BusinessMagazin

Tag: scoala

  • Monica Anisie anunţă cel mai probabil scenariu pentru noul an şcolar. Ce este învăţământul hibrid

    Scenariul cel mai probabil a fi pus în practică pentru începerea anului şcolar din septembrie este sistemul hibrid, în care, prin rotaţie, unii elevi vor merge fizic în clase, iar alţii vor face cursuri online, a declarat, miercuri, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, scrie Mediafax.ro. 

    „Văzând situaţia epidemiologică la momentul acesta, care este o situaţie destul de gravă, cred că cel mai probabil, scenariul acesta hibrid ar putea fi pus în practică. Numai că trebuie să ne pronunţăm asupra acestor scenarii doar în momentul în care o să ştim exact cum va evolua situaţia epidemiologică, pentru că observaţi şi dvs., în spaţiul public nu mai sunt respectate normele de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor. De aceea, aş face un apel către populaţie să respecte distanţarea fizică, să poarte mască şi în felul acesta să ne protejăm cu toţii, să nu ajungem să ne îmbolnăvim”, a declarat la RFI Monica Anisie.

    Ea a fost întrebată şi dacă MEC a început livrarea celor 250.000 de tablete sau laptopuri pentru elevii săraci.

    „Este procedura de achiziţie. Nu Ministerul Educaţiei face achiziţia acestor tablete, ONAC-ul este organismul care se ocupă de achiziţia acestor tablete, nu Ministerul Educaţiei. (…) Există timpul suficient, avem achiziţia declanşată. Nu pot eu să mă pronunţ asupra prevederilor care sunt într-o anumită instituţie, la modalitatea în care se desfăşoară o achiziţie publică. Ştiţi foarte bine că sunt nişte termene care trebuie respectate, termenele legale nu se discută. (…) Deci până la 10 septembrie există un termen. Şcoala va începe în 14 septembrie. Suntem în termen şi aşteptăm să se realizeze această achiziţie de către Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate, este o instituţie care se ocupă de acest lucru”, a afirmat ministrul Educaţiei.

     

  • Anisie spune că sunt şanse mici ca şcoala să înceapă normal la toamnă: Unii elevi vor studia online

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a afirmat, luni, că sunt şanse mici ca şcoala să se redeschidă la toamnă, ea spunând că cel mai bun scenariu va fi acela în care o parte dintre elevi vor veni fizic la unităţile de învăţământ, iar restul vor participa la cursuri din faţa calcultatorului.

    „Am analizat modalităţile în care am putea redeschide unităţile de învăţământ începând cu 2020 – 2021. Toate scenariile pe care le avem ţin cont de recomandările Ministerului Sănătăţii. Cel mai bun scenariu va fi, dacă Ministerul Sănătăţii va face această recomandare, va fi acela în care elevii, unii vor fi la şcoală şi alţii vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcţie de situaţia epidemiologică. (…) Unul dintre scenarii era să începem normal, dar nu e cazul de situaţie normală. Dacă va fi din ce în ce mai rău mai rău, continuăm învăţarea online”, a explicat Anisie, la Digi 24.

    Referitor la nemulţumirile semnalete de elevi, legate de cursurile online, Monica Anisie a spus că dascălii vor fi instruiţi profesional şi vor fi capabili să îi ghideze pe elevi să folosească tehnologia.

    „E adevărat că am avut o perioadă în care a trebuit să ne adaptăm la o situaţie dificilă. Ne vom adapta, vom realiza cursuri de formare în această perioadă pentru profesori pentru a îmbunătăţi ceea ce s-a făcut. Ministerul Educaţiei a dat banii pentru achiziţia de tablete. Caietul de sarcini a fost dat, a fost deja iniţiată procedura, termenul impus este 10 septembrie”, a mai spus ministrul Educaţiei.

     

  • Prima fază de construcţie a noului campus al Deutsche Schule Bukarest a fost finalizată după o investiţie de 10 mil.euro. Şcoala va fi inaugurată în septembrie

    Noul campus al Deutsche Schule Bukarest, şcoală care urmează în totalitate programa germană şi care este acreditată de Ministerul Afacerilor Externe din Germania, va fi inaugurat în luna septembrie, în nordul Bucureştiului, după investiţii totale de 20 milioane euro.

    REC Immpuls, filiala regională a grupului german REC Partners, a finalizat lucrările la prima etapă de construcţie, evaluate la 10 de milioane de euro.

    Campusul Deutsche Schule Bukarest este construit în două faze, pe un teren cu suprafaţa de 21.300 mp donat de Petrom şi o suprafaţă construită desfăşurată de 10.950 mp, localizat în zona de nord a Bucureştiului, în vecinătatea unui alt proiect coordonat de REC, şi anume Petrom City.

    „Dincolo de activitatea clasică de project management, REC s-a implicat şi în optimizarea soluţiilor tehnice, dar şi în finanţarea proiectului şi găsirea de sponsori pentru DBU. Consultanţa, proiectarea şi project managementul proiectelor de şcoala reprezintă o arie de expertiză importantă, pe care REC o desfăşoară de ani buni în Germania. Ne bucurăm să implementăm aceleaşi standarde şi în România, mai ales în cadrul unui proiect unic, precum noul campus de la Deutsche Schule Bukarest”,  a precizat Rafat Kamal, partener REC. 

    Şcoala va putea acomoda 500 de elevi şi va integra toate formele de învăţământ preuniversitar. Campusul dispune de un laborator de fizică, un laborator de chimie, un laborator IT, o bibliotecă,  sală de sport, trei terenuri de sport, o pistă de atletism, cantină proprie, un auditoriu pentru spectacole şi serbări.

    DSBU urmează în totalitate programa germană şi este acreditată de Ministerul Afacerilor Externe din Germania şi membră a Federaţiei Mondiale a Şcolilor Germane din străinătate.  DSBU urmează programa şcolară a landului Baden-Württemberg, iar cursurile se desfăşoară în limba germană. 

    “Promisiunea noastră a fost să începem anul şcolar 2020 – 2021 într-o clădire nouă şi, în acelaşi timp, modernă. Culminăm prin a fi una dintre cele mai moderne şcoli din Europa, iar în septembrie ne putem bucura de toate facilităţile pe care ni le aduce această şcoală” – a declarat Friederike Gribkowsky, preşedintele consiliului director DSBU.

    Lucrările de construcţie s-au desfăşurat inclusiv pe durata perioadei stării de urgenţă, urmând ca Deutsche Schule Bukarest să fie inaugurată în septembrie 2020.

    REC Partners GmbH este o companie de consultanţă, proiectare şi project management pentru clădiri comerciale, cu un portofoliu de 10 milioane de metri pătraţi livraţi.  În România, portofoliul REC include clienţi precum BCR ERSTE BANK, PETROM, BNP PARIBAS, CA IMMO, SIMMO, VASTINT, SKANSKA, GLL, MCKINSEY.

  • Şcoala din România este făcută să scoată absolvenţi care să lucreze numai la stat sau în multinaţionale şi mai puţin în economia reală

    Ce ţară are o şcoală care îşi pregăteşte absolvenţii pentru business? Libanul, acolo te duci să lucrezi la stat doar dacă nu ai găsit altceva de făcut în business. În România, cei care termină o şcoală fac totul să găsească un post la stat sau într-o multinaţională.
    Ironic este că, deşi şcoala de stat ar trebui să pregătească absolvenţi în primul rând pentru cei care plătesc cele mai multe taxe şi impozite, care ulterior se întorc către şcoală, în România situaţia este total invers. Companiile româneşti au 2,5 milioane de angajaţi, multinaţionalele, 1,2 milioane, în companiile de stat lucrează 0,2 milioane, iar la stat, angajaţi plătiţi din buget, adică din taxe şi impozite plătite de ceilalţi, lucrează 1,2 milioane. Interesant este că în cazul firmelor româneşti, deşi au o pondere de 44% din business, faţă de 52% cât au multinaţionalele şi 4% cât au firmele de stat, profitul net din care statul îşi ia taxele este mai mare.
    Conform ediţiei a cincea a analizei Capitalul privat românesc, realizat în acest an de ZF împreună cu Bilka Steel, o companie românească, în 2018 companiile private româneşti au raportat un rezultat net (profit minus pierderi) de 52 de miliarde de lei, în creştere cu 27%, în timp ce companiile străine au raportat un rezultat net de 30 de miliarde de lei, în creştere cu 15%, iar companiile de stat au avut un rezultat net de 3 miliarde de lei, în scădere cu 40%.
    Pentru companiile româneşti, educaţia forţei de muncă nu a reprezentat o prioritate de-a lungul ultimilor 20 de ani. Şi nici nu s-au implicat în a vedea ce face şcoala românească şi cum pregăteşte următoarele generaţii. De partea cealaltă, de când au intrat mai puternic în România după anul 2000, multinaţionalele au venit cu o strategie clară de a intra în facultăţi şi şcoli, de a recruta cei mai buni absolvenţi, dar mai mult decât atât, de a-i atrage în companiile internaţionale pe studenţi încă din primul an de facultate.
    Companiile româneşti nu au făcut acest lucru şi au pierdut. Bineînţeles că sunt şi excepţii, dar companiile antreprenoriale româneşti care s-au implicat în şcoală pot fi numărate pe degete.
    Companiile româneşti sunt mult mai expuse la crize, la schimbările din piaţă, iar acest lucru îi face pe angajaţi să trăiască tot timpul sub ameninţarea că firma unde lucrează se închide. Asta ca să nu mai vorbim de neclaritatea contractelor de angajare, munca la negru şi salariile mai mici.
    Indiferent de cine a fost la putere, toate guvernele şi toate partidele s-au implicat mai mult să-şi asigure liniştea celor peste 1 milion de angajaţi de la stat şi a celor 5 milioane de pensionari. Multinaţionalele au beneficiat de o protecţie venită din afară, dar şi internă, pentru că România avea nevoie de investiţii străine pentru a ieşi din criza anilor ‘90 şi a încerca să ajungă din urmă celelalte ţări comuniste (Polonia, Ungaria), să reducă decalajul faţă de ţările din vest.
    Companiile româneşti au rămas cu ce au rămas.
    În România, toată politica statului nu încurajează ca atitudine, nu ca taxe, businessul privat, respectul pentru cei care construiesc ceva, creează ceva din care se fac angajări.
    Dacă statul nu încurajează businessul privat, nici absolvenţii nu-şi propun să intre în economia reală, să construiască ceva.
    În acest condiţii este greu de supravieţuit pentru investitorii români, indiferent de numele acestora. Dar nefiind uniţi, nu reuşesc să aibă o voce comună care să stea pe picior de egalitate cu cea a multinaţionalelor sau cu sindicatele de la stat. 

  • Viaţa la ţară ca o afacere. Cum a transformat o femeie care a lucrat o viaţă la bancă un sat uitat de lume într-o afacere profitabilă – GALERIE FOTO

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.
    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă. 

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.” Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    În primii ani, atât ea, cât şi soţul său, de profesie istoric, au făcut naveta. Plecau sâmbăta dimineaţa la 5 din Bucureşti şi la ora 9 erau pe şantier, la discuţii cu muncitorii. Iar duminica plecau înapoi. „N-am simţit oboseală, am simţit că nu mai eram legată exclusiv de lumea abstractă a bankingului”, rememorează astăzi Carmen Schuster.

    Ea îşi aminteşte că atunci când s-a întors prima dată în România, în 1996, a simţit o reală efervescenţă. Locuise iniţial în Freiburg, în vestul Germaniei, dar apoi s-a mutat la Berlin în ’89 pentru că acolo se întâmpla istoria. A văzut astfel în estul Germaniei cât de repede se pot dezvolta lucrurile.

    „Credeam şi cred că poate şi România să crească. Acum cred chiar mai mult ca acum un deceniu. Doar că ritmul e foarte lent. Totuşi, lucrurile se vor schimba în bine.”

    Spre exemplu, condiţiile ca turismul local să aibă o şansă să se dezvolte după modelul din Toscana sau Provence sunt multe, spune Carmen Schuster. Ar trebui dezvoltată infrastructura, la fel şi cultura ospitalităţii. „Nu e vorba de faptul că românii sunt ospitalieri, pentru că deja sunt, e vorba de ceva cu totul diferit. Clientul trebuie să fie pe primul loc. E nevoie de multă educaţie, de experienţă, atenţie la detalii şi cunoştinţe de limbi străine. Suntem încă departe.”
    Totuşi, există o posibilitate de dezvoltare, iar businessurile axate pe artizanat sunt o şansă în plus.

    Executivul devenit antreprenor îşi aminteşte propria sa poveste. Când a revenit la Cincşor nu mai avea nimic în proprietate, nici măcar casa părintească. Nu s-a judecat pentru ea, e o comunitate mică, iar pe mulţi îi mai ştia încă. Din cei 650 de locuitori însă, doar zece mai sunt saşi, ea fiind unul dintre ei. „În casele săseşti se mutase lume nouă, mulţi veniţi din Moldova sau din zona rroma din Transilvania. Existau însă oameni care ne ştiau – pe mine şi pe părinţii mei –, aşa că integrarea a fost mai simplă.”

    Dat fiind că nu mai deţinea nicio proprietate în Cincşor, a început să cumpere. Prima casă a achiziţionat-o după ce s-a înscris la licitaţia bisericii Evanghelice. E vorba de fosta şcoală, o clădire în bună parte deteriorată, cu acoperişul căzut. Biserica avea nevoie atunci de fonduri şi de aceea a vândut.

    „A fost mai degrabă o ambiţie personală. Am văzut că se vinde pe internet. Am sunat şi am aflat că mai era o singură persoană interesată, cineva care voia să transforme clădirea în atelier de reparat tractoare.”
    A cumpărat-o în 2008, plătind circa 20.000 de euro, însă restaurarea a costat foarte mult. Carmen Schuster îşi aminteşte că lumea din sat a fost uluită că face asta. „Necălătorind, mulţi din oamenii locului nu gândeau în viitor, nu îşi dădeau seama despre potenţialul zonei, al satului sau al casei.”

    Apoi însă, comunitatea a văzut ce a ieşit din proiectul cu şcoala şi i-a propus să preia şi Parohia, o clădire din 1624. A cumpărat-o. Preluarea a avut loc în 2012, însă restaurarea a durat. Ulterior a mai cumpărat ale proprietăţi, ajungând la patru case în proiectul turistic şi o altă casă închiriată pe termen lung şi care nu intră în circuitul pensiunilor. Aici însă sunt folosite grădinile şi sera care alimentează restaurantul.

    Chiriaşi sunt o familie din Germania care şi-a mutat herghelia în Transilvania şi care îşi construieşte şi o casă. „Lângă noi s-a mutat cineva din Paris. Mă sună şi clienţii caselor noastre de oaspeţi că vor să vină în zonă şi să investească, atât pentru ei, cât şi pentru oportunitatea de business din turism. Oamenii redescoperă ruralul. La început aveam turism de weekend, oamenii veneau pentru 3-4 zile. Acum stau 7-8 zile.

    Totodată, Romania e descoperită de străini, atât de cei care caută turismul de masă, cât şi de cunoscători, avandgardişti, de cei care vor o experienţă exclusivistă, e vorba de elveţieni, dar şi de germani.
    „Primele camere au fost gata în 2014, când am vrut să testăm să vedem ce funcţionează şi ce nu. Proiectul a fost foarte bine primit de la început. Totul a mers conform business planului, din lună în lună, din an în an, am crescut. Am aplicat un business plan normal, dar am avut norocul să am experienţa din mediul bancar. Acolo învăţasem că întotdeauna în business trebuie să pleci de la piaţă şi mulţi uită asta în România.”

    Totul se construieşte după client, până şi mobila. E important să îţi găseşti nişa, crede antreprenoarea. „Am avut noroc pentru că la restaurare am lucrat cu o firmă mică din Sibiu, compania căpătând experienţă din Italia tot în zona de restaurări. Iar meşterii ţi-i creşti, ai noştri au învăţat împreună cu firma de construcţii.” Pe zona de tâmplărie antreprenoarea lucrează cu o persoană din zonă, dar care a câştigat experienţă tot în Italia, iar apoi s-a mutat în România. Tot cu meşteri locali a lucrat şi mobila, o parte restaurată, dat fiind că ea şi soţul său – german– sunt şi colecţionari. „Am cumpărat chiar dacă nu aveam nevoie. Oamenii din zonă aruncă mult şi nu îşi dau seama de valoarea bunurilor.”

    În total, investiţia în proiect, fiind vorba şi de restaurări, se ridică la circa 800.000 de euro. Banii au fost investiţi pe o perioadă lungă, profitul obţinut fiind şi el reinvestit.

    „Am gândit şi un proiect pe fonduri europene, e vorba de restaurarea Parohiei. Am descoperit însă o serie de fresce medievale, aşa că a trebuit să reconfigurăm proiectul, am renunţat la o serie de camere. Dat fiind că proiectele pe fonduri europene nu permiteau reconfigurarea, am dat banii înapoi.”

    Carmen Schuster spune că dacă ar fi să se extindă în afara Cincşorului ar merge tot pe un proiect de restaurare, într-un sat cu biserici fortificate, potenţialul fiind enorm. În zonă sunt circa 150 de biserici fortificate. „Noi (ea şi soţul său – n.red.) ne implicăm noi în tot, de la construcţie, la amenajare. Anul trecut am deschis ultima casă, vechiul CAP, şi ne extindem în continuare. Avem un proiect pentru o şură multifuncţională într-una dintre grădini. Păstrăm ideea de puţine camere pe curte, aşa că dezvoltăm doar şase camere. Acum luxul înseamnă spaţiu şi timp.”

    Acest proiect nou ar fi trebuit realizat în 2020, dar pandemia a dat peste cap planurile.
    Orice criză îţi pune sub semnul întrebării alegerile pe care le-ai făcut, spune ea. Antreprenoarea adaugă că a gândit şi regândit proiectul, aşa că această perioadă a însemnat nu doar şoc, ci şi energie pozitivă. „O perspectivă despre ce a însemnat această perioadă vom avea pe final de an, dacă nu vine valul doi. Până la final de 2020 va fi perioadă complicată. La început am avut scăderi de 60-70%, dar pe vară sper să revenim. Nu vreau însă să forţez lucrurile.”
    Cerere există însă, iar dacă ar vrea, ar putea să umple toate camerele, spune ea. În această perioadă însă, a creionat un regulament intern. Astfel, cam două zile camera stă neocupată după ce au plecat turiştii. „Avem o abordare pe termen lung. Nu o să ne revenim uşor din această pandemie, aşa că trebuie să fim foarte atenţi, să ne resetăm, să nu forţăm lucrurile. E o criză care nu depinde de noi.”

    Antreprenoarea spune că a regândit businessul puţin. Astfel, se bazează cât de mult posibil pe grădina proprie, pe producătorii din sat sau din zonă. E mai greu, dar se poate, crede ea.

    „Sunt convinsă că afacerile mici vor fi favorizate – ai autenticitate, îl vezi pe proprietar, îl cunoşti, controlezi mai bine businessul. Va conta şi ideea de solidaritate şi faptul că vor fi mai puţini cei care vor pleca în străinătate.” La Cincşor, în casele de oaspeţi, se organizau şi evenimente, cum ar fi nunţile, dar momentan acest segment de business e blocat.
    Ce a mai făcut pandemia? A accelerat trendul de slow living, motiv pentru care tot mai mulţi oameni vor căuta să se mute în rural. „Trendul exista, dar pandemia l-a accelerat. Puterea de cumpărare va scădea, însă casele vor fi văzute ca un simbol de protecţie, aşa că cererea pentru ele va creşte. E o criză care va mai dura”, conchide antreprenoarea.

  • De ce nu crede un proprietar de şcoală privată în şcoala online? ”Educaţia trebuie făcută faţă în faţă, educaţia înseamnă interacţiune umană”

    Mona Muşat, fondatoarea şcolii private Aletheea, afirmă că procesul de învăţare online nu este la fel de eficient precum cel faţă în faţă.

    ”Toată lumea ştie şi toată lumea este de acord că învăţarea online este mult mai puţin eficientă decât învăţarea faţă în faţă, este un lucru dovedit prin studii, prin cercetări care au apărut în ultima vreme, inclusiv prin mărturii şi declaraţii ale elevilor şi chiar şi ale profesorilor, cel puţin din sistemul de stat. (…) Eu nu cred că se poate face educaţia online, nu cred în învăţarea şi predarea online. Educaţia trebuie făcută faţă în faţă, înseamnă interacţiune umană, personală, înseamnă o relaţie foarte apropiată între elev şi profesor”, a declarat Mona Muşat în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

    În ceea ce priveşte provocările cursurilor online pe care şcolile trebuie să le ţină acum, Mona Muşat spune că provocarea cea mai mare este în cazul copiilor mici, cei de până în clasa a treia.

    ”După părerea mea, provocarea cea mai mare este la copiii de clasele mici şi aici includem copiii din clasa pregătitoare, clasa întâi şi chiar şi clasa a doua. De la clasa a treia în sus este mai uşor pentru că copiii au deja o autonomie formată, anumite deprinderi formate, au şi o uşurinţă în a manevra dispozitivele şi platformele educaţionale”, a adăugat Mona Muşat.

     

     

     

  • Şcoală,reconfigurată în contextul epidemiei:Pupiterele au plexiglas.Elevii merg pe trasee delimitate

    Prima şcoală din Capitală, pregătită pentru examenele naţionale, în condiţii de pandemie, a fost deschisă luni. Sălile de clasă au fost reconfigurate, pupitrele au fost dotate cu geamuri de plexiglas, părăsirea claselor urmând să se facă pe un traseu bine definit, anunţă Primăria Sectorului 4.

    „Urmare a cerinţelor impuse de autorităţile naţionale, în contextul pandemiei de COVID-19, Primăria Sectorului 4 a luat toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în condiţii de maximă siguranţă, pentru elevi şi profesori, a examenelor naţionale. Astfel, în toate cele 26 de şcoli gimnaziale precum şi în cele 13 licee de pe raza Sectorului 4 au fost create circuite precis delimitate pentru fluxurile elevilor, sălile de clasă au fost reconfigurate şi dotate corespunzător şi au fost luate măsuri speciale de igienizare şi dezinfecţie”, anunţă sursa citată.

    Spre exemplu, Şcoala Gimnazială Nr 194, una dintre cele mai mari şcoli din Capitală, este pregătită să le asigure elevilor toate condiţiile sanitare, atât pe parcursul activităţilor de pregătire cât şi în momentul susţinerii examenelor, precizează Primăria Sectorului 4.

    „Astfel, încă de la intrarea în şcoală, a fost instalat un tunel de dezinfecţie şi a fost creat un circuit care să prevină şi să împiedice aglomerarea. Pentru aceasta, copiii vor urma un traseu bine deliminat până la sălile de clasă şi un alt traseu pentru ieşirea din unitatea de învăţământ. Totodată, la intrare, elevii vor avea la dispoziţie covoraşe cu dezinfectant şi vor fi întâmpinaţi de personal medical, care le va lua temperatura şi le va oferi măşti de protecţie. Apoi, însoţiţi de profesori, elevii se vor îndrepta spre sălile de clasă, care au fost reconfigurate. Astfel, pentru respectarea măsurilor de distanţare socială, într-o clasă va fi permis accesul unui număr de maximum 10 elevi”, precizează sursa menţionată.

    Între bănci a fost asigurată o distanţă de aproximativ 2 metri, iar pupitrele au fost dotate cu geamuri de plexiglas.

    Părăsirea claselor de către elevi se va face de asemenea pe un alt traseu bine definit, separat de cel care permite accesul. Mai mult, la ieşirea din unitatea de învăţământ, elevii vor renunţa la masca de protecţie folosită în timpul examinării şi vor primi una nouă din partea şcolii.

    „Totodată, în perioada pregătirilor pentru examene, care au loc în două schimburi, accesul elevilor se va face decalat, la intervale de 15 minute între serii, iar activităţile nu vor dura mai mult de două ore. Astfel, primele serii de elevi vor putea intra în scoală în intervalul 9 – 11, urmând o pauză de 2 ore, pentru aerisirea sălilor pentru o perioadă de cel puţin o oră şi dezinfectarea cu substanţe biocide, după care accesul următoarelor serii va fi din nou permis in intervalul 13-15. Menţionăm faptul că, după terminarea cursurilor, unitatea de învăţământ va fi din nou dezinfectată şi igienizată pentru următoarea zi”, conform primăriei.

    Primele examene de evaluare naţională a elevilor de clasa a VIII-a vor avea loc începând cu jumătatea lunii iunie.

    Proba scrisă la limba română este programată pe data de 15 iunie, urmând ca proba la matematică să aibă loc în data de 17 iunie. La examenele naţionale de anul acesta, în Sectorul 4, sunt înscrişi pe liste aproximativ 2.600 de elevi, absolvenţi ai claselor a VIII-a şi aproximativ 1.800 de elevi, absolvenţi ai claselor a XII-a şi a XIII-a.

    „Şcolile şi liceele din Sectorul 4 au fost complet dezinfectate şi dotate cu toate materialele de igienă necesare, astfel încât elevii din anii terminali – clasele a VIII-a, a XII-a şi a XIII-a, acolo unde este cazul – şi cadrele didactice să poată reveni la cursurile de pregătire pentru examenele naţionale, Evaluarea Naţională şi Bacalaureat”, arată sursa menţionată.

    Dezinfecţia a fost asigurată de Primăria Sectorului 4, prin Direcţia de Administrare a Unităţilor de Învăţământ Sector 4. Măsuri similiare au fost luate şi în cazul grădiniţelor, chiar dacă acestea se vor redeschide abia în septembrie. Astfel, au fost dezinfectate, în total, 107 corpuri de clădire, cu o suprafaţă totală de 222.400 de metri pătraţi. Pentru că dezinfectarea clădirilor şi a suprafeţelor nu este suficientă în lupta cu noul tip de coronavirus, toate cele 57 de unităţi de învăţământ din Sectorul 4 au primit săpun lichid şi hârtie igienică şi dezinfectant pentru mâini.

    Până acum, în total, în şcoli şi licee, dar şi în grădiniţe, au fost distribuite 10.000 de recipiente cu săpun lichid, de câte 500 de ml, şi aproximativ 84.000 de role de hârtie igienică, în valoare de 120.000 de lei.

  • Şcoala online, obligatorie. Părinţii, cocoşaţi de cheltuieli suplimentare

    Stocul camerelor web a fost epuizat încă din primele zile de când şcoala s-a mutat online. Şcoala online a copiilor îi împinge pe părinţi la credite pentru achiziţionarea de laptopuri. Statul nu asigură niciun ban pentru şcoala online.

    Obligativitatea claselor online îi împovărează şi mai mult pe părinţi. Aceştia sunt nevoiţi să scoată din propriul buzunar mii de lei pentru achiziţionarea tehnologiei necesare accesului copiilor la clasele online.

    O variantă ieftină de acces la clasele online sunt camerele web cu un preţ de 100 lei. Ca pâinea caldă, aşa s-au vândut aceste accesorii, iar stocul nu se va reînnoi prea curând.

    „Stocul a fost epuizat în câteva zile, de când a început toată agitaţia şi toată situaţia de faţă. Din păcate nu am mai pimit produse în magazin, cererea fiind foarte mare stocul a fost epuizat şi pe online”, spune Cosmin Burducea, director magazin.

    Părinţii spun că statul nu le asigură niciun sprijin financiar, astfel că ei sunt dispuşi să achiziţioneze inclusiv în rate aceste produse.

  • Cum a reuşit o absolventă de Medicină să creeze o afacere care i-a adus o avere de 1,4 miliarde de dolari

    Katie Rodan a avut rezultate strălucite în anii de studiu petrecuţi în cadrul şcolii de medicină pe care a urmat-o la universitatea Stanford, dar nu s-a mulţumit doar cu o carieră în domeniul medical. A ales să o îmbine cu lumea antreprenoriatului, punând bazele unui business care i-a adus recunoaştere internaţională şi o avere de aproape 1,4 miliarde de dolari.

    Katie Rodan s-a născut în 1954 în SUA, într-o familie de evrei, şi a crescut în Los Angeles. Bernardine, mama sa, era profesor de microbiologie, iar tatăl său, Harry Pregerson, judecător federal. Ea a primit, din partea Universităţii Virginia, o diplomă în istorie, urmată de titlul de doctor în medicină din partea din California de Sud. Pentru rezidenţiatul în dermatologie a mers la Şcoala de Medicină de la Stanford, unde a fost numită rezident-şef. În perioada rezidenţiatului, ea a întâlnit-o pe Kathy A. Fields, alături de care a dezvoltat, în 1995, Proactiv Solution, un tratament de îngrijire a pielii pentru combaterea acneei. Şapte ani mai târziu, în 2002, cele două au pus bazele companiei Rodan + Fields, cumpărată, în 2003, de Estée Lauder. În 2006, compania şi-a schimbat modelul de business, de la vânzări directe la vânzări de tip multi-level marketing. În 2007, Rodan şi Fields s-au hotărât să cumpere înapoi businessul din portofoliul Estée Lauder. Compania foloseşte consultanţi independenţi, majoritatea femei, pentru a-şi vinde produsele. Deoarece doar 2% dintre aceştia câştigă peste venitul minim, modelul de business a fost de multe ori criticat de avocaţii consumatorilor ca fiind mult prea apropiat de modelelele de business tip schemă piramidală.


    Cele două antreprenoare au scos şi o serie de cărţi pe teme asociate businessului pe care îl conduc. În 2015, Rodan a fost clasată de publicaţia internaţională Forbes în topul celor mai de succes 50 de antreprenoare din SUA care şi-au construit singure averea.
    În 2016, fondatoarele businessului şi-au vândut drepturile pentru tratamentul Proactiv Solution unui joint venture format de Guthy Renker şi Nestlé, care comercializează produsul. Veniturile companiei au crescut cu 50% în 2017, până la 1,5 miliarde de dolari. Businessul are în prezent o echipă de circa 300.000 de consultanţi.  În mai 2018, firma de capital privat TPG a investit 1 miliard de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 25% din Rodan + Fields.
    În prezent, Rodan este profesor asistent de dermatologie la Universitatea Stanford şi are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Antreprenoarea este căsătorită şi are doi copii cu Amnon Rodan. Cuplul locuieşte în San Francisco, California.

  • Măsurile luate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în contextul Coronavirus

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) a publicat recent, pe site-ul insituţiei, un comunicat prin care anunţă cele mai recente măsuri luate ca urmare a Hotărârii nr. 6 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă

    În aceast an, înscrierile în clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2020-2021 au început în data de 4 martie a acestei luni. Părinţii putea depune cererile până pe 23 martie, având posibilitatea să facă solicitările şi în a doua etapă, programată în perioada 23-30 aprilie.

    În contextul actual privin Coronavirus a fost decisă suspendarea cursurilor din toate unităţile de învăţământ preuniversitar începând cu data de 11 martie 2020 până în data de 22 martie 2020.

    Astfel, “înscrierea pentru clasa pregătitoare se va realiza în continuare, online, iar validarea înscrierii se va prelungi cu o săptămână, după deschiderea şcolilor. Totodată, şi activitatea de evaluare  psihosomatică pentru clasa pregătitoare se va amâna până după reluarea cursurilor”, conform comunicatului MEC.

    Pe lângă înscrierea în clasa pregătitoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a mai făcut următoarele precizări, în cadrul comunicatului emis:

    • Simulările pentru Evaluarea Naţională, examenul naţional de Bacalaureat, dar şi diferite probe practice sau diverse concursuri se vor amâna până la o dată care va fi comunicată ulterior.
    • Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ vor decide modalitatea legală de recuperare a procesului educaţional afectat de suspendarea cursurilor în perioada 11-22 martie 2020.
    • Ministerul Educaţiei şi Cercetării încurajează realizarea de cursuri-suport pentru elevi, asistate de tehnologie. Chiar dacă ele nu înlocuiesc cursurile clasice, acestea au rolul de a menţine comunicarea între elevi şi cadrele didactice.
    • Toate activităţile extraşcolare sunt anulate până la o dată care va fi comunicată ulterior.
    • Activităţile din cadrul programului „Şcoală după şcoală” care funcţionează în unităţile de învăţământ de stat sau particulare se vor suspenda în această perioadă.
    • De asemenea, conform hotărârii CNSSU, programele de studii privind schimbul de experienţă, respectiv stagiile de practică în spitale ale studenţilor şi cursanţilor şcolilor postliceale sanitare se suspendă până la data de 31.03.2020, dacă nu au fost începute anterior datei adoptării prezentei hotărâri (nr. 6/09.03.2020).

    Numărul elevilor afectaţi de suspendarea cursurilor este de aproximativ trei milioane.