BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Cum au devenit serviciile medicale ţinta preferată a piraţilor informatici”

    Printre industriile afectate de WannaCry şi succesorii săi, serviciile medicale au fost lovite în mod deosebit, deoarece hackerii au devenit din ce în ce mai interesaţi să pună mâna pe fişe medicale. Motivul? Fişele medicale electronice conţin date extrem de sensibile, de la consultaţii, reţete şi tratamente până la istoricul medical al pacientului. În acelaşi timp, multe clinici comunică prin canale nesigure, sistemele lor sunt slab întreţinute, iar operaţiunile sunt remediate greoi în cazul descoperirii unei vulnerabilităţi.

    Istoricul medical, de vânzare pe Dark Web
    Pachetele de informaţii despre sănătatea pacientului care ajung pe Dark Web (piaţa neagră a internetului, sau internetul ascuns) în urma unei breşe sunt cunoscute sub numele de „fullz”. Fullz pot fi folosite pentru diverse tipuri de fraudă şi şantaj, cum ar fi frauda bancară, cea medicală, furtul de identitate şi şantajul.
    Deşi serviciile medicale sunt totodată mai bine reglementate decât majoritatea celorlalte industrii, în ultimul an s-a observat o creştere considerabilă a numărului de breşe – în special atacurile de tip ransomware. Datele pacienţilor sunt, de asemenea, cele mai frecvente tipuri de date cu caracter personal compromise.
    Oarecum ironic, odată cu introducerea noilor reglementări, precum GDPR, incidentele raportate în domeniul sănătăţii au început să crească, iar analiştii se aşteaptă ca această tendinţă să se amplifice.
    În Statele Unite, clinicile şi spitalele au suferit o creştere substanţială a numărului de breşe în a doua jumătate a anului 2018. Între 2 milioane şi 3 milioane de fişe ale pacienţilor au fost expuse, iar şapte dintre incidentele raportate au menţionat în mod special şantajul pentru redobândirea accesului la datele blocate.
    SamSam preferă mai ales spitalele
    O familie de ransomware denumită SamSam a fost responsabilă de atacuri cheie care au vizat spitalele în 2017 şi 2018, unele unităţi fiind forţate să înceteze activitatea şi chiar să refuze internarea sau tratarea pacienţilor cu afecţiuni, în timp ce altele s-au întors la pix şi hârtie. Un atac asupra Ministerului Sănătăţii din Singapore a compromis 1,5 milioane de înregistrări ale pacienţilor, inclusiv fişa aparţinând prim- ministrului.
    Numai în prima jumătate a lui 2018 au fost raportate cel puţin zece incidente de tip ransomware care au avut ca ţintă o instituţie de servicii medicale.
    Mulţi atacatori care au luat în vizor sectorul sănătăţii în 2017 şi 2018 au folosit familia de ransomware SamSam, care – la fel ca rău-famatul WannaCry – utilizează o componentă de „vierme” pentru a se extinde pe infrastructura vizată. De la descoperirea acestei familii de ransomware, SamSam a provocat victimelor pagube de 6 milioane de dolari. SamSam afişează un ironic „I’m sorry“ în notele sale de răscumpărare.

    Daune mai mari decât costul protecţiei
    Pentru al optulea an consecutiv, clinicile şi spitalele au suportat costuri mai mari decât orice alt sector din pierderea datelor. Costurile asociate cu pierderea datelor în domeniul asistenţei medicale sunt aproape de trei ori mai mari decât în celelalte industrii – de 408 dolari pentru fiecare fişă medicală pierdută sau furată.
    În industriile puternic reglementate, cum ar fi serviciile medicale, clienţii au de obicei aşteptări ridicate pentru protecţia datelor lor. Un studiu al Ponemon Institute arată că anumite industrii sunt mai vulnerabile la perturbări atunci când clienţii îşi schimbă furnizorii de servicii. Când aceste organizaţii au o încălcare a datelor, încrederea clienţilor scade şi, ca urmare, vor încerca să găsească un înlocuitor.
    De fapt, industria servicilor medicale are una dintre cele mai slabe rate de retenţie de clienţi, urmată de finanţe, farmaceutice, servicii, tehnologii, energie, comunicare şi educaţie.
    Nu în ultimul rând, organizaţiile din domeniu sunt foarte lente în a remedia o breşă: în medie au nevoie de 103 zile pentru a reveni la normal. Absenţa identificării rapide a compromiterii datelor duce la noi costuri, pe lângă reputaţia lezată şi impactul nedorit asupra retenţiei clienţilor. În 2017, costul total mediu a fost de 2,8 milioane de dolari pentru mai puţin de 100 de zile până la identificarea unei breşe şi de 3,83 milioane de dolari pentru mai mult de 100 de zile.
    Operatorii ransomware continuă să vizeze sectorul medical într-un peisaj legislativ din ce în ce mai complicat. Serviciile medicale necesită îmbunătăţirea drastică a sistemelor folosite pentru agregarea şi transmiterea datelor pacienţilor – informaţiile sensibile trebuie stocate pe serverele proprii în mod criptat, iar accesul la acestea trebuie limitat către persoanele autorizate.

  • Bătălia jucătorilor privaţi din sănătate

    Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.

    Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”

    În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.

    Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.

    Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.

    Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”. 

    Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.

    Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.

    Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.

    Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.

    Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.

    Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.

    Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.

    Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.

    Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”

    De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.

  • De ce a fost REFUZATĂ de cinci spitale o gravidă supraponderală din Vaslui. Motivul este incredibil şi ar putea fi subiect de FILM

    Tânăra din Bârlad s-a dus la Spitalul din Bârlad, în timpul nopţii, pentru că trebuia să nască, însă medicii şi-au declinat competenţa, dată fiind complexitatea cazului, către Maternitatea „Elena Doamna” din Iaşi, însă, spun reprezentanţii unităţii medicale din Bârlad, cazul a fost refuzat.

    „Pacienta are peste 160 kg, la o înâlţime de 1,50 m. Medicul de gardă a prezentat cazul colegilor de la Maternitatea „Elena Doamna” Iaşi, acolo unde erau transferate, de regulă, cazurile de risc, ce ne depăşesc competenţele. Transferul a fost refuzat, invocându-se faptul că maternitatea nu are o masă care să susţină greutatea unei paciente obeze. Acest lucru este unul fals. Mesele de acest gen pot susţine o persoană de până la 250 kg”, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al spitalului bârlădean.

    Acesta a adăugat că medicul de la Bârlad ar fi încercat transferul şi la Spitalul Judeţean Vaslui, şi la Maternitatea „Cuza Vodă”, din Iaşi, precum şi la spitalul din Galaţi, iar, în cele din urmă, femeia a ajuns la Bucureşti, la Spitalul Pantelimon, după câteva ore, dusă cu o ambulanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei, o nouă rectificare bugetară. Peste 26 milioane lei, acordate spitalelor

    „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale solicită rectificarea bugetului propriu şi a bugetului unor spitale de interes local atât la venituri, cât şi la cheltuieli. Bugetele spitalelor se propune a se majora cu 26.199 mii lei pe seama sumelor primite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Spitalele al căror buget se propune a se rectifica sunt: Spitalul Filantropia (1,5 milioane de lei), Spitalul Sfânta Maria (4,3 milioane de lei), Spitalul de Nefrologie Carol Davila (4,2 milioane de lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan (3,2 milioane de lei), Spitalul Th. Burghele (2,8 milioane de lei), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (13,4 milioane de lei) şi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia (peste 600.000 de lei), Spitalul de Copii Victor Fomoiu (4,7 milioane de lei). În total, spitalele vor primi peste 26 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri

    Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:

    1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.

    2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.

    3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.

    4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.

    Sursa: romani-buni.info

  • România anului 2017: 335 de locuitori la un medic

    Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2017 de: 576 de spitale, faţă de 567 spitale în anul 2016, 823 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, în creştere cu 19 unităţi faţă de anul 2016, 461 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, în scădere cu 8 unităţi faţă de anul 2016, peste 41.000 de cabinete medicale faţă de 40.000 de cabinete în anul 2016.

    Reţeaua de laboratoare medicale şi reţeaua farmaceutică nu au înregistrat diferenţe semnificative faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.300 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară şi a 9.700 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei anunţă că achiziţionează locuinţe pentru personalul medical

    “Primăria Municipiului Bucureşti intenţionează să achiziţioneze un număr de 600 de unităţi locative pentru personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul spitalelor aflate în administrarea primăriei, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB). Achiziţionarea locuinţelor de serviciu vine că urmare a aprobării de către Consiliul General, prin HCGMB 253/04.05.2018, a proiectului propus de Primarul General, Gabriela Firea. Necesarul de locuinţe a fost stabilit în baza cererilor depuse de către personalul medical la ASSMB”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Capitalei.

    Locuinţele de serviciu vor fi achiziţionate în mai multe etape.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ai mers la medicul de familie şi ai primit bilet de trimitere la specialist. Unde te duci ca să nu plăteşti consultaţia de 200 de lei la privat? Ministrul sănătăţii: Pacienţii sunt chemaţi dimineaţa în spitalele publice şi ajung să aştepte la coadă patru-cinci ore. Nu este normal

    Pacienţii sunt nevoiţi să meargă la clinicile private pentru că la ambulatoriile integrate din spitalele publice sunt disponibili doar câţiva  medici, ce oferă consultaţii în program limitat.

    Între timp, la privat, tariful unei consultaţii a ajuns la 180-200 de lei, în creştere cu peste 20%, actualizarea preţurilor a venit la puţin timp după aplicarea noii legi a salarizării, prin care salariile medicilor de la stat au crescut.

    „Îi îndrumăm pe pacienţii care au nevoie de o consultaţie de specialitate spre cabinetele medicale individuale care au contract cu Casa sau ambulatoriul integrat de stat, doar dacă este o urgenţă îi trimitem la Camera de gardă. Este adevărat că am avut pacienţi cărora le-a expirat biletul de trimitere (valabil 30 de zile) pentru că nu au reuşit să găsească o programare la un anumit medic, dar am refăcut biletul de trimitere. Dacă nu este o urgenţă, pacientul poate să aştepte şi o săptămână, două, avem puţini medici, în Anglia se aşteaptă o lună – două pentru o consultaţie de specialitate în ambulatoriu. Este loc de îmbunătăţire prin buna practică a medicilor, dar şi a paci­en­ţilor”, spune medicul de familie Rodica Tănăsescu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sorina Pintea: Nu am rezolvat problema şpăgii din spitale. Cred că ne-a intrat în sânge

    „Nu am rezolvat problema şpăgii. Chiar astăzi citeam nişte elemente legate de faptul că există spitale unde se mai dă şpagă. Cred că ne-a intrat în sânge să mergem la medic şi să dăm plicul”, a spus, miercuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Pintea precizează că, deşi în unele spitale există chestionare prin care pacienţii pot evalua în mod anonim calitatea serviciilor prestate, nu toţi pacienţii au încredere în acestea.

    „Chestionarele (n.r. – de feedback) au fost introduse în 2016 şi, dacă vă uitaţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, publicăm rapoarte trimestriale. Acestea funcţionează, dar, din păcate, oamenii nu au încredere în anonimatul respectivului chestionate, deşi el este sigur”, a subliniat Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a menţionat că managerul spitalului este responsabil pentru verificarea chestionarelor care conţin feedback-ul pacienţilor privind calitatea serviciilor din spitale.

    Săptămâna trecută, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a făcut public un raport privind corupţia din sistemul de sănătate, preciznd că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei din acest sistem: achiziţii publice,servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

    “În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci şi persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achiziţiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigaţii chiar şi măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administraţiei publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupţie, creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie pot duce la diminuarea corupţiei în România”, spune procurorul şef DNA.

    Kovesi a explicat că acest fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri şi introducerea unor mecanisme de control.

    “Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul şef al DNA.