BusinessMagazin

Tag: sport

  • Încă un kg de purtat de către elevi. În primul capitol din manual copiii vor învăţa pornirea şi oprirea din mers. Vedeţi AICI cum arată manualul de Educaţie Fizică şi Sport

    “Majoritatea statelor din Uniunea Europeană au manual de sport pentru clasa a V-a. De exemplu Franţa. Nu este decizia Ministerului Educaţiei, aceste programe făcute de experţi ai Academiei Române, alături două instituţii care se ocupă de elaborarea programelor şcolare şi rescrierea programei şcolare. Este pentru prima dată când s-a introdus acest manual în România.

    Este util şi pentru părinţi şi pentru elevi. Sunt trei manuale. Profesorii vor stabili pe care vor lucra. Acest manual e un intrument care poate fi folosit cu succes şi de elev, şi de părinte şi de profesor. Vedem reclame să facem mişcare 30 de minute zilnic, dar nu prea ştim să facem asta. Cred că e important ca un copil de clasa a V-a să ştie cum să facă mişcare corect, cum să se îmbrace la o oră de sport. O să încurajez orele de sport şi pentru clasele 9- 12″, a declarat ministrul Educaţiei.

    Liviu Pop a dat asigurări că toţi copiii de clasa a V-a vor avea manualele necesare. Ministrul a anunţat că este prima dată când copiii de la clasa a V-a vor avea disciplina informatică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • GEST EXTRAORDINAR al lui Ion Ţiriac pentru România. Anunţul oficial a luat prin SURPRINDERE pe toată lumea

    În ultimul deceniu, situaţia generală din sportul nostru a ajuns aproape de pragul minim. În timp ce în ţările civilizate există programe extrem de bine puse la punct pentru dezvoltarea copiilor, la noi se investeşte doar în măsura în care ai garanţia profitului pe termen scurt.

    Ţiriac, care în trecut a sprijinit de nenumărate ori sportul de performanţă, vrea să construiască un campus sportiv universitar, după modelul american. În plus, el doreşte să îi sprijine pe cei mici. Nu neapărat pentru a face performanţă în sport, ci pentru că prin intermediul activităţilor fizice ai garanţia că aceştia vor creşte armonios şi vor sta departe de alte pericole.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • Tara din Europa in care jumatate din populatie lucreaza part-time. Este mereu in topul celor mai fericite state din lume

    Olanda se afla in mod constant in topul celor mai fericite state din lume, iar cele mai recente statistici scot in evidenta stuctura sistemului de lucru ca principal motiv.
    26,8% dintre barbatii din Olanda si 76,6% dintre femei de varsta adulta petrec mai putin de 36 de ore pe saptamana la serviciu.
    Spre comparatie, putin peste 10% dintre barbatii britanici si undeva la 40% dintre britanice lucreaza part-time in Regat.

    In timp ce diferentierile care se fac la locul de munca intre femei si barbati sunt considerate invechite de multi, Olanda tocmai a aprobat o lege care permite femeilor sa-si reduca numarul orelor de munca fara repercusiuni din partea angajatorilor.

    De asemenea, in Olanda foarte multi oameni fac sport, tara fiind pe locul 1 la acest capitol in randul statelor UE. Sondajele arata ca cele mai multe persoane au activitati sportive de patru ori pe saptamana.

  • Problema de sănătate care apare la 2 din 3 angajaţi români din cauza obiceiurilor dezvoltate la locul de muncă

    66% dintre participanţii la sondaj susţin că s-au îngrăşat în ultimul an. Dintre aceştia, 85% consideră că lipsa practicării unui sport este cauza principală, scrie Gândul.

    În ceea ce priveşte numărul de kilograme în plus, aproape jumătate (48%) susţin că în ultimul an au luat în plus 5 kg, 38% au luat între 5 şi 10 kg, iar restul de 14% au acumulat peste 10 kg.

    Aproape 6 din 10 participanţi au recunoscut că nu au fost la sală sau nu au practicat niciun sport în ultimele 6 luni, fiind prea obosiţi sau neavând timp. Cei care spun că practică regulat sportul se află şi în grupul respondenţilor care şi-au menţinut greutatea. 3 din 10 angajaţi merg la sală sau fac sport cel puţin o dată pe săptămână.

    În topul motivelor din cauza cărora angajaţii au acumulat kilograme în plus se mai regăsesc oboseala şi mesele neregulate, acestea fiind alese de circa 7 din 10 respondenţi ca fiind vinovate într-o proporţie mare şi foarte mare de acest aspect.

    Nivelul ridicat de stres se remarcă ca un indicator important în procesul de îngrăşare. 7 din 10 dintre cei care se confruntă cu niveluri de stres mari şi foarte mari spun că s-au îngrăşat în ultimul an.

  • Lovitură de proporţii pentru sportul românesc.O gimnastă din România a renunţat la lotul naţional şi va concura pentru Ungaria

    O prezenţă obişnuită la loturile naţionale, gimnasta de 16 ani a fost retrasă de părinţi, care au îndrumat-o spre vecinii din Ungaria: “Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au lucrat cu fetiţa mea din clasa a doua până acum, le port respect. Când am luat-o pe Oli de la Deva nu am făcut-o cu scandal, ne-am despărţit în relaţii bune cu toată lumea, sper să înţeleagă şi dânşii că tot ce ne dorim de acum încolo este ca fata noastră să crească şi mai mult în acest sport pe care-l iubeşte şi-l practică de mic copil. Am decis ca Olivia să activeze în Ungaria, unde există o altă abordare faţă de sportivii de performanţă. Mergem pe linia legală, o să încercăm să-i obţinem cetăţenia maghiară, iar faptul că eu am activat ca fotbalist în Ungaria ne-ar putea ajuta”, a declarat tatăl Oliviei, Marcel Cîmpian.

    Antrenorul lotului feminin, Nicolae Forminte, a acceptat despărţirea Oliviei Cîmpian de România, dar crede că părinţii sportivei s-au grăbit. În acelaşi timp, antrenorul lotului feminin consideră că gimnasta de 16 ani este o pierdere, în condiţiile în care era Olivia era una dintre cele mai bune sportive ale generaţiei sale: “Este opţiunea familiei. Ne-am despărţit în termeni amiabili. Că o fi rău, că o fi asta, asta a fost decizia părinţilor. Dar un astfel de caz ne paşte în orice domeniu. Olivia e o pierdere  mare, pentru că era lider de generaţie. Olivia era în proporţie de 75%, după CE de la Cluj, gata să dea şi satisfacţie. Din păcate avea câteva probleme de încredere şi era puţin emotivă, avea puţine probleme la paralele. Olivia era foarte aproape să ajungă la un nivel foarte bun, împreună cu colega ei Doina Crişan. Practic cele două erau singurele care s-au detaşat de restul plutonului la nivelul lor de vârstă. Însă în spate sunt gimnaste care sperăm că vor avea o explozie, care vor da aceeaşi satisfacţie ca cele două. Îmi pare rău că părinţii Oliviei nu au avut încredere. Copiii de aici, care au rămas la lot, au ca ţintă Tokyo 2020”, a declarat Nicolae Forminte pentru ProSport.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro