BusinessMagazin

Tag: spital

  • Amenzi de peste 50.000 de lei la un spital din Alba, după ce 6 cadre medicale au luat COVID-19

    Un spital din judeţul Alba a primit amenzi de peste 50.000 de lei, după ce 6 cadre medicale s-au infectat cu noul coronavirus. Autorităţile au găsit nereguli în cardiologie şi camera de gardă.

    Potrivit DSP Alba, 6 cadre medicale de la un spital au fost depistate pozitiv cu noul Covid-19. Au început imediat mai multe anchete, iar DSP anunţat că personalul medical şi pacienţii vor fi testaţi.

    Până acum s-au făcut peste 150 de teste.

    Reprezentanţii DSP au refuzat să spună despre ce spital este vorba.

    Surse locale spun că infecţia a venit de la un pacient suspect. Întrebaţi despre acest aspect, cei de la DSP au spus că în spital au existat pacienţi suspecţi, transferaţi ulterior la spitale Covid.

    Sâmbătă s-a făcut un control sanitar la spitalul respectiv şi s-au dat 4 amenzi în valoare totală de 52.400 lei. A fost amendat spitalul în sine, dar şi personal medical.

    „Deficienţele constatate în urma controlului se referă la nerespectarea circuitelor funcţionale pentru Covid-19, a spaţiilor de echipare, dezechipare şi decontaminare a personalului, colectare şi depozitare necorespunzătoare a deşeurilor medicale, precum şi nerespectarea procedurilor generale de curăţenie şi dezinfecţie în unitatea sanitară”, au stransmis reprezentanţii DSP Alba.

    Nereguli s-au găsit în camera de garda şi la cardiologie. Totodată, cardiologia nu va funcţiona până la dezinfectare totală.

  • Adrian Streinu-Cercel: Circa 22% din pacienţii care se prezintă la spital au COVID-19

    Managerul Institutului „Matei Balş” din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, a spus, luni, în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”, că aproximativ 22% dintre pacienţii care se merg la spital şi sunt testaţi sunt infectaţi cu noul coronavirus.

    „Circa 22% din pacienţii care se prezintă (la spital – n.red.) sunt pozitivi. (…) Orice cercetare e benefică. E bine să se facă cercetări. Lumea nu trebuie să uite că acest virus e în circultaţie pe teritoriul României. Nu trebuie să ne relaxăm în faţa virusului. Tot ce am învăţat până acum trebuie să aplicăm în continuare. Masca e cea care va face diferenţa, apa şi săpunul sunt cele care vor face diferenţa”, a spus, luni, Adrian Streinu Cercel, la „Marius Tucă Show”.

    Conform sursei citate, „România a acţionat cu precauţie”.

    „România a făcut lucruri foarte bune. Nu s-a jucat cu termenii. România nu şi-a permis să se joace cu termenii. România a acţionat ca un tot. Populaţia a înţeles de la început că e la risc. Fără populaţie nu am fi ajuns aici. Mai facem noi mici scăpări, dar, în general, România s-a comportat foarte bine. Au intervenit şi autoritatile. Starea de urgenţă a fost pusă la punct. Mă uit la datele oficiale de azi. Italia, 145 de decese, Spania, 87 de decese, Franţa, 483 de decese, (…) România,16 decese. E un lucru bun”, a mai spus managerului Institutului „Matei Balş”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea: Cel mai mare spital modular COVID din ţară, ce poate primi 500 de pacienţi, deschis vineri

    Primarul general Gabriela Firea a anunţat, vineri, deschiderea „celui mai mare spital modular din ţară”, unde pot fi trataţi 500 de pacienţi care au forme uşoare de COVID-19. Unitatea sanitară este construită sub forma unei Secţii externe în curtea Spitalului „Victor Babeş” din Bucureşti,

    „Inaugurăm astăzi (vineri – n.red.), la Bucureşti, cel mai mare spital modular COVID din ţară. Acesta va putea să primească 500 de pacienţi îmbolnăviţi cu coronavirusul de tip nou, cu forme uşoare. Formele mai complexe vor fi tratate, în continuare, în spitalele de boli infecţioase. Fiecare salon are, pe lângă pat, noptieră, dulap, şi boiler pentru apă caldă şi aer condiţionat. Cadrele medicale au o zonă dedicată documentaţiilor medicale şi pentru odihnă”, a spus Gabriela Firea.

    Primarul General a adăugat că acest spital modular a fost construit în două săptămâni.

    „Toate aceste spitale de campanie care au fost construite în această perioadă, la un moment dat, este posibil să primească pacienţi. Acest spital, prelunând un număr mare de pacienţi, va putea să degreveze spitalele de boli infecţioase, şi vom putea pune umărul al redeschiderea celorlalte spitale. Spitalul a fost ridicat în două săptămâni”, a adăugat edilul.

    Potrivit sursei citate, spitalul va avea saloane cu două paturi, unde pot sta membrii aceleiaşi familii, sau cu un singur pat.

    „Această unitate va fi folosită în cazul în care este nevoie. (…) În cazul în care va fi un aflux de pacienţi, va fi un val sau un tsunami, vom fi mai relaxaţi pentru că într-o această structură pot sta pacienţii cu simptome uşoare sau chiar cei asimptomatici, dar care trebuie să fie urmăriţi. (…) Este o rezervă care, ca număr de paturi, este egal cu numărul de paturi al Spitalului „Victor Babeş” ”, a spus Dr. Emilian Imbri, managerul Spitalului „Victor Babeş “.

    După terminarea epidemiei de COVID-19, spitalul va fi folosit ca „organizare de şantier pentru Spitalul Metropolitan”, a conchis Gabriela Firea.

     

     

  • Medic: Au murit oameni pentru că spitalele au fost închise. Boala nu ţine cont de starea de urgenţă

    Monica Pop, şef de secţie în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti, cere redeschiderea spitalelor pentru ca românii să aibă acces la actul medical. Aceasta a spus, la Marius Tucă Show, că mulţi pacienţi au fost condamnaţi la moarte pentru că spitalele au fost închise.

    Prof. univ. dr. Monica Pop spune că prelungirea stării de urgenţă ar fi un gest ilogic şi împortiva oamenilor”.

    „Cei de la conducere nu au înteles că sunt şi alte boli care exista în paralel cu această viroză. Pacienţii trebuie trataţi pentru că boala nu stagnează pentru că este stare de urgenţă. S-au pierdut vieţi. Pacienţii nu au avut unde să se adreseze sau a fost prea târziu”, a spus prof.univ.dr. Monica Pop.

    Medicul crede că sistemul sanitar va fi suprasolicitat şi cere de urgenţă redeschiderea spitalelor non-COVID.

    „Nu înteleg de ce nu funcţionează policlinicile şi spitalele, măcar la nivel redus. Personal există, medici există. (…) E o mare problemă , înainte de COVID erau un mil de programări pe zi toate din toate domeniile medicale”, a mai spus medicul.

    Monica Pop este de părere că măsurile luate de autorităţi au fost mult prea dure, iar prelungirea stării de urgenţă ar fi fost un act iresponsabil, care nu ar ţine cont de nevoile românilor, ci doar de orgolii politice.

    „Logic nu este (prelungirea stării de urgenţă – n.r.). Împotriva oamenilor este, neelectoral este. Este vorba doar despre orgolii politice. (…) Cred ca boala există, dar nu este un pericol aşa de mare cum se vorbeşte şi cred că măsurile au fost exagerate. (…) Nu mi se pare normal. Au fost oameni care au stat în carantină doar pentru că veneau dintr-o anumita zonă, fără să aibă nimic”, a mai spus Monica Pop.

    În cadrul emisunii Marius Tucă Show, Monica Pop a discutat şi despre demiterea lui Adrian Streinu Cercel.

    Aceasta crede că îndepărtarea sa este un gest iresponsabil făcut de autorităţi, mai ales că şeful Institutului „Matei Balş” este unul dintre specialiştii care are în permanenţă contact cu bolnavii de coronavirus şi a cărui expertiză nu poate fi ignorată de guvernanţi.

  • Oprea explică de ce şase decese au fost raportate la o lună distanţă: S-a temut că se interpretează

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Ionel Oprea a explicat motivul pentru care şase decese de la Spitalul din Suceava au fost raportate de GCS abia la 1 mai, deşi unele dintre ele au avut loc în 4 aprilie. El spune că persoana care înregistra persoanele moarte „s-a temut că se interpretează”.„

    S-a dat dispoziţie scris ca toate aceste lucruri să se remedieze şi să fie raportate (înregistrarea persoanelor infectate şi a deceselor – n.red.). Când am revenit şi am verificat, o parte din ele nu fuseseră înregistrate în sistem. Doamna de acolo a zis că s-a temut ca să nu se interpreteze. Ce să se interpreteze, doamnă? Sunt decese şi trebuiau să fie introduse. Disciplina în serviciu nu face parte din educaţia profesională a tuturor de acolo. (…) Spuneau aşa, cu seninătate, că au considerat că nu e cazul sau „Da, le facem”. Dar de ce nu le-aţi făcut? Cine şi ce interes are să ascundă nişte decese? Nu am fost în stare să le înţeleg determinarea sau cauzalitatea”, a spus generalul Ionel Oprea, într-o declaraţie pentru Digi 24.

    El spune că a este„incredibil de dificil” şi va fi „greu de stabilit pentru unele zile de stabilit ce s-a întâmplat”.

    „Nici date despre personalul care era îmbolnăvit, 20 sau 21 câţi erau, pe categorii, nu am găsit. Şeful nu numai că nu a fost în stare să ne prezinte o situaţie clară, dar nici nu a vrut, a refuzat şi a plecat, şi-a dat demisia. Nu a mai venit pe la serviciu. a trebuit să aducem de la Spitalul Militar Sibiu pe şeful de acolo şi în 10 zile de abia am reuşit să clarificăm cine, unde este, în ce situaţie se află. (…) Am mers la condica de decese la morgă şi nu corespondea cu numărul datelor din sistem. Am constatat un număr de 10 sau 11 foi de observaţie care nu fuseseră operate. Era vorba despre urgenţe care din UPU au urcat direct în Terapie Intensivă unde au decedat în mai puţin de o zi”, a adăugat sursa citată.

    Generalul Ionel Oprea a preluat conducerea Spitalului din Suceava în urmă cu o lună. În cursul zilei de joi, el a predat management unei echipe civile, formată din neurochirurgul Alexandru Buzdugan şi chirurgul Valeriu Gavrilovici.

    În haosul de la Spitalul Judeţean de la Suceava, şase oameni au murit infectaţi cu noul coronavirus fără să apară în statisticile oficiale. Sunt oameni care au pierdut lupta cu virsul în cursul lunii aprilie şi care nu au fost raportaţi către DSP, aşa cum legea o cere.

  • Un primar din România revoltat de numirea unui fost chelner ca manager al spitalului oraşului in plină pandemie

     Primarul din Câmpeni, Călin Andreş, se declară revoltat de numirea unui fost chelner în funcţia de manager interimar al Spitalului Orăşenesc şi cere ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, să revină „de urgenţă” asupra deciziei, avertizând că nici medicii unităţii nu sunt de acord cu noua numire.

    Călin Andreş a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX că propunerea pentru noul manager al spitalului a fost făcută de preşedintele PNL Câmpeni.

    „Sunt revoltat de numirea făcută de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, pentru funcţia de manager al Spitalului Orăşenesc Câmpeni. În luna ianuarie a fost numit un manager interimar competent, Călin Ilie Bodea, şi i-am cerut ministrului să îi prelungească mandatul cu trei luni, dar acesta nu a ţinut cont de propunerea mea şi l-a numit, vineri, pe Valentin Gog, la propunerea preşedintelui PNL Câmpeni. Nu ştiu ce îl recomandă pe noul manager, a fost chelner şi în ultima perioadă şef de sală la un restaurant din oraş. Îi cer ministrului Sănătăţii să revină, de urgenţă, asupra acestei numiri şi să îl numească pe Bodea”, a spus Andreş.

    Edilul susţine că Valentin Gog nu a lucrat pe partea economică decât din postura de şef de sală la nunţi, botezuri şi înmormântări şi este specialist în numărarea porţiilor de mâncare, în timp ce a conduce un spital este cu totul altceva.

    „Să lucrezi cu medici, să-i coordonezi, să conduci un spital cu 200 de angajaţi, unde nu sunt infecţii, în această perioadă de epidemie nu e totuna cu sala unui restaurant. Deja medicii au început să se solidarizeze cu dl. Bodea şi nu sunt de acord cu schimbarea acestuia”, a mai spus primarul din Câmpeni.

  • Doar în România. Spital mobil pentru bolnavii de COVID-19, gata abia în octombrie

    Autorităţile din Iaşi au demarat procedurile pentru construirea unui spital mobil pentru tratarea bolnavilor de COVID-19 din judeţ. Costul total al construcţiei este de 74 milioane lei. Dacă autorităţile vor urma toate procedurile obişnuite, spitalul mobil ar urma să fie gata în octombrie.

    Consiliul judeţean Iaşi a lansat vineri documentaţia în sistemul de achiziţii publice pentru construirea unui spital mobil/modular destinat bolnavilor de COVID-19.

    În plan sunt 250 de paturi destinate pentru diagnosticul, tratamentul si combaterea răspândirii COVID-19 la nivelul regiunii Nord-Est, iar investiţia totală se ridică la 73 949 579,83 lei fără TVA, scrie stireadeiasi.ro.

    Ofertele vor putea fi depuse în termen de cinci zile, iar criteriul de atribuire este cel mai bun preţ raportat la calitate, cu puncte speciale pentru cost şi termenul de livrare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Sănătăţii: Numărul de cazuri cu COVID-19 va începe să scadă în iunie. Ce spital ar mai putea avea conducere militară?

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, spune că dacă va fi nevoie va fi introdusă conducere militară şi la spitalul din Neamţ: „Trebuie să luăm măsuri ca spitalul din Piatra Neamţ să nu ajungă ca cel din Suceava”. În plus, Tătaru a spus că numărul cazurilor va scădea în iunie.
    Nelu Tătaru a declarat, la Piatra Neamţ, că managementul medical cumpără medicamente şi echipamente, iar Unifarm onorează suplimentar contractele pe care unii distribuitori nu au reuşit să le distribuie.

    În ce priveşte situaţia din Piatra Neamţ, Tătaru a declarat că la spitalul de aici există o conducere nouă care vine de la Suceava.

    „Fiecare unitate este evaluată individual şi dacă este nevoie introducem conducere militară. Trebuie să luăm măsuri ca spitalul din Piatra Neamţ să nu ajungă ca cel din Suceava. În acest moment având un număr mic de pacienţi sunt destui medici. Ţinem o parte din echipa de rezervă”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teleorman: 12 din 14 asistente medicale de la un spital care tratează Covid-19, infectate

    Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Caritas din Roşiorii de Vede, destinat pacienţilor cu noul COVID-19, a fost închisă după ce 12 din 14 asistente de aici au fost confirmate pozitiv. Managerul spitalului a fost demis vineri.

    Potrivit autorităţilor din Teleroman, 12 din cele 14 asistente care lucrează la Secţia de Boli Infecţioase a spitalului transformat în centru pentru tratarea pacienţilor cu noul COVID-19 din judeţ sunt acum internate în spital, după ce s-au infectat.
    Prima care a luat boala a fost asistenta-şefă a secţiei. Aceasta s-a infectat după ce a intrat în contact cu un pacient pe care l-a tratat. Femeia le-a dat virusul şi celorlalte 11 colege de serviciu. Toate sunt acum internate în spital, alături de alţi 6 pacienţi diagnosticaţi cu noul COVID-19.

    Secţia de Boli Infecţioase a spitalului a fost închisă, iar managerul spitalului a fot schimbat din funcţie, vineri, pentru „neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OPINIE – Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender: “Hackerii încalcă codul de etică nescris şi pun ţinta pe spitale când sunt cel mai vulnerabile”

    Dacă iniţial au încercat să capitalizeze panica generală cu mesaje înşelătoare de tip phishing menite să fraudeze publicul, datele Bitdefender arată că ţinta următoare sunt spitalele. Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au semnalat o creştere a incidenţei atacurilor care vizează infrastructuri din unităţi medicale, ţinte de obicei mai vulnerabile la ameninţări informatice. Cel mai recent exemplu  este un atac de tip ransomware aţintit asupra Spitalului Universitar din Brno, Cehia, care a forţat amânarea unor intervenţii chirurgicale urgente. Pacienţii în stare gravă au fost trimişi la un spital vecin până ce departamentul IT înlătură infecţia ransomware. Specialiştii de la Bitdefender anticipează că astfel de incidente vor continua să apară în lunile următoare.
    Fenomenul COVID-19 este atât o pandemie biologică, cât şi una informatică. Industria serviciilor medicale e pusă la încercare nu doar de virusul în sine, ci şi de ameninţări informatice precum ransomware. Cazul spitalului atacat recent este un exemplu dur care ne arată că infractorii informatici nu au scrupule şi ţintesc înseşi instituţiile care le-ar putea îngriji rudele -, sau, curând, chiar pe ei înşişi. Mai rău, spitalul respectiv este şi unul dintre cele mai mari laboratoare de testare împotriva COVID-19, iar atacul informatic împiedică eforturile de combatere a pandemiei.

    De la etică la profit
    În trecut, infractorii informatici părea să se lase înduplecaţi de situaţii umanitare speciale. De exemplu, în 2018, dezvoltatorii GandCrab aveau să scutească de plata recompensei victimele din Siria, aflată în plin conflict militar, după ce un tată care îşi pierduse copiii într-un atac postase pe internet despre pierderea fotografiilor cu copiii săi – criptate de GandCrab. Astfel de demersuri au devenit o excepţie în rândul infractorilor cibernetici. Doar anul trecut-, operatorii ransomware au infectat aproape 1.000 de furnizori de servicii medicale în SUA. Multe clinici private, deşi erau poate pregătite să înfrunte un atac cibernetic, au fost compromise prin infectarea propriilor furnizori de servicii.

    De ce sunt spitalele mai vulnerabile
    Industria sănătăţii este printre cele mai afectate de atacuri informatice. În jur de două treimi dintre unităţi au fost afectate de o ameninţare informatică la un moment dat, conform unor studii recente. Furnizorii de servicii medicale sunt o pradă uşoară pentru infractorii informatici, ei exploatând vulnerabilităţi atât în sistemele informatice cât şi în factorul uman. Multe din echipamentele electronice folosite în spitale nu pot fi protejate cu soluţii tradiţionale de securitate, iar doctorii, asistenţii şi infirmierii nu sunt instruiţi adecvat să depisteze un potenţial atac informatic. Deseori, departamentul IT este şi el slab pregătit să oprească un atac în curs.
    În cazul unui atac de tip ransomware, atacatorii criptează date precum istoricul medical al pacienţilor şi blochează apoi intervenţii chirurgicale sau tratamente, punând vieţi în pericol. Aşa cum s-a întâmplat şi în România, conducerea unui spital poate fi forţată să plătească recompensă pentru deblocarea datelor, dacă de asta depinde evoluţia unui pacient. În plus, datele bolnavilor se pot vinde cu până la 400 de dolari pe internetul ascuns, iar cumpărătorii folosesc informaţiile din fişe în campanii de fraudă.
    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă instruirea personalului medical şi auxiliar cu privire la ameninţările informatice ale momentului şi folosirea unei soluţii de securitate performante pentru protejarea infrastructurii împotriva atacurilor cibernetice. Pentru unităţile medicale lipsite de soluţii performante, compania le pune la dispoziţie gratis timp de 12 luni.