să-şi bată prea mult capul cu munca.

    Dar compară generaţia millennials cu ei, care au deja 25 de ani de experienţă în business, şi de aceea le dă cu minus.

    Pentru a sări etapele, pentru a pregăti mai bine noua generaţie încă din şcoală/facultate, cred că generaţia actuală de CEO, CFO, COO, CMO, CIO ar trebui să treacă la catedră, să povestească studenţilor ceea ce fac ei, cum au luat şi cum iau deciziile, să vină cu exemple concrete din viaţa unei companii care se confruntă cu lipsa de comenzi, produse, până la criza de personal.

    Profesorii de la facultate şi manualele nu pot cuprinde viaţa de zi cu zi a unei companii. Este bine că înveţi contabilitate la facultate, dar poate, vreme de un semestru, un director financiar poate să predea un curs de contabilitate reală, de optimizare fiscală, de „înfrumuseţare” a bilanţurilor pentru bancă sau pentru creditori, de discuţii
    despre cash-ul zilnic, despre plăţile de salarii sau taxe la buget.

    Cred că Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom de un deceniu, poate ţine cu succes un curs despre deciziile luate în cadrul unei companii, despre modul cum se conduce o companie care a traversat perioade de creştere, dar şi de scădere,
    despre modul cum se fac restructurarea sau angajarea, despre modul cum se discută investiţiile etc. Nu cred că sălile de curs ar fi goale.

    Toţi executivii din energie, care sunt la conducerea companiilor de două decenii, ar trebui să treacă la catedră şi să ţină cursuri.

    Toţi şefii de companii, fie ei din auto, retail, FMCG, IT, ar trebui să aibă cursuri la facultăţile din România, pentru că au ce să povestească şi să înveţe noile generaţii.

    Trebuie doar să-şi organizeze puţin programul şi, poate mai mult decât atât, să aibă dorinţa de a da înapoi ceea ce ei au învăţat în timp, ceea ce ei au „furat” de la alţii în şedinţe sau direct din fabrică.

    Lucy Kellaway spune că a „strâns” suficienţi bani pentru a putea să treacă de la salariul de la Financial Times la cel de profesor.

    În mod cert, şi cei care sunt la conducerea unor mari companii din România ar putea să facă acest lucru fără să-şi dezechilibreze bugetul personal sau al familiei.

    Poate mulţi îşi vor găsi şi un talent profesoral şi chiar le va plăcea. La polul opus, facultăţile ar trebui să încurajeze „din tot sufletul” apariţia acestor executivi la catedră şi să-i ajute să-şi formeze cursurile proprii, pe baza experienţei din companii, pe baza datelor reale, nu să predea ceea ce ar vrea facultatea, pe baza unor exemple teoretice.

    România a avut şansa de a traversa în ultimii 26 de ani perioade total diferite, de la cădere economică şi prăbuşirea unui sistem în anii ’90, la anii de boom după 2000 şi apoi la această criză care nu se mai termină şi care a lăsat urme adânci în mintea multor companii şi executivi.

    Un curs privind tăierea salariilor peste noapte cu 10-30% în firmele private în anii 2009-2010 ar fi un exemplu extraordinar pentru studenţi. Cum îţi anunţi angajaţii de această tăiere, cum faci faţă plecărilor sau disponibilizărilor pe care trebuie să le faci, cum reacţionează piaţa? Niciun profesor nu poate preda acest curs, dar un director care a trecut prin aceste evenimente, da.

    Cum gestionezi un produs sau un serviciu care se bucură de un succes neaşteptat în piaţă şi tu nu poţi să ţii pasul cu el? O altă experienţă extraordinară. De asemenea, cum investeşti milioane de euro într-un produs care cade la testul cu piaţa?

    Deci dacă vreţi să daţi ceva înapoi României, din ceea ce aţi primit, gândiţi-vă să vă duceţi la catedră. Pe lângă faptul că veţi avea satisfacţia să vă povestiţi viaţa, să vă justificaţi deciziile, aveţi şansa să contribuiţi la pregătirea studenţilor care vor conduce peste ani companiile pe care le-aţi format, crescut şi dezvoltat după 1990 sau 2000.

     

  • BNR: Creşterea consumului a creat mai multe locuri de muncă în străinătate decât în ţară

    „Păstrarea macrostabilităţii este esenţială, trebuie să avem grijă de echilibrul economniei ca de ochii noştri din cap”, a spus viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Lucian Croitoru.

    „Creşterea consumuluui a creat locuri de muncă mai degrabă în alte ţări, importurile crescând mai repede decât exporturile. Producţia internă nu a făcut faţă cererii. Nu suntem împotriva stimulării consumului, dar recomandăm un dozaj în aplicarea măsurilor şi stimulentelor”, a mai spus Lucian Croitoru.

    La rândul său, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a prezentat strategia „România competitivă”, arătând că puterea de cumpărare a populaţiei poate creşte – conform strategiei – de la 57% din media UE în prezent la 70% din media UE în 2020, numai dacă economia creşte sustenabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro