BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Netflix, depăşit de înseşi vechile companii media pe care intenţiona să le detroneze. Platforma a obţinut doar 4 milioane de abonaţi noi în T1, cu mult sub estimările companiei

    Netflix a înregistrat doar 4 milioane de abonaţi noi la nivel global în T1, cu mult sub previziunile companiei. În cele mai mari pieţe, adică în SUA şi Canada, platforma de streaming a obţinut doar 450.000 de clienţi noi, conform Financial Times.

    Reed Hastings, cofondatorul Netflix, a respins din plin ameninţările pe care le reprezintă serviciile rivale, transmiţându-le investitorilor: „Nu există nicio schimbare reală pe care o putem detecta în mediul concurenţial”. Însă Disney+ a atras 9 milioane de abonaţi în primul trimestru, în timp ce HBO Max şi ViacomCBS au obţinut 6 milioane şi, respectiv, 3 milioane de clienţi noi, crescând mult mai repede decât Netflix în perioada ianuarie-martie.

    În ultimul an şi jumătate, Disney, Apple, WarnerMedia şi Comcast şi-au lansat propriile lor platforme de streaming. Astfel, americanii pot alege în prezent din peste 100 de astfel de servicii, iar numărul abonamentelor depăşeşte totalul cetăţenilor Statelor Unite. Spre deosebire de televiziunea prin cablu, abonamentele Netflix pot fi oprite prin intermediul câtorva click-uri, fapt ce facilitează tranziţia de la o platformă de streaming la alta.

    Acţiunile Netflix au scăzut cu aproximativ 7% anul acesta, evitând raliurile pieţei de capital din Statele Unite. Unii analişti spun că acţiunile gigantului trec printr-o perioadă de pauză după ce au raportat creşteri spectaculoase în ultimii ani, când compania a depăşit noi recorduri de abonaţi şi investitorii erau dispuşi să ofere tot mai mulţi bani pentru a beneficia de viitoarele creşteri ale companiei.

    De altfel, există semnale conform cărora Netflix, fondat în 1997, efectuează tranziţia către o etapă mai matură de existenţă.

    Firma a declarat în ianuarie că nu va mai fi nevoită să obţină împrumuturi pentru a acoperi costurile programelor, semnalând un nou punct de cotitură după un deceniu în care s-a bazat pe datorii pentru a depăşi studiourile de la Hollywood. Luna trecută, Netflix a anunţat un plan de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 5 miliarde de dolari.

    Între timp, divizia direct-to-consumer (DTC) din cadrul Disney – care include Disney+, Hulu şi ESPN – a suferit pierderi operaţionale de 290 de milioane de dolari în T1, veniturile ajungând la 4 miliarde de dolari. Disney se aşteaptă să piardă bani prin intermediul business-urilor dedicate streamingului până în anul fiscal 2023.

    Dar strategiile alese de Disney au dat roade până acum: acţiunile au crescut cu peste 60% în ultimul an pe măsură ce investitorii şi-au îndreptat atenţia asupra numărului impresionant de abonaţi (peste 100 de milioane de la lansarea din toamna lui 2019). Totuşi, Disney+ va fi nevoit să păstreze creşterile de abonaţi în viitorul apropiat, întrucât preţul unui abonament este mai mic decât subscripţiile oferite de Netflix.

     

  • Colliers testează primul robot software inteligent pentru sectorul de real estate, acesta urmând să emită facturile de servicii şi chirii pentru proprietăţile administrate de companie

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers testează primul robot software inteligent dedicat industriei de real estate din România, dezvoltat pe baza tehnologiei Robotic Process Automation (RPA) de la UiPath, ţinta fiind eliminarea unor activităţi repetitive din activitatea diviziei de Property Management.

    Robotul software inteligent va digitaliza şi eficientiza activitatea de emitere a facturilor pentru proprietăţile administrate de Colliers, iar obiectivul este să emită cel puţin 70% dintre facturile de servicii şi chirii în următoarele 6 luni.

    Tehnologia va asigura că facturile sunt corecte şi trimise la timp, eliminând astfel o mare parte din activităţile repetitive şi riscul de eroare.

    Divizia de Property Management a Colliers gestionează un portofoliu total de peste jumătate de milion de metri pătraţi de spaţii de birouri şi industriale în Capitală şi în ţară, la 10 ani de la înfiinţare. În tot acest timp, echipa a oferit servicii de consultanţă pentru administrarea proprietăţii pentru încă 700.000 de metri pătraţi.

    „Am început businessul de Property Management în România în urmă cu 10 ani şi am investit mereu în inovaţie şi în cele mai noi tehnologii pentru a susţine echipa să livreze cele mai bune servicii clienţilor şi să aibă mai mult timp pentru activităţi cu valoare adăugată mai mare. Activitatea noastră este o combinaţie unică de interacţiune umană în relaţiile cu clienţii pe de o parte şi de operaţiuni de rutină şi optimizare pe cealaltă parte. Ne bucurăm că vom avea primul nostru „coleg” dotat cu inteligenţă artificială, care va elimina o mare parte din operaţiunile de rutină şi ne va permite să ne concentrăm mai bine pe interacţiunea cu clienţii”, explică Ştefania Baldovinescu, Senior Partner şi Head of Real Estate Management Services & Land Agency în cadrul Colliers.

    Începând cu un hackathon organizat în 2019, Colliers a iniţiat şi susţinut soluţii bazate pe inteligenţa artificială.

    Din cei peste jumătate de milion de metri pătraţi de spaţii de birouri şi industriale pe care divizia de Property Management a Colliers îi gestionează în prezent, 345.000 de metri pătraţi sunt în Bucureşti şi alţi 187.000 de metri pătraţi în ţară. Din portofoliul total administrat în prezent, 390.000 de metri pătraţi închiriabili sunt în proiecte de birouri, iar 140.000 de metri pătraţi în proiecte industriale.


     

  • Microsoft: Datele generate pe teritoriul european vor fi stocate şi prelucrate în UE. Implementarea măsurii este în desfăşurare, iar proiectul va fi finalizat până la sfârşitul anului 2022

    Producătorul de software Microsoft anunţă că până la finalul anului 2022 datele ce vor fi generate pe teritoriul Uniunii Europene vor fi stocate şi prelucrate doar în UE, au transmis reprezentanţii printr-un comunicat.

    „Cu alte cuvinte, aceste date nu vor mai fi transferate în afara UE, iar acest angajament se va aplica tuturor serviciilor esenţiale Microsoft cloud – Azure, Microsoft 365 şi Dynamics 365. Implementarea acestor măsuri este în desfăşurare, iar toate acţiunile necesare vor fi finalizate până la sfârşitul anului viitor. Acest plan a fost denumit EU Data Boundary for the Microsoft Cloud (Graniţa digitală UE pentru Microsoft Cloud)”, potrivit reprezentanţilor gigantului Microsoft.

    Compania a început lucrările de proiectare, astfel încât să poată stoca şi prelucra fără a părăsi teritoriul digital al UE toate datele cu caracter personal ale clienţilor comerciali şi din sectorul public, prin intermediul serviciilor sale cloud.

    „Acest plan include orice date cu caracter personal din datele de diagnostic şi datele generate de servicii, şi date personale pe care compania le utilizează pentru a oferi asistenţă tehnică. În plus, extindem posibilităţile de control autonom, precum Lockbox şi procesul de criptare a datelor gestionat de client, la nivelul tuturor serviciilor Microsoft cloud.”

    Proiectul este construit pe portofoliul existent de soluţii şi angajamentele luate deja privind protecţia datelor clienţilor companiei, au adăugat reprezentanţii Microsoft.

    „Noul proiect este un pas adiţional prin care le răspundem clienţilor europeni care îşi doresc să aibă mai multe garanţii şi facilităţi privind stocarea şi procesarea datelor.”

    De asemenea, în lunile următoare, Microsoft va continua consultările cu clienţii şi autorităţile de reglementare cu privire la acest plan, inclusiv în ceea ce priveşte schimbările necesare în cazul unor circumstanţe unice, precum securitatea cibernetică, şi va continua aceste demersuri ţinând cont de sugestiile acestora. 

    Microsoft oferea deja clienţilor opţiunea de stocare a datelor în UE, iar în ceea ce priveşte serviciile Azure cloud, acestea pot fi configurate pentru prelucrarea datelor în Uniunea Europeană.

    Potrivit Microsoft, „proiectul va fi susţinut prin investiţii substanţiale şi continue (ale companiei) într-o infrastructură europeană extinsă de centre de date”.

     

  • Stat versus privat. Elena Călin, CEO UP! Your service Romania: Pe o scară de la unu la zece aş da 5 serviciilor publice oferite de stat şi între 7 şi 10 companiilor private

    La capitolul servicii publice, statul român încă are probleme majore în asigurarea unor astfel de facilităţi către cetăţeni. La polul opus, mediul privat a reuşit şi să asigure livrarea de servicii impecabile către clienţi, pentru că supravieţuirea companiilor private depinde şi de acest aspect, printre altele.

    „Pe o scară de la unu la 10, eu, în momentul de faţă, aş da un 5 serviciilor publice oferite de stat. Asta este nivelul la care suntem. Cred că companiile private au învăţat ce înseamnă să nu ai servicii, de nevoie. Ele ştiu ce înseamnă să nu ai clienţi, dacă nu le oferi servicii bune. La companiile private oscilăm undeva între 7 şi 10, depinde de la companie la companie şi de la industrie la industrie.” a declarat Elena Călin, CEO UP! Your service Romania.

    Potrivit CEO-ului UP!, pentru ca calitatea serviciilor publice oferite de stat să se îmbunătăţească, acesta trebuie îşi privească cetăţenii aşa cum companiile private îşi privesc clienţii şi să nu se mai bazeze pe depedenţa acestora de anumite servicii. Totodată, pentru îmbunătăţirea serviciilor publice, statul trebuie să ţină cont de părerea cetăţenilor şi să realizeze schimbări conforme cu aceasta.

    „Ca statul să-şi îmbunătăţească serviciile publice, trebuie să plece de la ideea că el creează valoare pentru cetăţean. Companiile private se luptă pentru a câştiga noi clienţi şi pentru a-i păstra. Statul nu duce această luptă, el are clienţii săi care sunt depedenţi de anumite servicii şi nu există dorinţa de a-i păstra, pentru că clienţii sunt oricum depedenţi de serviciile respective. Mai mult, companiile private fac îmbunătăţiri pe baza recenziilor venite de la clienţi, această lecţie trebuie s-o înveţe şi statul.”

     

  • Ţara europeană care interzice criptomonedele ca formă de plată

    Bitcoin înregistrează o uşoară scădere spre pragul de 60.000 de dolari, vineri, după ce banca centrală a Turciei a interzis utilizarea criptomonedelor pentru achiziţii de bunuri şi servicii, susţinând că acestea ar putea produce daune „ireparabile”, potrivit Reuters.

    Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial din Turcia, iar în ea banca centrală susţine că criptomonedele şi celelalte active digitale bazate pe tehnologia de „jurnal distribuit” a blockchainului nu pot fi utilizate pentru a plăti bunuri şi servicii, nici direct, nici indirect.

    Această decizie ar putea reprezenta o piedică majoră pentru piaţa criptomonedelor din Turcia, care a câştigat teren în ultimele luni, pe fondul evoluţiei bitcoin. Este de menţionat că acest tip de active este căutat în contextul în care turcii vor să se protejeze în faţa inflaţiei de 16% şi în faţa deprecierii lirei.

    Bitcoin înregistra iniţial o scădere de peste 4% imediat după anunţ, a notat Reuters. Cu toate acestea, la ora 15.10 (ora României), bitcoin înregistra o creştere de doar 2,2%, cu minus 1,5% pe ethereum şi minus 6% pe XRP (Ripple), conform datelor agregate de pe platforma CoinMarketCap – care înregistrează o medie a cotaţiilor de pe mai multe exchange-uri.

    Într-o declaraţie publică, banca centrală a explicat că activele crypto „nu se supun mecanismelor de reglementare şi supraveghere şi nici autorităţii centrale de reglementare”, discutând şi despre aspecte precum riscul.

    „Furnizorii de servicii de plăţi nu vor putea să dezvolte modele de business într-o direcţie care include active crypto direct sau indirect pentur serviciile de plăţi. (…) Utilizarea lor în sistemul de plăţi ar putea duce la pierderi irecuperabile pentru părţile incluse în tranzacţie”.

    Banca centrală a mai spus că utilizarea criptomonedelor în sistemul de plăţi ar genera elemente ce ar putea „submina încrederea în metodele şi instrumentele utilizate astăzi pentru plăţi”.

    În acest moment, criptomonedele abia şi-au făcut debutul ca formă de plată pentru nume mai sonore din economia globală, iar acest trend este în creştere odată cu producătorul auto Tesla care a anunţat că acceptă bitcoin la plata produselor.

    Deciziile dure asupra pieţei criptomonedelor sunt rare la nivel global, întrucât majoritatea autorităţilor încearcă să clarifice regulile, în loc să interzică utilizarea.

    Legislaţia ar trebui să intre în vigoare în data de 30 aprilie.

  • Încă o meserie pe cale de dispariţie. Cine sunt oamenii care în curând vor rămâne fără loc de muncă după ce roboţii câştigă tot mai mult teren

    Înainte de pandemie, clienţii care apelau la servicii de call-center vorbeau cu roboţi mai puţin de 10% din timp, însă ponderea este acum de 25% şi va ajunge, probabil, la 35% până la sfârşitul anului. Creşterea arată că roboţii pot fi la fel de eficienţi şi empatici ca oamenii în rezolvarea multor probleme simple.Inca 

    Cifrele reflectă mai întâi de toate realitatea din Filipine, capitala mondială a industriei call-center-urilor. Însă arată şi o tendinţă generală în sectorul de profil, expunând în acelaşi timp o chestiune de etică şi morală – inteligenţa artificială care poate simula empatia, un element important în relaţiile şi comunicarea dintre oameni. Pandemia de Covid-19 a fost dură pentru industria globală a call-centerurilor şi nicăieri n-a fost mai rău ca în Filipine, liderul mondial în domeniu, scrie Bloomberg. De obicei, sute de mii de angajaţi din fosta colonie americană discută sau dau răspunsuri din cealaltă parte a planetei. În ultimul an, mulţi dintre ei au fost nevoiţi să lucreze singuri de acasă toată noaptea, luptându-se cu frecvente pene de curent, cu izolarea de prieteni şi cu sforăiturile părinţilor, ale partenerilor, fraţilor sau copiilor înghesuiţi în spaţii strâmte. Ceea ce vine după COVID-19 va fi probabil şi mai rău.

    Lockdownurile de anul trecut au accelerat trecerea la o mai mare automatizare în serviciile de call-center pentru orice, de la creditori şi asigurători la operatori de telecomunicaţii. Apelanţii care caută asistenţă pentru o factură sau un extras bancar comunică din ce în ce mai mult cu roboţii animaţi de inteligenţă artificială. Şi atunci când reuşesc să ia legătura cu un om, este foarte probabil ca acesta să fie implicat în mai multe conversaţii simultan.

    Înainte de pandemie, clienţii vorbeau cu roboţi mai puţin de 10% din timp, însă ponderea a ajuns la 25% şi va urca, probabil, la 35% până la sfârşitul anului, spune Mike Small, executivul responsabil pentru clienţii corporativi din SUA şi Canada pentru Grupul Sitel din Miami, un operator de call-centeruri care domină piaţa de profil din Filipine. „Din cauza Covid, planuri care ar fi durat patru până la cinci ani pentru a fi implementate au fost puse în practică în doar câteva luni”, spune Small, care nu a majorat personalul din 2019. Tendinţa de renunţare la operatorii de voce ameninţă locurile de muncă a multe dintre cele 1,3 milioane de persoane angajate în centrele de externalizare din Filipine, aproximativ jumătate dintre acestea fiind operatori de call-center. Pe măsură ce companiile au profitat de salariile reduse din ţară, de afinitatea culturală cu SUA şi de utilizarea larg răspândită a limbii engleze, sectorul a crescut până la 9% din Produsul Intern Brut, potrivit Oxford Business Group, generând venituri de 26 miliarde de dolari în 2019.

    Ameninţarea creşte deoarece inteligenţa artificială – AI – permite roboţilor – sisteme din hardware animate de software – să fie la fel de eficienţi – şi empatici – ca oamenii pentru multe operaţiuni simple. Banca Asiatică de Dezvoltare prezice că până în 2030 AI şi tehnologii similare ar putea pune pe drumuri 286.000 de angajaţi sau aproape un sfert din oamenii din industria de outsourcing din Filipine. Instituţia asigură totuşi că creşterea productivităţii ar putea crea alte locuri de muncă. Asociaţia de IT şi procesele de afaceri din ţară se aşteaptă ca sectorul să rămână cu doar 1,4 milioane de angajaţi anul viitor, în scădere de la 1,6 milioane de persoane cât a prognozat înainte de pandemie. „Suntem îngrijoraţi”, spune Mylene Cabalona, preşedintele Reţelei angajaţilor din industrie BPO, un sindicat al angajaţilor din call-center-uri. „Acest lucru va duce la deplasări masive de personal”.

    Banca Asiatică de Dezvoltare prezice că până în 2030 AI şi tehnologii similare ar putea pune pe drumuri 286.000 de angajaţi sau aproape un sfert din oamenii din industria de outsourcing din Filipine. Instituţia asigură totuşi că creşterea productivităţii ar putea crea alte locuri de muncă.

    Unii directori locali din industrie insistă că situaţia nu este atât de gravă pe cât prevăd mulţi. AI mai are o cale lungă de bătut până la a înlocui oamenii pentru apeluri de voce sau chaturi mai complicate, spune Jonathan De Luzuriaga, preşedintele Asociaţiei Industriei de Software din Filipine. El prezice că companiile care se tem de o răsplată prea lentă de la tehnologiile scumpe vor continua să rămână cu forţa de muncă ieftină disponibilă în ţări precum Filipine. „Chatbotul se află în partea de jos a scării”, spune el. „Acel tip de angajament la nivel înalt, ucigaş pentru industrie – nu se va întâmpla încă.”

    „Şi crearea, precum şi perfecţionarea acestor sisteme necesită angajaţi, spune Arthur Nowak, şeful pentru Filipine al TTEC Holdings, un magazin de externalizare cu sediul în Englewood, Colorado, cu aproximativ 20.000 de angajaţi în arhipelag. Este adevărat, până la 40% din operaţiunile simple pot fi automatizate prin implementarea celei mai noi tehnologii, spune el, iar reglajele fine pot creşte procentul cu 5 puncte procentuale sau mai mult anual. Dar acest lucru înseamnă că mulţi angajaţi ai  TTEC din Filipine se vor concentra mai mult pe a ajuta roboţii să funcţioneze fără probleme. „Acum, jobul nu mai constă doar din a răspunde la întrebările clienţilor, ci şi în a lucra cu echipele la identificarea zonelor în care experienţa clientului este inhibată de lipsurile digitale”, spune Nowak, al cărui număr de angajaţi a fost plat în ultimul an, faţă de creşterea de 3% până la 5% pe care o vede de obicei.

    Pentru a răspunde nevoilor în creştere ale industriei, guvernul din Manila îşi intensifică eforturile pentru recalificarea angajaţilor care riscă să fie daţi la o parte de roboţi şi să mute accentul pe domenii mai sofisticate ale externalizării proceselor de afaceri (BPO). Preşedintele Rodrigo Duterte măreşte bursele pentru educaţie ştiinţifică şi tehnologică şi doreşte să ofere stimulente fiscale companiilor de externalizare care se concentrează pe servicii nonvocale cu risc mai mic de automatizare, cum ar fi managementul informaţiilor despre sănătate şi dezvoltarea de jocuri. Programele „vor permite crearea unei forţe de muncă filipineze care să se poată adapta mai bine la întreruperile cauzate de automatizarea sporită”, spune secretarul interimar al planificării economice Karl Chua. „Este posibil
    ca Filipine să se transforme
    dintr-un centru de servicii BPO într-un mare centru de procesare şi analiză a datelor.”

    Dar cum rămâne cu roboţii? În ce măsură vor putea ei înlocui oamenii? Un software poate fi învăţat să imite empatia, să dea senzaţia de empatie şi emoţie şi este imposibil de enervat, ceea ce nu se poate spune despre un operator de call center sau un angajat-om a cărui misiune este să interacţioneze cu publicul. Însă anul acesta cercetătorii de la Creative Machines Lab al Columbia Engineering au dezvăluit că s-ar putea să fi creat primul robot care învaţă să fie empatic, într-un grad foarte primitiv, cu un partener robot.  Ca într-un cuplu care a înfruntat testul timpului şi în care partenerul poate anticipa fiecare mişcare a celuilalt, un robot al Columbia Engineering a învăţat să prezică acţiunile şi obiectivele viitoare ale robotului partener pe baza a doar câteva cadre video iniţiale.

    Abilitatea oamenilor de a anticipa acţiunile altora face mai uşor traiul şi munca împreună. În schimb, chiar şi cei mai inteligenţi şi avansaţi roboţi au au fost până acum incapabili de acest tip de comunicare socială. Însă este posibil să se schimbe acest lucru.

    Tendinţa de renunţare la operatorii de voce ameninţă locurile de muncă a multe dintre cele 1,3 milioane de persoane angajate în centrele de externalizare din Filipine, aproximativ jumătate dintre acestea fiind operatori de call-center.

    Studiul, condus de profesorul de inginerie mecanică Hod Lipson, face parte dintr-un efort cuprinzător de a înzestra roboţii cu capacitatea de a înţelege şi anticipa obiectivele altor roboţi doar din observaţii vizuale.

    Cercetătorii au construit mai întâi un robot şi l-au plasat într-un parc de joacă de aproximativ 3×2 metri. Au programat robotul-subiect să caute şi să se deplaseze către orice cerc verde pe care l-ar putea vedea. Însă acolo ei au strecurat şi un vicleşug: uneori robotul putea vedea un cerc verde prin camera sa şi se mişca direct spre el. Dar alteori, cercul verde era ascuns de o cutie înaltă de carton roşu, caz în care robotul se deplasa spre un cerc verde diferit, sau stătea pe loc.

    După ce şi-a observat partenerul agitându-se timp de două ore, robotul-observator a început să anticipeze obiectivul şi direcţia partenerului său. Robotul-observator a putut în cele din urmă să prezică obiectivul şi direcţia partenerului său în 98 din 100 de teste, în diferite situaţii – fără să i se spună în mod explicit despre handicapul de vizibilitate al partenerului. „Rezultatele noastre iniţiale sunt foarte interesante”, spune Boyuan Chen, autorul principal al studiului. „Descoperirile noastre încep să demonstreze modul în care roboţii pot percepe lumea din perspectiva altui robot. Capacitatea observatorului de a se pune în locul partenerului său, ca să spunem aşa, şi de a înţelege, fără a fi ghidat, dacă partenerul său ar putea sau nu putea vedea cercul verde din punctul său din poziţia sa, este poate o formă primitivă de empatie.“

    C ând au proiectat experimentul, cercetătorii se aşteptau ca robotul-observator să înveţe să facă predicţii despre acţiunile pe termen scurt ale robotului subiect. Ceea ce cercetătorii nu s-au aşteptat, totuşi, a fost cât de precis robotul observator a putut prevedea «mişcările» viitoare ale colegului său, după doar câteva secunde de imagini ca reper. De la anticiparea unei mişcări şi până la a simţi emoţiile simţite de celălalt este cale lungă de bătut pentru o inteligenţă artificială. Până atunci, roboţii pot fi perfecţionaţi în a imita empatia. Este acesta un lucru bun? Se întreabă scriitoarea şi cercetătoarea Sherry Turkle. Ea a dezbătut acest subiect în cartea sa The Empathy Diaries: A Memoir.

    Când jucările inteligente au uimit pentru prima dată copiii cu abilitatea lor de a se juca cu ei, copiii nu numai că au văzut jucăriile ca pe ceva „oarecum viu”, ci şi-au schimbat percepţia despre ceea ce este special în a fi om. Când au întâlnit jucăriile inteligente, copiii au văzut oamenii ca speciali nu pentru că erau deştepţi (aceste maşinării noi erau şi ele deştepte), ci pentru că aveau sentimente. Copiii mici au descris în esenţă oamenii ca maşinării emoţionale. Părea o categorie instabilă. Chiar şi atunci, computerul meu – colegii savanţi visau să creeze roboţi şi avatare care ar putea fi tovarăşii inimilor noastre – maşini cu sentimente simulate şi cu empatie simulată. M-am întrebat: odată ce oamenii ajung în compania acestor noi maşini «emoţionale», artificiale, cum ne-am deosebi de aceşti pretendenţi? Mai important, am vrea acest lucru? Imitaţia de empatie ar fi suficientă empatie pentru un om?

    Am ajuns apoi la această formulare tulburătoare: hrănim ceea ce iubim, dar iubim ceea ce hrănim. După ce au avut grijă de un obiect, chiar şi unul la fel de simplu ca un animal de companie digital care trăia într-un ou de plastic şi cerea să fie hrănit şi îngrijit în timp, copiii (şi părinţii lor) s-au ataşat emoţional de el. Această constatare nu a avut legătură cu inteligenţa sau calităţile empatice ale obiectelor cu suflet digital care au cerut să fie îngrijite. A avut legătură cu vulnerabilitatea oamenilor. Când maşinile ne cer să le îngrijim, ne ataşăm de aceste maşini şi credem că maşinilor le pasă de noi. „Empatia simulată” avea o armă formidabilă: psihologia profundă a omului. Acum maşinile îşi declară afecţiunea. Acesta este păcatul original al inteligenţei artificiale. Nu este nimic în neregulă cu crearea de maşini inteligente. Le putem seta să facă tot felul de sarcini utile. Problema apare atunci când creăm maşini care ne lasă să credem că le pasă de noi.

  • În ce îşi mai investeşte banii unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie

    Unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie – Antonio Eram – fondator al procesatorului de plăţi online Netopia – este cel mai nou actor din industria de investiţii în start-up-urile tech. Ţinta? Aplicaţiile sau serviciile web care se leagă de zona de plăţi. Cum îşi alege fondatorul Netopia proiectele în care îşi pune banii? Nu mergeţi la Antonio cu power-pointuri cu estimări la virgulă despre cum va fi cifra de afaceri în 2025 şi cum veţi vinde afacerea în 2030. Pasiunea fondatorilor pentru proiect şi dorinţa lor de a face ceva sunt cele care contează cu adevărat, dezvăluie antreprenorul.

    Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia“, a declarat Antonio Eram la emisiunea ZF IT Generation, unde a fost invitat în cadrul noii rubrici Investor Watch. Printre companiile în care a investit până acum Netopia Ventures se numără Milluu şi Mocapp, proiecte care au fost prezentate în trecut în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Eram a precizat că deciziile de investiţii sunt luate pe baza altor indicatori decât în cazul unor fonduri clasice. „Abordarea noastră nu este una tehnică. Spre deosebire de alte fonduri pe noi ne interesează mai mult pasiunea, ideea, echipa, ce au de spus oamenii, dorinţa de a face ceva, mai puţin partea de cifre, bilanţul, care e business planul, care e proiecţia, care este strategia de exit şi aşa mai departe.“

    Decizia de a crea acest vehicul dedicat start-up-urilor a fost luată în condiţiile în care businessul Netopia trece printr-o reorganizare în contextul în care compania a aplicat pentru obţinerea unei licenţe de la Banca Naţională a României. „Noi trecem printr-un proces de restructurare a întregului business şi facem mai multe entităţi, această mişcare este necesară datorită faptului că vom primi o licenţă de la BNR, este un proces mai complex pe care poate îl vom aborda în altă discuţie.“ Când, făceam această organizare ne-am dat seama că am fost de-a lungul vremii abordaţi de tot felul de antreprenori şi de tot felul de oameni cu idei care au cerut – dacă putem – să fim parteneri cu ei, să venim cu o investiţie de tip angel sau să îi ghidăm. Atunci am zis că dacă tot avem nişte bani puşi deoparte şi această entitate foloseşte banii produşi de către Netopia Payments să îi investim în proiecte în care credem, care au potenţial şi care sunt în principiu axate pe linia noastră de business, de plăţi. Nu ne apucăm de construcţii, de imobiliare. Pe noi ne interesează să ajutăm cu bani, cu puţini bani sau cu mai mulţi bani – depinde de situaţie şi context, dar şi cu sfaturi, cu resursele noastre, antreprenori care vor să pornească pe zona de aplicaţii mobile, servicii web şi care se leagă într-un fel sau altul de zona de plăţi.“

    Investor Watch

    Antonio Eram, fondator Netopia Ventures

    Investiţii ţintă: Idei bune pe zona de plăţi şi proiecte realizate de echipe cu pasiune.

    „Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia.”

    Antonio Eram nu exclude colaborarea în viitor cu alte fonduri de pe piaţa locală, dar în prezent banii sunt doar cei generaţi de Netopia Payments. „Nu suntem asociaţi cu nimeni, deocamdată, dar se poate duce discuţia către un fond local fără o problemă“. Investiţiile reprezintă mai degrabă un ajutor pentru cei aflaţi la început de drum, a punctat şeful Netopia. „Vrem să introducem banii înapoi în sistem pentru că prin asta toată lumea are de câştigat. O spun şi datorită faptului că noi nu am fost ajutaţi de nimeni niciodată. Nu am primit investiţie, când am început compania acum 17-18 ani nu exista conceptul de seed, de angel investment, de VC şi aşa mai departe, totul a fost cu mânecile suflecate, pe calea grea.“

    În acest an fondul mai are bani pentru 3 până la 5 investiţii, a declarat Antonio Eram. „Anul acesta am bugetat până la 150.000 de euro, deci mergând pe această direcţie cred că mai este loc de 3-4-5 investiţii mici. Acum mulţi vor să ridice sume mult mai mari şi negociem fiecare bănuţ, dar repet, acţiunea noastră nu este de a oferi doar nişte bani ci de a ne implica efectiv în procesul de business, cu serviciile noastre. Pentru unii, de exemplu, facem modificări în platformele noastre tocmai pentru a fi mai bine integrate şi să ofere acestui antreprenor exact soluţia de care are nevoie. Această modificare presupune nişte costuri, nu o punem în calculul investiţiei, dar există ca şi cost pentru noi. Eu nu aş vedea asta ca pe o investiţie, ci ca pe un fel de ajutor pentru cei la început.“

     

    Start-up Update

    Cosmin Dumitrache, cofondator al Medic Chat – start-up-ul local de health-tech care a dezvoltat aplicaţii mobile şi o platformă prin care utilizatorii pot cere sfaturi medicilor,

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să atragă o finanţare în valoare totală de peste 250.000 de euro, din care o treime va fi asigurată de fondul de investiţii Cleverage, iar restul de un angel investor din SUA şi de alţi investitori privaţi înscriţi pe platforma de crowdfunding locală SeedBlink.

    „Medic Chat este o aplicaţie şi platormă prin care oricine poate să acceseze rapid şi uşor sfatul unor doctori de top din întreaga ţară. Accesarea sfatului unui doctor este de regulă un proces dificil, mănâncă mult timp şi mulţi bani – noi vrem să facem acest lucru la fel de simplu ca a comanda un Glovo sau a lua un Uber sau a rezerva o cazare pe Airbnb. Avem peste 200 de doctori înscrişi, acoperim 40 de specialităţi medicale, asta încercăm noi să facem un pic diferit faţă de alţi jucători din piaţă.”

    Sfatul expertului

    Nic Vasiliu, technology solutions professional în cadrul echipei Microsoft din regiunea Europei Centrale şi de Est

    Recomandări pentru start-up-uri: Integraţi comunicarea într-o singură platformă

    „Această criză, COVID, ne forţează să interacţionăm mai mult de la distanţă decât faţă în faţă. Una din provocări este lipsa semnelor nonverbale care ne ajută să vedem reacţia participanţilor la ceva ceea ce am spus. De aceea, una din noutăţile anunţate pentru platforma Microsoft Teams este «live reactions», posibilitatea de a-ţi exprima un sentiment vizavi de ceea ce e prezentat. Opţiunile sunt like, love, laugh şi applaud.”

    Andrei Georgescu, fondator White Image, prima agenţie locală de marketing prin e-mail

    Recomandări pentru start-up-uri: Pentru start-up-uri în primele faze prioritatea trebuie să fie construcţia de baze de date pentru viitoare campanii.„Pentru companiile mature, sau care au atins un anume grad de maturitate marketingul prin e-mail este chiar în top 2-3 cele mai eficiente canale de vânzare. Există tendinţa şi în rândul start-up-urilor să se uite în zona asta, ceea ce nu este deloc greşit, doar că ar trebui să-şi stabilească alte aşteptări. La început start-up-urile trebuie să se concentreze pe creşterea bazei de date, şi să facă acest lucru organic şi cât mai eficient astfel încât într-un termen mediu, de un an de zile, vor începe să vadă rezultatele campaniilor pe e-mail.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • Crearea de servicii şi circuite turistice ar putea aduce României mai mulţi turişti. Concentrarea pe un număr de 60-70 de zile creează probleme de infrastructură, dar şi o senzaţie de un overbooking permanent

    ♦ Lunile în care ajung cei mai mulţi turişti sunt iulie şi august, existând o dependenţă de starea vremii, dar acest lucru ar putea fi schimbat prin oferirea turiştilor de alternative precum piscine încălzite sau excursii în zona litoralului.

    Cel mai mare număr de turişti care ajung în staţiunile turistice, mai ales cele de pe litoralul românesc, este înregistrat în lunile iulie – august, ceea ce poate reprezenta un impe­diment pentru dezvoltarea turis­mului local. Cu toate acestea, soluţii pentru extinderea sezonului turistic există prin oferirea de servicii turiş­tilor cum ar fi piscine încălzite, spa-uri sau excursii în zona litoralului.

    Lucian Boronea, director gene­ral al agenţiei de turism Accent Travel&Events, spune că sezonali­tatea afectează dezvoltarea turis­mului local. Totodată, el adaugă faptul că în ţări precum Grecia sau Turcia românii merg în sezon, când preţurile sunt şi mai mari, dar este şi mai cald, pe când alţi turişti străini, mai atenţi din punct de vedere financiar, merg în extrasezon şi beneficiază de aceleaşi servicii, dar la preţuri mai mici.

    „După părerea mea, concen­trarea aceasta foarte mare pe un nu­măr de 60-70 de zile creează probleme de infrastructură, o senzaţie de un overbooking permanent, dar are la bază şi câteva explicaţii logice. Una ar fi legată de climă, să faci baie la final de mai este o provocare, o altă explicaţie este aceea că lipsa activităţilor din staţiuni reprezintă un mare minus, oamenii, nu au soare şi apă caldă, dar nici activităţi”, spune Lucian Boronea.

    O problemă a turismului local este că cei care ajung pe litoral pre­fe­ră să stea în medie 2-3 zile, din lipsă de activităţi.

    Introducerea unui circuit sau a diferitelor excursii în Delta Du­nării, la Cheile Dobrogei, la cramele de vin din Dogrobea i-ar pu­tea determina pe turişti să îşi facă un sejur mai lung pe litoralul românesc.

    „Dacă s-ar reuşi construirea unei staţiuni unde i se poate oferi turistului tot ce are nevoie, piscine încălzite, terenuri de golf, sunt convins să s-ar schimba mult lucrurile. Cel puţin două excursii opţionale într-un sejur s-ar putea organiza. Pe mine mă miră totuşi că românii care merg pe litoral nu au acest apetit de a merge în excursii, pe când de la partenerii mei ştiu că turiştii români sunt mari consumatori de excursii”, precizează Lucian Boronea.

    El este de părere că o altă soluţie prin care turiştii ar fi motivaţi să meargă la mare şi în extrasezon ar fi existenţa unui proiect reformat de vouchere, prin care turiştii ar avea mai multe beneficii dacă ar merge în extrasezon. Pe lângă beneficiile aduse turiştilor, un astfel de proiect ar putea extinde sezonul turistic şi ar fi un factor de a aduce forţă de muncă calificată şi plătită mai bine pe mai multe luni, lucruri care ar avea un impact mai mare asupra economiei.

    Deşi sezonalitatea afectează dezvoltarea turismului, doar cu ajutorul investiţiilor atât în partea hotelieră, cât şi investiţii din zona autorităţilor publice în infrastructură, extinderea sezonului ar putea fi posibilă.

    „Sezonalitatea poate fi extinsă dacă există business, dacă fiecare hotel în parte şi-a dezvoltat resurse în jurul său care să nu vizeze neapărat partea de soare, mare, e vorba de spa-uri, de alte activităţi care se pot face şi motivaţii pentru care oamenii ar veni şi în extrasezon. Problema este că dacă operez mai mult de şase luni, trebuie să plătesc impozitul pe clădiri integral, iar dacă operez mai puţin de şase luni, plătesc doar jumătate. Are un impact mare asupra businessului, mai ales că în extrasezon sunt încasări de supravieţuire. Inclusiv autorităţile se focusează pe sezon, nu oferă facilităţi operatorilor, care fac un efort şi aduc un impact bugetar prin faptul că nu ar mai fi atât de mulţi şomeri. Mulţi dintre cei care lucrează sezonier, ulterior pleacă în şomaj”, este de părere Iuliana Tasie, Director General al Ana Hotels Europa Eforie Nord, parte din grupul hotelier Ana Hotels, controlat de omul de afaceri George Copos.

    În 2020, deşi marcat de pandemie, numărul turiştilor ajunşi în unităţile de cazare din România a atins un nivel maxim în luna august, când au sosit circa 1,2 milioane de turişti, iar iulie a înregistrat circa 900.000 de sosiri ale turiştilor, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Crearea unor facilităţi pentru o paletă diversă de turişti, fie că e vorba de familii, fie de turişti care caută pe lângă soare şi mare şi componenta de excursii, ar putea duce la creşterea semnifictivă a numărului de turişti.

     

  • Cum a fost primul an de pandemie pentru una dintre cele mai importante companii de ride sharing din România. Care au fost cele mai mari pierderi şi cum au reuşit să treacă peste ele

    Dacă în urmă cu un an serviciile de ride-hailing erau nelipsite din programul de zi cu zi al românilor, pandemia a anulat multe dintre ieşirile – de orice natură – pentru care apelam la ele. Bolt România, unul dintre principalii jucători de profil din piaţa locală, a adoptat însă rapid o nouă strategie şi s-a extins pe segmentele food şi trotinetele electrice. Cum a arătat anul 2020 pentru companie?

    A fost un an extrem de dinamic şi, de ce să nu spunem, dificil pentru Bolt. Chiar şi în aceste condiţii, la finalul anului putem spune că activitatea companiei în Romania a crescut cu peste 100% ca număr de curse/livrări şi încasări – dacă adunăm şi celelalte divizii de business – food si trotinete electrice. Asta s-a întâmplat pe de-o parte prin mărirea substanţială a volumului de curse în oraşele existente la începutul anului (Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi pe de altă parte prin lansarea în noi oraşe (Iaşi, Constanţa şi Braşov)”, spune Cristian Sălceanu, Country Manager Bolt România.

    Una dintre direcţiile de activitate ale anului trecut, spune executivul, a fost creşterea numărului de funcţii şi opţiuni adaptate situaţiei deosebite cauzate de contextul pandemiei. „Am vrut să fructificăm orice oportunitate de a crea noi surse de venit pentru partenerii noştri. Astfel, răspunzând cererii crescute de servicii de livrare rapide şi flexibile, am lansat categoria Delivery (Trimite un pachet!) în aplicaţie şi serviciul Bolt Business Delivery. La fel, având în vedere cerinţele de distanţare socială şi de igienă în spaţiul public, am lansat Bolt Protect, o soluţie practică şi simplă de separare a şoferilor de pasageri, prin intermediul unui paravan de protecţie. Am dotat şoferii cu măşti de protecţie şi le-am transmis, prin toate canalele pe care le aveam la dispoziţie, informări şi recomandări ca să-şi poată derula în continuare cursele în siguranţă.”

    După debutul pandemiei, Sălceanu spune că nu este un secret că numărul de curse a scăzut semnificativ – cu aproximativ 80%. „Cu toate acestea, oamenii au avut în continuare nevoie de servicii de transport, în special lucrătorii din domeniile esenţiale. După scăderea masivă din lunile martie-aprilie, activitatea a crescut semnificativ şi constant începând din luna iunie, ajungând să fie în ianuarie 2021 cu peste 90% mai mare decât volumul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior. Am observat modificări semnificative în privinţa celor mai populare rute (a scăzut traficul către aeroporturi) şi a intervalelor orare de vârf, în special după intrarea în vigoare a noilor restricţii din luna octombrie.”

    Potrivit lui, duratele, distanţele şi preţurile medii ale curselor nu s-au schimbat semnificativ în noul context. Cu excepţia perioadei de lockdown, în care restricţiile de circulaţie au afectat pe toată lumea şi în timpul căreia nu atât numărul de utilizatori, cât numărul de curse a scăzut considerabil, în restul anului numărul de utilizatori a crescut constant. „Nu putem face însă o comparaţie relevantă cu 2019, pentru că au fost doi ani cu condiţii foarte diferite de piaţă (noua reglementare şi pandemia fiind cei doi factori esenţiali) şi pentru că la finalul lui 2020 acopeream un număr dublu de oraşe comparativ cu anul anterior.”

    Pe piaţa locală, clienţii companiei au apelat la serviciile de ride-hailing cu preponderenţă în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul relaxării restricţiilor, iar cel mai des înregistrate destinaţii în aplicaţiile dedicate au fost: Gara de Nord din Capitală şi Iulius Mall din Cluj-Napoca, urmate de Aeroportul Henri Coandă din Otopeni, care a pierdut în 2020 prima poziţie, şi de centrele comerciale bucureştene ParkLake Shopping Center şi AFI Cotroceni. Preţul unei curse începe de la 7 lei, iar cea mai lungă cursă de ride-hailing a fost de aproape 100 de kilometri şi a durat puţin peste 150 de minute.

    În ceea ce priveşte numărul de şoferi parteneri, executivul spune că încă din primele luni ale anului trecut au intrat în vigoare schimbări legislative majore cu privire la modul de autorizare a şoferilor şi firmelor partenere pentru desfăşurarea activităţii de ride-hailing. „Ne-am bucurat atunci să vedem că majoritatea celor cu care colaborăm au parcurs toate cerinţele legale şi ne-au rămas parteneri. Ulterior, ne-am extins prezenţa în mai multe oraşe, dar şi baza de utilizatori a crescut. Pe scurt, am încheiat anul 2020 cu un număr de peste 5.000 de şoferi activi pe platformă.”

    Tot în 2020, compania a lansat serviciul de închiriere de trotinete electrice, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Constanţa, serviciu bine primit în piaţă, fiind „un mijloc de transport individual, rapid şi care te ajută să eviţi aglomeraţia”. „Sunt simplu de folosit şi nu presupun un efort deosebit, se adresează unui public destul de larg – practic orice persoană de peste 16 ani, cu un pic de atenţie şi un bun simţ al echilibrului le poate folosi. Suntem prezenţi acum cu trotinetele în trei oraşe şi avem în plan să ne extindem, cât de curând, în toate oraşele în care suntem prezenţi cu celelalte servicii şi nu numai”, spune Cristian Sălceanu. Investiţiile pentru lansarea trotinetelor electrice s-au ridicat la câteva sute de mii de euro şi au constat în principal în achiziţionarea parcului efectiv de vehicule şi în angajarea unei noi echipe responsabile pentru gestionarea noului serviciu. La dezvoltarea acestui proiect, precum şi a serviciului Bolt Food, a fost implicată divizia locală de software development dedicată dezvoltării de soluţii şi funcţionalităţi ale platformei şi aplicaţii şi servicii pentru toate subsidiarele din Europa ale companiei. Una dintre sarcinile echipei a fost să lucreze la sistemele de hărţi geografice necesare aplicaţiei de mobilitate. Au creat astfel un sistem intern de hărţi, care a permis completarea hărţilor existente cu repere şi străzi lipsă. La nivel european, compania şi-a extins serviciile de micromobilitate în 15 ţări, printre care Franţa, Portugalia şi Suedia, iar în 2021 reprezentanţii Bolt au în vedere acoperirea a 100 de oraşe, cu un număr de 130.000 de trotinere, în urma unor investiţii de peste 100 de milioane de euro, anunţate în luna noiembrie a anului trecut. În Bucureşti, pentru acest serviciu cele mai populare destinaţii au fost: Parcul Regele Mihai (Herăstrău), Piaţa Victoriei, Fabrica de Bere Bună (Calea Victoriei), Parcul Cişmigiu, Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Cercul Militar Naţional, Grădina Eden, Piaţa Universităţii, Promenada Mall şi Unirea Shopping. Cea mai lungă cursă cu trotineta electrică din 2020, înregistrată în Capitală, a fost de aproape 42 de kilometri şi s-a întins pe o durată de aproximativ 6,5 ore.

    Despre serviciul de livrare de mâncare executivul spune că a căpătat o importanţă critică în ultimul an. „Planurile de diversificare a portofoliului nostru de servicii erau mai vechi, dar pandemia a accelerat lucrurile. Am observat foarte repede cât de mult a crescut nevoia de livrare de alimente de la momentul la care s-a decretat starea de urgenţă şi ne-am reorganizat priorităţile interne, alocând o parte din resursele dedicate în mod normal pentru ride-hailing lansării noului serviciu Bolt Food. Procese şi platforme care se dezvoltă, în mod normal, în luni de zile, au fost finalizate, testate şi lansate în câteva săptămâni.” Compania nu a oferit cifre exacte cu privire la costurile aferente lansării.

    Ca parte din planuri de viitor, executivul menţionează noi ţinte de expansiune. „Vom continua să ne extindem puternic prezenţa în ţară, având în vedere pe termen lung cele mai mari 20 de oraşe, cu un număr semnificativ de potenţiali utilizatori ai serviciilor noastre integrate.”

    Grupul Bolt este prezent astăzi în 200 de oraşe din peste 40 de ţări din Europa şi Africa, având un număr de circa 50 de milioane de utilizatori. La începutul acestui an, compania a anunţat şi lansarea programului Bolt Franchise, noul program de francizare având ca obiectiv accelerarea extinderii în regiuni ca America Latină şi Asia. Bolt va încheia aceste parteneriate pe baza unei cote de venit, iar cei care se vor alătura programului de francizare vor putea alege să activeze pe unul sau mai multe din cele trei servicii (ride-hailing, închiriere trotinete sau food) şi vor fi responsabili de operaţiunile locale din pieţele în care se extind (marketing, asistenţă clienţi, contractarea şoferilor şi a livratorilor etc.).


     

  • Cum au reuşit cinci români care locuiesc în colţuri diferite ale lumii să construiască un business care a primit finanţare din Chile

    Lumea digitală în care trăim azi oferă o multitudine de oportunităţi pentru cei care vor să pornească acum un business tech chiar şi de la mii de kilometri depărtare. O echipă formată din cinci români, care trăiesc în colţuri diferite ale lumii, a reuşit să demonstreze acest lucru cu start-up-ul Cyber Dacians care a primit recent finanţare din Chile pentru dezvoltarea unui produs software de nişă pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică.

    Momentan, am intrat în faza programului Start-up Chile în care primeşti o finanţare de circa 13.000 de dolari pentru patru luni cu ajutorul cărora poţi să îţi dezvolţi businessul, ai acces la network internaţional – mentorat, antrenament de pitching, investitori, mai exact un pachet întreg de educaţie antreprenorială. După ce treci de această fază şi validezi produsul pe piaţă cu câţiva clienţi, poţi intra într-un alt program prin care poţi lua o finanţare curpinsă între 37.000 şi 75.000 de dolari, fără a fi nevoit să cedezi din participaţia în cadrul companiei. Este un program pe care îl poţi urma pe termen lung“, a declarat în cadrul ZF IT Generation Felix Staicu, cofondator şi International Business Development Manager în cadrul Cyber Dacians. El a adăugat că programul este oferit de Ministerul Dezvoltării din Chile pentru a atrage antreprenori internaţionali acolo şi pentru a dezvolta mediul de antreprenoriat. Ce face însă start-up-ul românesc Cyber Dacians şi cum de a ajuns să ia o finanţare chiliană?

    Povestea Cyber Dacians începe în 2018, când Mihai Bârloiu, cofondator şi CEO al firmei, împreună cu Felix Staicu şi alţi trei români – Radu Benga, Paul Barbat şi Tamas Bakos, au participat la un program organizat pentru românii stabiliţi în străinătate care vor să intre în mediul antreprenorial. În cadrul acestui program, Cyber Dacians a primit o finanţare nerambursabilă de 35.000 euro.

    „Am intrat în domeniul securităţii cibernetice în anul 2018 când am identificat posibilitatea de a participa la un program pe fonduri europene numit Start-up Diaspora organizat de Inceptus Cluj-Napoca, un program pentru români stabiliţi în străinătate pe domeniul lor de activitate puteau participa cu o idee de afaceri. Iar eu împreună cu Felix şi cu ceilalţi membri ai echipei am identificat securitatea cibernetică ca fiind domeniul care poate aduce plus valoare“, a povestit Mihai Bârloiu. El a precizat că start-up-ul a început cu servicii pentru teste de penetrare, având clienţi companii din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud şi din Orientul Mijlociu.

    „Am avut şansa să accesăm oameni foarte valoroşi din punct de vedere tehnic. Avem în echipă foşti membri ai echipei naţionale a României care au participat la campionatele europene de securitate cibernetică şi au fost medaliaţi.“

    În urmă cu 7 luni, echipa Cyber Dacians a început să lucreze însă şi la un produs software propriu pentru a automatiza procesele de penetration testing. „Produsul se numeşte StageOne – este în fază de MVP şi practic prin acest produs facem pasul spre piaţa de Breach Automated Simulations. Este o nouă piaţă de securitate cibernetică, este o zonă de nişă. Nu sunt foarte multe companii în Europa care să deservească acest segment. Competiţia vine din SUA şi din Israel. În România, din cercetările noastre, suntem singurii care avem un astfel de produs şi care vrem să venim cu el pe piaţă în curând“, a punctat Mihai Bârloiu.

    Deşi nici el, nici Felix Staicu nu au background tehnic, ideea dezvoltării unui produs de securitate cibernetică a luat naştere în urma experienţei profesionale avute de cei doi.

    „Eu şi Mihai ne cunoaştem din liceu, am fost la acelaşi liceu şi la aceeaşi Facultate de Drept în România, iar apoi am făcut acelaşi masterat în securitate internaţională în Danemarca. Apoi, ne-am mutat amândoi la New York şi am lucrat pentru Misiunea României la ONU, unde am început să interacţionăm cu acest fenomen de securitate cibernetică. Nu avem un background tehnic, nu suntem experţi tehnici, dar înţelegem la un nivel strategic importanţa securităţii cibernetice. Fiind la New York, interacţionând cu securitatea cibernetică la nivel multilateral, la cel mai înalt nivel politic de pe planetă, ne-am dat seama că România are o capacitate extraordinară de persoane care nu este valorificată intern. Sunt multe companii străine care angajează români, dar nu sunt foarte multe companii de securitate cibernetică româneşti cu un impact internaţional”, crede Felix Staicu.

    CyberDacians

    Proiect: CyberDacians

    Ce face? Dezvoltă un produs de securitate cibernetică care automatizează procesele pentru testele de penetrare, aceasta fiind o nişă pe piaţa soluţiilor de securitate IT

    Finanţare totală atrasă: 45.000 euro

    Venituri 2020: 70.000 euro

    Ţintă venituri 2021: peste 100.000 euro

    Invitaţi: Mihai Bârloiu şi Felix Staicu, cofondatori Cyber Dacians

    Produsul de securitate cibernetică la care lucrează acum echipa Cyber Dacians se adresează pe de-o parte mediului educaţional – academii militare de poliţie şi intelligence, iar pe de cealaltă parte segmentului corporate. Fondatorii Cyber Dacians estimează că vor avea soluţia software gata pentru teste din vara acestui an, iar apoi după ce vor valida în piaţă produsul vor căuta noi surse de finanţare.

    „Suntem deschişi unei linii de finanţare după ce validăm produsul. Momentan nu avem nevoie de finanţare pentru că avem partea de servicii care susţine partea de dezvoltare de produs. Acum avem acest model hibrid – partea de servicii care ne ajută să construim produsul cu resursele proprii. Suntem deschişi la o finanţare în viitor şi în România şi în SUA, depinde de cerinţele investitorului şi de evaluarea companiei la momentul acela”, a subliniat Felix Staicu.

    Anul trecut, veniturile Cyber Dacians din zona de servicii de securitate cibernetică s-au situat la circa 70.000 euro, iar pentru anul curent start-up-ul mizează pe o creştere de minimum 50%.

    „Pentru anul acesta ne-am propus să creştem cifra de afaceri cu cel puţin 50%, mai ales având în vedere că suntem în această perioadă de pandemie care are ca şi efect direct digitalizarea pe plan economic care pe noi ne avantajează. Considerăm că acest obiectiv este realizabil şi ne îndreptăm deja spre această direcţie. Deja am început câteva contracte foarte lucrative la începutul acestui an şi estimăm o creştere de circa 50% doar în zona de servicii”, a precizat Mihai Bârloiu.

    În prezent, Cyber Dacians are clienţi din Europa de Vest, America de Nord şi de Sud, numărul total ajungând la peste 25. „În zona de securitate cibernetică, serviciile nu sunt oferite constant, lunar, ci sunt oferite atunci când clientul are nevoie”, a punctat el, adăugând că până acum pentru Cyber Dacians cea mai profitabilă este zona financiar-bancară – ATM penetration testing. „Aici am identificat câţiva clienţi care pot aduce venituri substanţiale. Deja aveam discuţii cu aproximativ cinci clienţi mari pe zona aceasta care provin din diverse zone geografice – de la Mexic şi Europa de Vest la Orientul Mijlociu.”

    Pe termen mediu, fondatorii Cyber Dacians au în plan să îmbine ambele segmente – şi cel de servicii, şi cel de produs propriu

    „O să menţinem departamentul de servicii în special pe zona de ATM penetration testing pentru bănci, iar pe zona de produs o să începem să creştem gradual. În următorii doi ani eu văd produsul într-o zonă matură, având deja cel puţin 10 clienţi pe ambele linii strategice – atât pe zona academică, cât şi pe zona corporate. Când spun 10 clienţi mă reder la 10 clienţi mari, contracte mari. Văd produsul ca fiind în primul rând un badge de onoare pentru România, fiind singurul produs de acest tip de pe piaţa locală”, a spus Mihai Bârloiu.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    1. Streamerse

    Proiect: Streamerse

    Ce face? Platformă de streaming live şi la cerere dedicată organizatorilor de evenimente – concerte, piese de teatru, evenimente sportive sau conferinţe de afaceri

    Investiţie iniţială: 100.000 euro

    Ţintă venituri 2021: 3 mil. euro

    Invitat: Claudiu Câmpean, cofondator şi CEO Streamerse.net

    2. Simbound

    Proiect: Simbound

    Ce face? Platformă de simulare pentru marketing digital folosită în mediul educaţional şi ca training pentru angajaţii din companii

    Investiţie totală: 50.000 euro

    Ţintă de venituri 2021: 100.000 euro

    Invitat: Louis Havriliuc, fondator şi CEO Simbound

    3. Recomedica

    Proiect: Recomedica

    Ce face? Platformă de telemedicină

    Finanţare totală atrasă: 375.000 euro

    Evaluare proiect: 3,5 mil. euro

    Invitat: Eduard Cioroagă, cofondator şi CEO al Recomedica.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation