BusinessMagazin

Tag: Statelor Unite

  • Cele mai inovatoare companii din lume: “Statele care investesc astăzi masiv în inovaţii vor controla mâine economia globală“

    În cadrul Convenţiei Europene pentru Inovaţie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat, la rândul său, că „inovaţia nu este doar o politică ce apare în atribuţiile unui comisar sau director general de companie, este o stare de fapt ce trebuie transpusă într-o politică general valabilă“. În Asia, premierul japonez Shinzo Abe a lansat de curând reforma economică numită „a treia săgeată“, care include politici fiscale menite să încurajeze investiţiile în inovaţie.

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

     Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global, se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global) precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei.

    Una dintre cele mai importante credinţe în business este aceea că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor.

    Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Inovaţia este o unealtă prin care compania să poată ajungă la obiectivul strategic asumat. Astfel, cea mai importantă trăsătură a unei companii inovatoare este trasarea unei strategii unice şi relevante. Companii precum Google, Facebook sau Apple au strategii bine definite pe care le urmează în permanenţă. O strategie precum „ajungerea în primii trei“ nu va fi niciodată la fel de eficientă precum „dezvoltarea constantă a unor tehnologii mobile inovatoare“ sau „construirea celei mai sigure maşini din lume“.

    Principalul avantaj pe care inovaţia îl aduce este recunoaştere din partea celorlalte companii. Acest lucru nu înseamnă în mod necesar şi un grad crescut de profitabilitate: Amazon a fost una din companiile cele mai inovatoare pe segmentul comerţului online, însă a devenit profitabilă după mai mulţi ani. Există, desigur, şi exemple ale unor companii care au câştigat din produsele inovatoare pe care le-au prezentat, precum Apple sau Google. În anul 2010, BusinessWeek a realizat un studiu pentru a determina care sunt problemele pe care managerii le întâmpină atunci când vine vorba de inovaţie. Cei care au răspuns solicitării au notat ca obstacole timpul lung ce trebuie alocat pentru cercetare şi dezvoltare, lipsa coordonării interne, riscurile legate de diversitatea culturală şi lipsa feedback-ului din partea consumatorilor.

  • O companie ce produce airbag-uri ar putea fi răspunzătoare pentru cea mai mare rechemare de maşini din istorie

    Compania a fost implicată recent într-un scandal referitor la moartea a şase persoane, concluziile anchetei fiind că impactul cu airbag-ul a fost cel care a cauzat decesul. Compania japoneză a dezvăluit recent că airbag-urile defecte au fost produse în perioada 2008-2014.

    În luna octombrie, autorităţile din Statele Unite au decis rechemarea unui număr de 7,8 milioane de maşini echipate cu airbag-uri produse de Takata. Lista include modele produse de BMW, Ford, General Motors şi Toyota.

    Dacă şi maşinile vândute în afara Statelor Unite vor fi rechemate, şi este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple, numărul va ajunge la 16,5 milioane. Mai mulţi specialişti din industria auto consideră că numărul final va fi de peste 20 de milioane de maşini.

    Estimările arată că Takata va trebui să plătească peste un miliard de dolari pentru a rezolva problemele sesizate.

    În prima parte a anului, peste un milion de maşini au fost rechemate datorită unor probleme cu airbag-urile. Cauzele au fost însă altele, neavând legătură cu firma producătoare ci cu temperatura sau umiditatea înregistrate în zone precum sudul Californiei sau Puerto Rico.

  • Istoria banilor: de la cochiliile de scoici la colţii de câini

    “Cu buzunarul plin de bani, eşti înţelept, frumos şi mai cânţi şi bine”, spune un vechi proverb evreu. Este, poate, una din cele mai sugestive caracterizări a ceea ce înseamnă banul şi istoria sa pentru omenire.

    Practic, istoria banilor este istoria omenirii, cele două neputând fi separate.

    O spune chiar o personalitate a lumii moderne a banilor, Alan Greenspan, fostul preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite. “Ieri i-am spus unui amic, cam chetuitor, că trebuie să vorbesc despre istoria banilor. <Înţeleg istoria banilor. Cum am câţiva, repede devin istorie>, a răspuns acesta. Din fericire, nu toată lumea este ca prietenul meu”, spunea, în 2002, Alan Greenspan.

    Din fericire, pentru ca prietenul lui Greenspan să poată face istorie, cineva, în zorii omenirii s-a gândit să schimbe greoiul sistem al schimburilor comerciale bazat pe troc. Sarea, condimentele, ceaiul, vitele sau grânele au fost primii bani ai omenirii, bunuri din păcate greu de mânuit şi perisabile. Între 3000 şi 2000 înainte de Hristos, în Mesopotamia, se pun bazele sistemului bancar de astăzi, templele şi palatele dovedindu-se locuri sigure pentru depozitarea bunurilor – produse agricole sau metale preţioase.

    Câteva sute de ani mai târziu, Codul lui Hammurapi legifera activităţile bancare, în Babilon. Ceva mai departe, în China, cu circa 1.200 de ani înainte de Hristos, cochiliile de scoici erau folosite pentru schimburile comerciale; în timp scoicile s-au dovedit extrem de rezistente pe pieţele monetare, fiind folosite în unele zone din Africa, chiar până la jumătatea secolului XX.

    Chiar din zorii tranzacţiilor, banii au avut şi adversari: o legendă greacă vorbeşte de legislatorul Solon, care ar fi bătut monede cât roata carului, pentru a-i dezvăţa pe cetăţeni de acumulările monetare.

    Monedele din piatră se regăsesc şi în insula Yap din Arhipelagul Carolinelor din Pacific: acestea erau găurite la mijloc şi puteau fi transportate, înşirate pe o prăjină, de doi oameni. Cercetătorii nu precizează cum erau transportate monedele de valoare maximă, care aveau 3,5 metri în diametru şi cântăreau până la cinci tone. Un amănunt: insula nu are cariere de piatră, materia primă pentru bani fiind transportată cu plutele, de la mare distanţă. Banii erau ţinuţi în faţa casei, ca semn al averii. Un purcel costa o monedă de jumătate de metru, iar o nevastă una de 1,3 metri.

    Alte forme de bani neobişnuite mai sunt colţii de câine, folosiţi în insula Salomon din Pacific, brăţările folosite pe Coasta de Fildeş, clopoţeii de bronz din Zimbawe sau cuţitele în China.

  • Michael Bloomberg ia avionul către Israel pentru a sfida suspendarea zborurilor către statul evreu

     Agenţia federală pentru aviaţie (FAA) a interzis avioanelor companiilor aeriene americane să zboare către şi de pe aeroportul internaţional Ben Gurion din Tel Aviv timp de 24 de ore.

    Pe contul său de Twitter, fostul primar al oraşului New York afirmă că se va îmbarca la bordul unui avion al companiei israeliene El Al “în semn de solidaritate cu israelienii şi pentru a arăta că este sigur să zbori către şi din Israel”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O fabrică Ford la Iaşi ar fi fost cel mai bun scut antirachetă al României

    Scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) este pe cale să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România.

    Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari, adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 mld. euro), când se făcea estimarea. Acum, în noul context în care România devine frontieră a unui nou război nedeclarat, dar cu destul background încât să nu lase nimănui iluzia că se poartă cu creionul pe hârtie, „geostrategia“ s-ar putea dovedi mai importantă decât la momentul  parafării deciziei de construire a scutului în România.

    O precizare: investiţia în scut ar putea fi mai importantă nu pentru că americanii se gândesc să investească masiv în România în domeniul militar astfel încât ţara să simtă şi economic o astfel de măsură, ci că, tocmai contrar a ceea ce aştepta administraţia de la Bucureşti, investiţiile americane totale aici nu cresc după instalarea scutului american antirachetă. Economiile coloşilor nu au sentimente. În 2003, totalul investiţiilor străine în România era de 9,6 mld. euro, iar America avea investiţii directe de 324 mil. euro, adică 3,4% din totalul investiţiilor străine directe.

    Zece ani mai târziu, în 2012, totalul investiţiilor străine în România era de 59 de miliarde de euro, iar investiţiile americane erau de 1,8 miliarde de euro, adică 3,1% din totalul investiţiilor străi­ne în România. Investiţiile străine directe totale au crescut în zece ani de peste şase ori, dar cele americane cu mai puţin, de 5,5 ori. Iar schimburile comerciale româno-americane sunt la un nivel foarte redus, 1,4 mld. euro (sub 2% din schimburile comerciale totale ale României), adică doar cu puţin mai mari decât cu Republica Moldova, o ţară de 3,5 milioane de oameni.

    Spre comparaţie, aceeaşi este situaţia şi cu Polonia, de asemenea o ţară unde SUA vor să construiască un scut antirachetă. Aici, la finalul anului 2012 soldul investiţiilor directe străine americane era de 8,1 miliarde de euro, adică 4,5% din soldul total al investiţiilor directe străine.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţara vecină Ungaria. Aici soldul investiţiilor directe americane se ridică la 19,3 miliarde de euro, cifră valabilă pentru sfârşitul anului 2012, ceea ce reprezintă aproape 12% din total.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Barack Obama: Rusia are la dispoziţie patru săptămâni pentru a înceta provocările în Ucraina

     “Domnul Vladimir Putin are posibilitatea de a reveni pe drumul drept al legislaţiei internaţionale”, a declarat Obama, potrivit AFP, la sfârşitul summitului G7, la Bruxelles.

    “Vom vedea ce va face domnul Putin în două, trei, patru săptămâni”, a adăugat preşedintele SUA.

    “Dacă provocările Rusiei continuă, este clar că ţările G7 sunt pregătite să impună costuri suplimentare Rusiei”, a atras atenţia Obama într-o conferinţă de presă comună cu premierul Marii Britanii, David Cameron.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a intensificat zborurile militare în largul coastelor SUA şi în zona Asia-Pacific: Totul are legătură cu Ucraina

     Potrivit generalului Herbert Carlisle, avioane militare ruse au fost interceptate în largul Californiei, deasupra Insulei Guam, aparţinând Statelor Unite, în jurul bazelor americane din Japonia şi din Coreea de Sud.

    Într-un discurs rostit la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Washington, Carlisle a prezentat imagini cu un avion de vânătoare american F-15 interceptând un bombardier strategic rus de tip Tupolev Tu-95 în zona Insulei Guam (Oceanul Pacific).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Cel puţin 17 morţi în urma tornadelor care traversează SUA

     Serviciile meteo au avertizat că sunt aşteptate şi alte tornade.

    “Este haos pentru moment”, a declarat pentru postul de televiziune CNN James Firestone, primarul oraşului Velonia, din Arkansas.

    Centrul oraşului “pare să fi fost redus total la ruine. Doar câteva clădiri au mai rămas în picioare, conductele de gaz se deversează. Conductele de apă nu mai sunt în stare de funcţionare. Avem victime”, a povestit el.

    Primarul a precizat că poliţiştii şi pompierii din oraşele vecine, precum şi Garda Naţională, se îndreptau către Velonia pentru a ajuta echipele de salvare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia vrea să construiască în 36 de ţări staţii pentru propriul sistem de navigaţie prin satelit

     GLONASS este echivalentul rusesc al Sistemului de Poziţionare Globală (GPS) al Statelor Unite, precum şi al celui dezvoltat în prezent de UE, Galileo.

    “Vom continua să promovăm tehnologiile GLONASS pe piaţa globală. Vom creşte competitivitatea serviciilor de navigaţie. În acest scop, vom crea un sistem de măsurători la sol în afara ţării. Ideal, am vrea să avem 50 de staţii de colectare de date în 36 de ţări. O astfel de prezenţă ar garanta o funcţionare mai stabilă şi mai precisă a GLONASS”, a spus Ivanov, prezent la un forum organizat la Moscova, scrie RIA Novosti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro