Tag: spaţii

  • Compania IT Datagroup închiriază 1.200 de metri pătraţi în Vox Technology Park Timisoara

    Vox Technology Park va dispune de facilităţi unice, precum posibilitatea identificării biometrice printr-o aplicaţie care va genera o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi avantaje competitive pentru viitorii angajaţi, ca spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Proiectul oferă de asemenea spaţii de până la 3.500 de metri pătraţi pe etaj, cea mai mare suprafaţă disponibilă în acest moment în oraş.

    Anul viitor va fi finalizată şi o parcare supraterană cu 400 de locuri în imediata vecinătate a proiectului, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro.  Acestea se vor adăuga celor 280 de locuri de parcare deja disponibile în cadrul Vox Technology Park, parcarea proiectului urmând să dispună şi de mai multe staţii pentru încărcarea maşinilor electrice şi spaţii pentru biciclete. După finalizarea noii parcări, Vox Technology Park va oferi una dintre cele mai pune proporţii între suprafaţa închiriabilă şi locurile de parcare disponibile, raportul rezultat fiind de un loc de parcare la fiecare 38 de metri pătraţi închiriabili.

    Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului, face parte din grupul de companii Werk, care a dezvoltat în ultimii ani în Timişoara peste 800 de apartamente şi zeci de mii de metri pătraţi de hale industriale, spaţii hoteliere şi de birouri. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat Apple Vox Store în România.

  • Transformarea autostrăzilor în spaţii pentru pietoni şi biciclişti

    Şi în alte colţuri de lume, metropole cum ar fi Paris sau Seul au recurs deja la transformarea unui drum rapid în spaţiu pentru pietoni, biciclişti şi verdeaţă. în SUA, unul dintre primele proiecte de acest tip a fost implementat la San Francisco, atunci când autorităţile au decis cum să procedeze în cazul autostrăzii urbane cu două niveluri Embarcadero, afectată de cutremurul din 1989, optând în cele din urmă pentru demolarea acesteia şi amenajarea unui spaţiu mai prietenos cu pietonii. Au urmat apoi oraşe ca Milwaukee, Boston sau Portland. Altele, ca Rochester, New York, au optat pentru coborârea în subteran a unei porţiuni de drum.

    Spaţiile pentru pietoni şi biciclişti sunt cerute mai ales acolo unde drumurile de mare viteză despart zone cu obiective culturale, instituţii de învăţământ, parcuri sau grădini zoologice, la care este greu de ajuns pentru că şoselele respective nu pot fi traversate. Cei care susţin asemenea proiecte, cum ar fi Congress for New Urbanism, care a publicat chiar o listă de autostrăzi urbane fără viitor, avertizează însă că acestea nu pot fi implementate fără o analiză clară a modului în care se poate redirecţiona circulaţia. La rândul lor, cei care s-au ocupat de dezafectarea drumurilor de mare viteză afirmă că oraşele care au recurs la această măsură au avut de câştigat, zonele redevenite prietenoase cu traficul pietonal dezvoltându-se.

  • Un nou record pe piaţa de birouri

    Cererea nouă de spaţii de birouri vine atât din partea companiilor nou intrate pe piaţă locală, cât şi din partea companiilor care îşi extind activitatea în Bucureşti.Potrivit raportului CBRE dedicat pieţei de birouri din T3, cererea totală din perioada iulie-septembrie 2017 s-a ridicat la 75.000 mp, cele mai active zone fiind Pipera (35%), urmată de CBD (Central Business District), cu 22%, şi zonele de Centru şi Vest, ambele cu câte 17% din total. “Pentru întreg anul 2017, estimăm că vor fi finalizaţi circa 140.000 mp spaţii de birouri, aproximativ 80% din total fiind livrat deja în primele 9 luni. Peste 85.000 mp din suprafaţă finalizată este deja preinchiriata”, a declarat Răzvan Iorgu, Managing Director al CBRE România. Spre comparaţie, în primele 9 luni ale anului, 28% din totalul suprafeţelor tranzacţionate a fost reprezentat de zona Pipera, urmată de zona de Nord, cu 25%, în timp ce în CBD au fost tranzacţionate 18% din spaţii.

    Sectorul IT&C a acaparat aproximativ 78% din cererea totală de spaţii de birouri în trimestrul al treilea, urmat de sectorul serviciilor profesionale, cu 10%. Statistica la nivelul primelor nouă luni plasează în continuare sectorul IT&C pe prima poziţie, cu o pondere de 55% din total, urmată de sectorul industrial de producţie şi cel al serviciilor profesionale, cu câte 18, respectiv 13%.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă (din care sunt excluse tranzacţiile de tipul reînnoiri/renegocieri) a reprezentat 84% din cererea totală în T3 şi 69% din cererea totală a primelor 9 luni. În intervalul iulie-septembrie, din totalul suprafeţelor tranzacţionate, 93% a fost situat în clădiri clasa A şi 76% din totalul tranzacţionat în primele 9 luni. Peste 20 de tranzacţii de peste 3.000 mp în primele 9 luni: CBRE, lider de piaţă detaşat pe primele trei trimestre.

    Un număr de 23 de tranzacţii de închiriere au vizat spaţii cu suprafeţe de peste 3.000 mp în primele 9 luni ale anului, 70% din acest volum fiind tranzacţionat de către companii cu activitate în sectorul IT&C. CBRE a fost lider de piaţă în procesul de închiriere al spaţiilor de birouri din Bucureşti. În T3 2017 s-a finalizat proiectul The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners în zona podului Basarab – Orhideea, prima faza a acestuia fiind preinchiriata aproape în totalitate de IBM sau BCR. Această etapă a proiectului a vizat construcţia a peste 36,000 mp spaţii de birouri.

    În primele 9 luni ale anului, CBRE a reprezentat peste 70.000 mp atât pe piaţă de proprietari, cât şi pe piaţă de chiriaşi, ceea ce reprezintă 30% din cererea totală a companiilor care activează pe piaţă de consultanţă imobiliară. CBRE a înregistrat şi cea mai mare pondere în ceea ce priveşte reprezentarea chiriaşilor, cu o pondere de 30% din totalul tranzacţionat sau echivalentul a peste 43.000 mp. În totalitate, echipa de leasing a CBRE a intermediat 30 de tranzacţii, mai mult de jumătate dintre acestea fiind de peste 1.000 mp. Tranzacţia medie, realizată de CBRE în intervalul analizat, a depăşit 2.500 mp.

    Stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 2,76 mil. mp, cu 1,27 mil. mp proiecte clasa A şi 1,49 mil. mp (clasa B). În ceea ce priveşte dispunerea proiectelor la nivelul Capitalei, 28% dintre acestea sunt concentrate în zona de nord, 25% în zona Pipera, 16% în zona centrală, 16% în CBD, în timp ce 11% se află în zona de Vest şi câte 2% în Sud şi Est.

    Interesul pentru oraşele regionale, în creştere continuă: 60% din cererea totală, reprezentată de noi intrări şi extinderi.Interesul pentru oraşele regionale din România a crescut continuu, iar datele CBRE arată că Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca sau Braşov se află pe radarul investitorilor aflaţi în căutarea extinderii activităţii locale. Cererea totală de spaţii de birouri pentru primele 9 luni ale acestui an din oraşele regionale s-a ridicat la 57.000 mp, 59% (34.000 mp) fiind reprezentată de cerere nouă, respectiv noi intrări sau extinderi, în Timişoara tranzactionandu-se peste jumătate din această cerere.

    Datele CBRE mai arată că stocul modern, reprezentat de proiectele clasa A şi B din oraşele regionale, este de aproximativ 650.000 mp la finalul T3, 35% din acesta fiind concentrat în Cluj-Napoca, 25% în Iaşi, la egalitate cu  Timişoara (tot 25%), respectiv 15% în Braşov.Până la sfârşitul anului 2020, în oraşele regionale sunt anunţate proiecte ce însumează peste 450.000 mp, stocul modern de spaţii de birouri din marile oraşe ale ţării urmând să depăşească pragul de 1,1 mil. mp.

    În Capitală, până în 2020, sunt estimate proiecte care vor totaliza încă 800.000 mp, ceea ce ar urcă stocul modern de birouri la aproximativ 4 mil. mp. Din totalul anunţat pentru construcţia de spaţii office până în 2020, un procent de 15% este deja pre-închiriat. Cea mai mică rată de neocupare pe Bucureşti se află în zona de Nord, cu 4,5%, în timp ce la nivelul Capitalei, această scade sub pragul de 10%. Rată de neocupare pentru clădirile clasa A se situează la 6,3%, la jumătate faţă de rată de neocupare a clădirilor încadrate în clasa B, cu o pondere de 12.9%. Chiria prime şi randamentul clădirilor de birouri rămân constante în T3, la 18.5 euro/mp şi 7.5%.

     

  • De ce şi-a mutat una dintre cele mai mari companii din lume ANGAJAŢII în COPAC – GALERIE FOTO

    La 3,6 metri deasupra pământului, casa are ziduri din lemn, este racordată la curent, are wi-fi şi chiar un şemineu. Casa a fost realizată de Pete Nelson, care face parte din show-ul TV “Treehouse Masters” şi Microsoft susţine că un astfel de spaţiu ajută angajaţii să fie mai fericiţi, mai creativi.

    Microsoft, spre deosebire de alte companii din regiune, are un campus de 500 de acri cu pădure şi spaţii verzi. Două case au fost construite, iar a treia va fi terminată până la finalul anului.

    Acum conducerea trebuie doar să găsească o soluţie la îmbulzeala care sigur se va întâmpla. Cine nu ar vrea să lucreze în aer liber într-un copac. 

  • Investiţii de peste 70 de milioane de euro în Electroputere Parc din Craiova

    Totodată, grupul a început construcţia unei clădiri independente care va oferi 12.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, aproximativ 15.000 de metri pătraţi de birouri de clasa A şi peste 700 de locuri de parcare subterane. Investiţia totală în extinderea centrului comercial şi în construirea clădirii cu spaţiu mixt, de retail şi de birouri, va depăşi 70 de milioane de euro până la finalul anului 2018.

    Lucrările de extindere a spaţiilor comerciale Electroputere Parc cu o suprafaţă închiriabilă brută (GLA – gross leasable area) de 9.200 de metri pătraţi de magazine, cinema şi spaţii de divertisment sunt deja în desfăşurare, iar inaugurarea este planificată pentru primul semestru din 2018. Noua aripă va găzdui branduri de fashion din grupul LLP (Reserved, House, Sinsay şi Cropp), care se vor alătura astfel brandurilor existente precum Zara, H&M, LC Waikiki, Berska, Pull&Bear, C&A, Stradivarius, New Yorker, US Polo, Kenvelo, Orsay sau Tom Tailor, transformând Electroputere în destinaţia cea mai mare de shopping din Craiova şi din Dolj.

    Totodată, Catinvest a început şi construcţia unei clădiri independente cu spaţii mixte. Poziţionată între parcarea principală a centrului comercial Electroputere Parc şi Kaufland, noua clădire va include o suprafaţă închiriabilă brută de 12.000 de metri pătraţi de spaţiu de retail (între care se va regăsi şi magazinul de mobilă Kika), o suprafaţă închiriabilă brută de 15.000 de metri pătraţi de birouri de clasa A pe două etaje superioare şi peste 700 de locuri de parcare subterane. Pe lângă faptul că va oferi mai multe spaţii de parcare şi va găzdui mai multe branduri, clădirea va conecta supermarketul Kaufland de zona existentă de retail. Inaugurarea clădirii cu spaţii mixte este planificată pentru semestrul al doilea din 2018, întreaga zonă comercială a centrului Electroputere Parc urmând să depăşească 110.000 de metri pătraţi.

    Grupul francez de real estate Catinvest, care a achiziţionat Electroputere Parc în septembrie 2016, deţine şi administrează şi alte centre comerciale din Europa de Est (galeriile comerciale Carrefour Orhideea şi Cora Pantelimon din Bucureşti, Carrefour TOM din Constanţa, Auchan Savoya Park din Budapesta şi Tesco Borska Pole din Plzen). Catinvest activează, totodată, pe piaţa rezidenţială şi comercială din Franţa. În total, Catinvest deţine şi administrează peste 500.000 de metri pătraţi de spaţii în Franţa şi în Europa de Est.
     
    Grupul francez este prezent pe piaţa din România din anul 2003, odată cu achiziţia galeriei comerciale Orhideea şi, la scurt timp, a galeriei comerciale Esplanada. În prezent, Catinvest deţine şi administrează patru centre comerciale pe plan local – galeriile Orhideea şi Esplanada din Bucureşti, Carrefour Tom din Constanţa şi galeriile Electroputere Parc din Craiova.

  • Floria extinde reţeaua de florării în aeroportul din Otopeni

    Investiţia în preluarea şi reamenajarea florăriei pentru a respecta standardul vizual din reţeaua Floria se ridică la peste 50.000 euro. Spaţiul va intra într-un program de modificare în următoarele luni, pentru a se încadra în conceptul Floria.

    “Planurile de dezvoltare ale reţelei de florării Floria vizează extinderea, fie prin preluarea unor florării funcţionale pe care să le reamenajăm după conceptul Floria, fie prin francizarea conceptului alături de parteneri. Nu excludem nici lansarea unor florării Floria noi, în măsura în care găsim spaţii potrivite, însă ne interesează mai mult preluarea unor florării deja existente” declară Andreea Uceanu, Director General Reţeaua Floria, compania care administrează florăriile Floria în cadrul grupului omonim.

    În 2017, reţeaua de florării Floria s-a extins cu 3 spaţii noi: Floria Băneasa, deschisă în cadrul Băneasa Shopping City în martie, Floria Ploieşti, florărie preluată la jumătatea anului şi noua florărie din Aeroportul Otopeni.

    Investiţia totală pentru extinderea reţelei de florării în acest an depăşeşte 100.000 euro.

    “Pe de-o parte anul acesta am urmărit consolidarea poziţiei, în special în zona de online unde suntem lideri de câţiva ani deja prin Floria.ro, dar şi pentru florăriile deja deschise. Însă pe de altă parte, e important să continuăm dezvoltarea, atât în segmental corporate, unde prin divizia de amenajări am semnat proiecte importante, precum şi prin preluări de spaţii noi care duc brandul Floria mai aproape de cumpărătorii din offline. Noi am pornit din online, unde brandul este foarte cunoscut şi prima opţiune pentru un public larg în ceea ce priveşte transmiterea de flori către cineva drag, dar este esenţial să fim cât mai prezenţi şi offline, încât brandul să devină prima opţiune şi pentru achiziţia de flori din florării. Din perspectiva aceasta, florăria din Otopeni, de la Terminalul Sosiri, este un spaţiu ideal, pentru că pune în vederea publicului posibilitatea de a-i surprinde plăcut pe cei aşteptaţi” adaugă Andreea Uceanu.

    Pentru următorul an, Grupul Floria are în vedere dezvoltarea cu spaţii noi în oraşele situate la 150-200km de Bucureşti, prin preluarea de florării funcţionale, sau prin deschiderea de florării noi.  În paralel, are loc un program de dezvoltare a reţelei de parteneri ai Floria.ro, cu florării din toată ţara care să gestioneze comenzile locale înregistrate pe platforma www.floria.ro.

    Grupul Floria administrează în prezent florăria online www.floria.ro prin firma Floria Network SRL, florăriile Floria (Dorobanţi, Ion Câmpineanu, Afi Cotroceni, Băneasa Shopping City, Otopeni şi Ploieşti) şi evenimentele şi amenajările corporate prin Reţeaua Floria, precum şi depozitul en-gros de flori lansat anul trecut, prin Floria International Wholesale SRL.

  • Liviu Dragnea: “Legea care interzice fumatul în spaţiile închise nu va fi modificată”

    „Am discutat şi ieri (luni, n.r.) în grup şi despre acest lucru şi nu am luat plauze. Eu le-am adus aminte colegilor mei şi vă aduc aminte şi dvs. că această lege a fost deblocată de mine, după ce a fost blocată foarte mult timp, chiar dacă unii colegi nu au fost fericiţi. Am spus atunci că este o lege utilă, chiar dacă este o lege dură, chiar dacă o să fie supăraţi cei care sunt fumători ca şi mine”, a spus Dragnea, întrebat despre propunerile de modificare a legii în vigoare, aflate în dezbateera Comisiei de sănătate a Camerei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Bucureştenii pot propune proiecte de dezvoltare a Capitalei. Campania va debuta luni

    Campania se va desfăşura în perioada 18 septembrie – 24 noiembrie. Cei care participă trebuie să fie persoane fizice cu vârsta de minim 18 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, care să îşi creeze un cont de utilizator pe site-ul Primăriei Capitalei, la secţiunea dedicată campaniei Propune pentru Bucureşti.

    “Fiecare cetăţean poate formula o singură propunere de proiect care va fi afişată pe site-ul Municipalităţii într-un interval de cel mult trei zile de la transmitere. Proiectul trebuie să fie sau să poată fi asimilat unei investiţii aflate în competenţa Municipiului Bucureşti şi să vizeze următoarele domenii: infrastructură (zone pietonale, scuaruri, trotuare, aliniamente stradale); amenajare/ reabilitare spaţii publice (ex. mobilier urban, etc); spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii; mobilitate, accesibilitate, siguranţa circulaţiei; infrastructură culturală; infrastructură socială; smart city-Oraş digital; sănătate”, transmite Primăria Capitalei într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele licitaţii cu spaţiile deţinute de Dorin Cocoş au dat peste cap piaţa imobiliară

    Pentru un spaţiu comercial de 52 mp situat pe bulevardul Ştefan cel Mare (nr. 5), preţul de pornire a fost stabilit la 340.800 de lei, echivalentul a 1.456 de euro/mp, dar a fost adjudecat la 877.000 de lei, echivalentul a 3.747 de euro/mp.

    Această cotaţie, de peste 3.700 de euro/mp, este cu cel puţin 50% mai mare decât nivelul solicitat de vânzători în anunţurile imobiliare pentru zonele centrală şi ultracentrală ale Capitalei.

    Spre exemplu, în zona Armenească preţurile solicitate sunt puţin peste 2.500 de euro/mp, în Piaţa Victoriei – sub 2.400 de euro/mp, iar în zona Ficusului chiar sub 2.000 de euro/mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro