BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Un an dificil: indicatori operaţionali în scădere pe linie la Hidroelectrica, plus cel mai scăzut grad de umplere în lacurile de acumulare din 2020 încoace

    ♦ Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, termină anul 2024 cu o producţie cu 22% mai mică, lucru care reflectă anul secetos pe care compania l-a încheiat ♦ Lacurile de acumulare sunt în acest moment la minimul ultimilor 5 ani, cu un grad de umplere de 60%.

    Rezultatele operaţionale ale Hidroelectrica pentru anul 2024 re­flectă condiţiile meteo puţin favora­bile producţiei de energie hidro cu care compania s-a confruntat anul trecut. Astfel, producţia de energie a companiei a scăzut cu 21%, în timp ce energia vândută a scă­zut cu 24%, arată rapor­tul operaţional publicat de companie recent pe BVB. Compania urmea­ză să îşi anunţe rezulta­tele pentru anul trecut pe 26 februarie.

    Şi gradul de umplere a lacurilor de acumulare arată anul secetos cu ca­re s-a confruntat Hidro­e­lectrica. Astfel, la înce­putul lunii februarie, gradul de um­plere era de 60%, un nivel la fel de scăzut fiind înregistrat doar în ferbuarie 2021.

    Compania a încheiat primele nouă luni din 2024 cu un profit net de 3,5 mld. lei, în scădere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile au scăzut cu 25% la 7,2 mld. lei, potrivit raportului publicat în noiembrie la bvb.ro. „În primele nouă luni ale anului 2024, rezultatele Hidroelectrica au fost influenţate de scă­de­rea pro­duc­ţiei de e­ner­gie elec­trică, a can­tităţii de energie elec­trică vândută, pre­cum şi de diminua­rea pre­ţurilor de vânzare a energiei elec­trice, con­du­când im­pli­cit la o scă­dere a veni­tu­­rilor din vân­zarea de ener­gie. Se observă o con­tribuţie semni­fica­tivă a rezulta­telor din pri­me­le cinci luni ale a­nului 2024 la scăderile înre­gis­trate în primele nouă luni, de­ter­mi­na­tă în special de in­tra­rea în vi­goare, la înce­putul trimestrului II (1 a­pri­lie 2024), a mo­di­fică­ri­lor aduse MACEE, care au condus la peri­oade de fluctuaţii semnificative ale condiţiilor de piaţă (preţuri şi can­tităţi tranzac­ţio­nate). Această peri­oa­dă de ajus­tare a pieţei la noile con­diţii şi re­gle­mentări s-a suprapus pes­te un in­terval secetos, condiţiile hi­dro­logice limitând capacitatea de pro­ducţie a societăţii“, potrivit raportului.

    Potrivit bugetului pe 2024, veniturile la 9 luni sunt în creştere cu 2% faţă de cele bugetate pentru această perioadă în timp ce profitul net este mai mare cu 1%.

  • Implicarea lui Elon Musk în politica europeană prăbuşeşte rezultateleTesla în UE: Vânzările de vehicule electrice Tesla au scăzut drastic în pieţele cheie din regiune, inclusiv 60% în Germania şi Franţa

    Vânzările de vehicule electrice Tesla au scăzut drastic în multe dintre pieţele sale-cheie din Europa, pe fondul unei reacţii negative a consumatorilor faţă de implicarea lui Elon Musk în politica regională.

    Cel mai mare producător de vehicule electrice din lume a înmatriculat în ianuarie doar 1.277 de maşini noi în Germania, potrivit Autorităţii Federale Germane pentru Transport Auto, ceea ce reprezintă o scădere de 59% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Germania găzduieşte singura fabrică de producţie a Tesla din Europa.

    Vânzările de vehicule electrice au încetinit puternic anul trecut în Germania şi Franţa, după reducerea subvenţiilor guvernamentale, dar cererea a început să se redreseze recent.

    Scăderea Tesla a avut loc în contextul în care piaţa germană de vehicule electrice a crescut cu peste 50% în ianuarie, ceea ce a dus la reducerea cotei sale de piaţă de la 14% la 4%.

    În Franţa, vânzările Tesla au scăzut cu 63% în ianuarie, în timp ce înmatriculările de maşini Tesla în Norvegia au scăzut cu 38%. În Regatul Unit, înmatriculările au înregistrat o scădere de 8% faţă de anul trecut.

    Analistul auto Matthias Schmidt a declarat că un factor care ar putea explica scăderea vânzărilor Tesla în Germania este faptul că unii consumatori aşteaptă lansarea modelului Y îmbunătăţit, programată pentru prima jumătate a anului 2025. Cu toate acestea, alţi experţi consideră că declinul este cauzat şi de reacţia negativă faţă de implicarea politică a lui Musk.

    Musk a intervenit în mod fără precedent în politica germană înaintea alegerilor federale din 23 februarie, devenind cel mai bogat şi mai influent susţinător al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

    Acest partid, considerat toxic atât de liderii de afaceri germani, cât şi de principalele partide politice, a salutat sprijinul oferit de proprietarul platformei X şi consilier apropiat al preşedintelui american Donald Trump. Sondajele sugerează că AfD se află pe drumul spre a obţine locul al doilea în alegerile din această lună, cu un scor record de peste 20% din voturi.

    Luna trecută, Musk a găzduit-o pe Alice Weidel, lider al AfD, pe platforma sa de socializare, pentru o discuţie de 75 de minute în care aceasta a susţinut în mod fals că Adolf Hitler era socialist.

    Deşi unii membri ai partidului au pus la îndoială înţelepciunea unei astfel de discuţii, ei şi-au exprimat speranţa că Musk va spori atractivitatea partidului în rândul unor segmente ale electoratului, în special în rândul tinerilor bărbaţi.

    Musk a fost aspru criticat de cancelarul Olaf Scholz şi de principalul său rival, liderul creştin-democrat Friedrich Merz, pentru sprijinirea unui partid care a cerut deportări în masă ale migranţilor, foloseşte sloganuri inspirate din perioada nazistă şi este parţial clasificat ca extremist de dreapta de către agenţia germană de informaţii interne.

    Un antreprenor din statul Baden-Württemberg, situat în sud-vestul Germaniei, a declarat pentru presa germană că a fost „complet copleşit” de comenzile pentru un autocolant destinat proprietarilor de Tesla, pe care scria: „Am cumpărat asta înainte ca Elon să înnebunească.” Acesta a afirmat că a primit până la 2.000 de comenzi într-un singur weekend.

    În acelaşi timp, oficialii de la Bruxelles şi-au intensificat investigaţia asupra rolului platformei X după intervenţia lui Musk, cerând companiei să furnizeze documente interne despre algoritmul său de recomandare.

  • Bursele, zguduite de tarifele vamale anunţate de preşedintele Trump: contractele futures pe Wall Street scad cu până la 2,5%, în Europa cu 2,3%, dolarul se apreciază cu 1,4%

    Contractele futures ale acţiunilor (în pre-deschiderea şedinţei) au scăzut luni dimineaţă şi încep o nouă lună de tranzacţionare într-o notă pesimistă, investitorii evaluând noile tarife vamale impuse de SUA asupra bunurilor provenite de la principalii parteneri comerciali şi potenţialul lor impact asupra economiei şi profiturilor companiilor.

    Contractele futures legate de Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 1,49%, cele ale S&P 500 au scăzut cu 2,5%, în Europa prin STOXX50 cu 2,3, în timp ce contractele futures Nasdaq-100 au pierdut 2,4%.

    Preşedintele Donald Trump a impus sâmbătă un tarif de 25% asupra mărfurilor din Mexic şi Canada. De asemenea, el a impus o taxă de 10% asupra importurilor din China, scrie CNBC. Statele Unite au afaceri de aproximativ 1,6 trilioane de dolari cu cele trei ţări.

    Canada a răspuns cu propriile sale tarife de retorsiune, în timp ce Mexicul a declarat că va analiza posibilitatea de a percepe taxe asupra importurilor din SUA. Guvernul chinez, între timp, a declarat că va depune o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului.

    Contractele futures pentru petrol şi benzină s-au tranzacţionat în creştere după tarifele americane. De asemenea, dolarul american a avansat.

    Investitorii aşteaptă cu interes săptămâna cea mai importantă pentru câştigurile din trimestrul al patrulea, care au devenit din ce în ce mai importante pentru determinarea stării pieţei, pe măsură ce îngrijorările legate de tarife cresc şi stocurile de inteligenţă artificială rămân sub supraveghere.

    Mai mult de 120 de companii din S&P 500 urmează să îşi raporteze rezultatele, inclusiv numele de tehnologie Alphabet, Amazon şi Palantir , precum şi giganţi de consum, inclusiv Walt Disney şi Mondelez.

    Raportul privind salariile nonfarm din ianuarie va fi, de asemenea, publicat vineri, adăugând culoare imaginii ocupării forţei de muncă până în prezent în acest an.

    Economiştii intervievaţi de Dow Jones se aşteaptă ca 175.000 de locuri de muncă au fost adăugate luna trecută. Se preconizează că rata şomajului a rămas neschimbată la 4,1%. Acţiunile vin după câteva săptămâni volatile.

    Cei mai importanţi trei indici americani au încheiat şedinţa de tranzacţionare de vineri pe roşu, dar comercianţii au încheiat prima lună a anului cu câştiguri. Indicele S&P 500 a câştigat 2,7%, iar indicele Nasdaq Composite, cu o pondere ridicată a tehnologiei, a adăugat 1,6% în ianuarie, în timp ce indicele Dow Jones Industrial Average a depăşit performanţa în această perioadă, cu un salt de 4,7%.

     

     

  • Motoarele de creştere a salariilor s-au cam gripat, iar firmele încearcă să-şi automatizeze procesele, ceea ce înseamnă mai puţini salariaţi

    În 2024, salariul mediu (decembrie 2023/2024) a crescut cu 14%, depăşind 5.400 de lei. În luna noiembrie, pentru care am ultimele date oficiale de la Statistică, creşterea salarială – noiembrie 2024/2023 – a fost de 13,8%, salariul mediu ajungând la 5.388 de lei, adică 1.084 de euro net pe lună. Faţă de inflaţie, care a fost anul trecut de 5,1%, în 2024 putem consemna o creştere reală a salariului mediu de 8,5-9%, ceea ce nu este rău deloc.

    În 2020, am avut o creştere nominală a salariului mediu net de 8,4%, în 2021 de 10%, în 2022 de 13,4% (singurul an în care am avut o scădere a salariului real de 3%, având în vedere că inflaţia a fost de 16,4%), în 2023 am avut o creştere nominală de 15%, iar pentru anul trecut avem o creştere de 14%. Pentru angajaţi, aceste creşteri de salarii, care au depăşit inflaţia, sunt considerate mici, chiar dacă au fost peste inflaţie, iar în euro au crescut substanţial pentru că am avut un curs valutar leu/euro stabil. Pentru economişti, pentru analişti, pentru Banca Naţională, am avut şi avem o creştere reală a salariilor – pe medie, ce-i drept – foarte mare, peste competitivitatea economiei româneşti.

    Din 2020 încoace, în ciuda tuturor crizelor (deja facem cinci ani de la apariţia de nicăieri a Covid), salariul mediu net a crescut în termeni nominali cu 63%, de la 3.340 de lei la 5.400 de lei, iar pe fondul acestei stabilităţi incredibile a cursului valutar de cinci ani încoace, salariul mediu net a crescut în euro cu aproape 60%, ceea ce este o majorare destul de consistentă, fără precedent. În clasamentele statistice întotdeauna ne comparăm în euro ca să avem un element comun, dar această stabilitate a cursului valutar ne-a adus şi o îmbunătăţire semnificativă a indicatorilor macroeconomici. Dar se pare că această creştere susţinută a salariilor, care la final formează salariul mediu net, se apropie de final, având în vedere că economia, companiile, businessul dau semne de oboseală.

    Pentru 2025, Comisia Naţională de Prognoză prevede o creştere a salariului mediu net în termeni nominali de 6,1%, dar, dacă scădem inflaţia de 4,5%, ne ducem spre o creştere reală a salariului de numai 1,6%, ceea ce, comparat cu o creştere reală de aproape 9% în 2024, rezultă că avem o aterizare destul de bruscă.

    În ultimii ani, România şi-a pierdut, unul câte unul, motoarele de creştere a salariilor, care au tras în sus toată piaţa de salarii pe fondul unei cereri de joburi mai mari decât oferta. IT-ul, care în ultimii zece ani a avut o creştere economică spectaculoasă, începe să piardă teren, începe să piardă angajaţii, iar salariile nu numai că nu mai cresc, ci chiar încep să scadă. A început să vină AI-ul, inteligenţa artificială peste IT-işti, juniorii nu mai sunt aşa de căutaţi, iar companiile nu mai sunt atât de darnice pentru că nu mai au de unde, iar, mai mult decât atât, eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti este pasată angajaţilor, ceea ce înseamnă, în final, o reducere a salariului net al acestora. Industria pierde teren, suntem la al treilea an pe minus, toate companiile încearcă să automatizeze cât mai mult procesele industriale, iar, cu excepţia inginerilor, care sunt în continuare greu de găsit, nimeni nu prea mai face angajări şi nu mai creşte salariile decât acolo, punctual, la specialişti, care sunt greu de găsit.

    Firmele din construcţii, din agricultură şi din agrobusiness au pierdut facilităţile fiscale la nivel de salarii, şi nu sunt multe companii care vor să acopere această diferenţă pentru angajaţi la nivelul salariului net. Plus că nu se mai pune problema unor noi creşteri salariale. Statul, adică sectorul bugetar, a fost un motor foarte puternic de creştere a salariilor pentru că Ciucă şi, mai ales, Ciolacu nu au dat de la ei, ci de la alţii, de la sectorul privat. Dar, odată cu îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru anul 2025, a dispărut şi creşterea din statistică. Singurul motor care mai rămâne de creştere a salariilor este majorarea salariului minim.

    Dacă ne uităm puţin la nivelul ţării, salariul mediu în Bucureşti a ajuns la 6.600 de lei net, în Cluj a ajuns la 6.200 de lei net, în Timiş la 5.700 de lei net, în Ilfov la 5.300 de lei net, în Sibiu la 5.400 de lei net, în Iaşi la 5.200 de lei. În rest, cam toată ţara are salarii sub salariul mediu pe economie. Spre exemplu, în Teleorman avem aproape 4.000 de lei net, în Buzău – 4.400 de lei net, în Constanţa – 4.700 de lei net. Ca salariile să crească, trebuie să revenim la o creştere economică susţinută, de la 3% în sus. Anul trecut am scăzut la o creştere economică de numai 1%, la jumătate faţă de prognoze, iar pentru 2025, prognoza guvernului pentru o creştere economică de 2,5% pare foarte optimistă, având în vedere incertitudinile fiscale şi politice, tensiunile sociale care se reflectă în prudenţa companiilor, scăderea investiţiilor, reducerea angajărilor şi chiar restructurarea organigramelor. Nu ştiu dacă ar trebui să ne facem speranţe pentru creşteri salariale mai mari atât din punct de vedere nominal, cât şi real. Companiile trebuie să aibă mai mult de lucru pentru a majora şi salariile. Dar atenţie, multe firme încearcă să-şi îmbunătăţească productivitatea şi eficienţa automatizând procesele de producţie, ceea ce înseamnă că nu mai au nevoie de aşa mulţi salariaţi. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Încă o zi de pomină pentru bursele americane: Asaltul chinezilor evaporă zeci de miliarde de dolari de pe Wall Street. Lansarea modelului AI chinezesc DeepSeek este considerată de investitori un nou moment de tip „Sputnik”

    Acţiunile Nvidia scad miercuri, chiar şi în contextul în care producătorii de cipuri din Europa şi Asia şi-au revenit, după ce grupul olandez ASML a raportat creşterea veniturilor, scrie FT.

    Producătorul american de cipuri a scăzut cu 5% la New York, după o creştere de aproape 9% marţi. Luni, acţiunile Nvidia au scăzut cu 17%, ştergând aproximativ 600 de miliarde de dolari din valoarea companiei, din cauza lansării unui model de AI al start-up-ului chinezesc DeepSeek. Indicele S&P 500 a scăzut cu 0,3%, iar Nasdaq Composite a pierdut 0,6%.

    Scăderea nu a putut fi temperată nici de faptul că investitorii de retail au investit peste 900 de milioane de dolari în acţiunile companiei în această săptămână.

    Acţiunile ASML, unul dintre cele mai mari grupuri tehnologice din Europa, au crescut cu 6,1% la Amsterdam, iar CEO-ul Christophe Fouquet a salutat apariţia DeepSeek drept „veste bună” pentru industria semiconductorilor.

    „Pentru ca AI-ul să fie prezent peste tot, trebuie să vedem progrese majore în ceea ce priveşte costurile şi consumul de energie”, a spus Fouquet, făcând referire la afirmaţiile DeepSeek, potrivit cărora modelul său de inteligenţă artificială este mai ieftin de utilizat decât sistemele unor companii precum OpenAI.

    Investitorii încă încearcă să înţeleagă implicaţiile promisiunii DeepSeek de a dezvolta instrumente AI la o fracţiune din costul rivalilor americani, ceea ce a fost considerat un moment „Sputnik” pentru industrie.

  • Bursă: DeepSeek, un start-up chinez de inteligenţă artificială, zguduie acţiunile din tehnologie de pe Wall Street şi ridică semne de întrebare cu privire la dominaţia IT a SUA: contractele futures pe Nasdaq scad cu 2,6%, cele pe S&P cu 1,4%

    Start-up-ul chinez de inteligenţă artificială DeepSeek a zguduit luni acţiunile tehnologice globale, ridicând semne de întrebare cu privire la dominaţia tehnologică a Americii, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    În cursul weekendului au crescut îngrijorările în rândul investitorilor cu privire la faptul că cel mai recent model de inteligenţă artificială al DeepSeek este rentabil în timp ce rulează pe cipuri mai puţin avansate, punând la îndoială validitatea evaluărilor foarte ridicate ale unor companii precum Nvidia Corp. Nvidia a condus boom-ul mondial al acţiunilor AI, deoarece cipurile sale au fost considerate esenţiale pentru această tehnologie.

    „DeepSeek arată că este posibil să se dezvolte modele AI puternice care costă mai puţin”, a spus Vey-Sern Ling, director general la Union Bancaire Privee. „Acest lucru poate deraia cazul de investiţii pentru întregul lanţ de aprovizionare AI, care este condus de cheltuieli ridicate de la o mână mică de hyperscalers.”

    Contractele futures pe Nasdaq 100 au scăzut cu aproape 2,6%, în timp ce contractele pe S&P 500 au scăzut cu 1,4%. Mişcările reprezintă pierderi continue de la sesiunea de vineri, când acţiunile americane s-au depreciat după câştigurile de la începutul săptămânii, când preşedintele Donald Trump a preluat funcţia.

    Modelul de inteligenţă artificială de la DeepSeek – fondat de şeful fondului Quant Liang Wenfeng – este considerat în general competitiv cu cele mai recente oferte ale OpenAI şi Meta Platforms Inc. Lăudată de investitorul Marc Andreessen drept „una dintre cele mai uimitoare şi impresionante descoperiri”, aplicaţia DeepSeek prezintă activitatea şi raţionamentul său pe măsură ce răspunde la o întrebare sau o solicitare scrisă a unui utilizator. Lansat săptămâna trecută, produsul se află acum în fruntea clasamentului App Store al Apple Inc., utilizatorii lăudându-i transparenţa.

    Acţiunile chineze legate de inteligenţa artificială au reacţionat pozitiv, Merit Interactive Co., cotată pe continent, fiind printre cele care au depăşit limitele lor zilnice. Merit se numără printre cele care au cele mai clare legături cu DeepSeek, după ce a declarat într-o declaraţie anterioară că a încorporat modelul firmei autohtone de IA în marketing. În Hong Kong, indicele Hang Seng Tech a crescut cu până la 2% înainte de sărbătorile Anului Nou Lunar din această săptămână.

    Tranzacţiile cu inteligenţă artificială au scăzut în alte părţi, investitorii regândind ipotezele privind puterea de calcul şi energia. Acţiunile Nvidia au scăzut cu peste 5% pe sistemul alternativ de tranzacţionare Blue Ocean la ora 1:20 p.m. în Hong Kong, potrivit lui Kok Hoong Wong, şeful vânzărilor instituţionale de acţiuni la Maybank Securities.

    Furnizorul Nvidia, Advantest Corp. a scăzut cu până la 8,6% la Tokyo. Investitorul în centre de date Mapletree Industrial Trust a scăzut cu 3,6% în Singapore. Pieţele au fost închise pentru sărbători în Taiwan şi Coreea de Sud.

    Produsul DeepSeek „este profund problematic pentru teza conform căreia cheltuielile semnificative de capital şi de exploatare pe care Silicon Valley le-a suportat reprezintă cel mai adecvat mod de abordare a tendinţei IA”, a declarat Nirgunan Tiruchelvam, şeful departamentului de consum şi internet al Aletheia Capital din Singapore. „Aceasta pune sub semnul întrebării resursele masive care au fost dedicate AI”.

    Declinul futuresului Nasdaq vine la începutul unei săptămâni importante pentru câştigurile marilor companii de tehnologie, inclusiv Apple şi Microsoft Corp. Creşterea profitului este de aşteptat să fi încetinit, în timp ce evaluările rămân umflate,

    Scăderea cotaţiilor futures ale Nasdaq are loc la începutul unei săptămâni importante pentru câştigurile marilor companii de tehnologie, inclusiv Apple şi Microsoft Corp. Creşterea profiturilor este de aşteptat să fi încetinit, în timp ce evaluările rămân umflate, provocând încă o dată îngrijorare cu privire la raliul mare al sectorului, determinat de IA.

    Indicele Nasdaq 100 se tranzacţionează la 27 de ori câştigurile viitoare estimate, comparativ cu media sa pe trei ani de 24 de ori. Nvidia se situează la 33 de ori, deşi este în uşoară scădere faţă de media sa pe trei ani.

    Lansarea DeepSeek ridică noi îndoieli, punând la îndoială ideea că tehnologia IA a Chinei este cu ani în urma omologilor americani. Restricţiile comerciale ale Washingtonului au ţinut cele mai avansate cipuri departe de mâinile Chinei, dar modelul DeepSeek a fost construit folosind o tehnologie open source care este uşor de accesat.

    „În timp ce liderii actuali precum Nvidia au o poziţie puternică, acest lucru ne reaminteşte că dominaţia IA nu poate fi luată de bună”, a declarat Charu Chanana, strateg şef de investiţii la Saxo Markets. „Apariţia DeepSeek din China indică faptul că concurenţa se intensifică şi, deşi este posibil să nu reprezinte o ameninţare semnificativă acum, viitorii concurenţi vor evolua mai rapid şi vor pune la încercare companiile stabilite mai repede. Rezultatele din această săptămână vor fi un test uriaş.”​

  • Veşti proaste pentru milioane de oameni. 2025 va fi anul în care angajatorii se vor uita mai atent ca niciodată la CV-uri înainte să recruteze, iar joburile vor fi mai puţine VIDEO

    Anul 2024 a fost unul al prudenţei pe piaţa muncii, în care angajatorii au postat aproape 300.000 de joburi noi, dar şi în care candidaţii au fost foarte activi în a-şi căuta un nou loc de muncă.. Potrivit lui Bogdan Badea, CEO eJobs, trendul prudenţei va continua şi în 2025, ceea ce înseamnă că joburile ar putea fi mai puţine, iar angajatorii mai atenţi la recrutare.

    „În 2025 vom vedea în cel mai bun caz o stagnare în ceea ce priveşte locurile de muncă, dacă nu chiar o continuare a trendului scădere”, a declarat Bogdan Badea la ZF Live.

    Bogdan Badea mai subliniază că ce se întâmplă în 2025 este o continuare a trendului început în 2023 şi 2024, unul negativ, caracterizat de scăderea ofertelor de joburi. Schimbarea s-a produs imediat după 2022 când piaţa muncii înregistra o creştere semnificativă din perspectia joburilor dinsponibile.

    „2022 a fost vârful pe joburi, în 2023 şi 2024 a fost o scădere a pieţei din perspectiva ofertei de locuri de muncă” a spus Bogdan Badea, CEO-ul platformei de recrutare eJobs, la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business

  • Deloitte: Companiile din România se aşteaptă la un an provocator, în care se vor concentra pe gestionarea riscurilor şi a costurilor. Apetitul pentru risc a scăzut, tendinţă remarcată la nivel regional

    Companiile din România se aşteaptă la un an provocator, caracterizat prin optimism moderat, în care se vor concentra pe gestionarea riscurilor şi a costurilor, potrivit studiului Deloitte CFO Survey România 2025, realizat la sfârşitul anului trecut în rândul a aproximativ 130 de directori financiari (CFO) .

    Majoritatea directorilor financiari români se aşteaptă la o creştere a veniturilor în acest an (58%), dar ponderea acestora a scăzut continuu în ultimii ani, de la 73% în 2021. Aşteptările lor sunt în concordanţă cu cele ale omologilor din Europa Centrală.

    Studiul subliniază nivelul semnificativ mai mare de prudenţă vizavi de cheltuielile de capital (CAPEX) comparativ cu anul precedent şi cu răspunsurile la nivelul regiunii Europei Centrale. Ponderea celor care anticipează o creştere de CAPEX a scăzut de la 46% în ediţia anterioară la 34%, în timp ce proporţia celor care se aşteaptă la o scădere a crescut brusc, de la 19% în anul precedent la 33%.

    „În perioada în care am efectuat studiul, mediul de business aştepta anunţarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, aşadar am întrebat directorii financiari din România care sunt estimările lor cu privire la sistemul fiscal. Cum era de aşteptat, cei mai mulţi au prevăzut creşteri. De asemenea, ei întrevăd o posibilă creştere a costului finanţării, din cauza nivelului de incertitudine economică şi politică. Aceste aspecte explică parţial abordarea lor prudentă faţă de investiţii şi ne reamintesc că mediul de afaceri are nevoie în primul rând de stabilitate politică şi de predictibilitate legislativă”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, doar un sfert  dintre directorii financiari locali prevăd o creştere, procent în scădere semnificativă de la 37% anul trecut, iar 28% prognozează o scădere, în creştere de la 18% în studiul anterior.

    Apetitul pentru risc a scăzut, 87% dintre respondenţi fiind de acord că 2025 nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari, tendinţă identificată şi la nivel regional.

    Principalele riscuri pentru companiile din România derivă din previziunile rezervate legate de evoluţiile economice, care vor afecta cererea atât pe plan intern (44% dintre respondenţi se aşteaptă la o scădere), cât şi pe plan extern (33% se aşteaptă la o reducere a cererii externe), din intensificarea cadrului de reglementare (menţionată de 44% dintre respondenţi), deficitul de forţă de muncă (39%) şi din evoluţiile geopolitice (35%). Printre cele mai grave riscuri geopolitice, conflictul din Ucraina a fost menţionat de aproape jumătate dintre respondenţi (47%).

    Inflaţia este, de asemenea, o preocupare majoră pentru companiile româneşti, chiar dacă nivelul estimat al acesteia a scăzut de la 11,2% în urmă cu doi ani, la 5,4%, o previziune mai pesimistă decât cea a Băncii Naţionale a României şi cea a Institutului Naţional de Statistică.

    În acest context, managementul costurilor este prioritatea companiilor, menţionată de 37% dintre participanţii la studiu. Alte arii pe care companiile din România se vor concentra în 2025 sunt creşterea organică (24%), creşterea pe pieţele existente (8%) şi introducerea de noi produse şi servicii (tot 8%).

    Studiul Deloitte CFO Survey România 2025 a fost efectuat în perioada septembrie-octombrie 2024. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 650 de directori financiari din 14 ţări din Europa Centrală – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

     

  • Criptomoneda $TRUMP a scăzut cu peste 27% în ultimele 24 de ore. Preţul s-a înjumătăţit faţă de maximul de pe 19 ianuarie. Meme coin-ul ajunge la o capitalizare de sub 8 miliarde de dolari

    Preţul criptomonedei $TRUMP a scăzut cu mai mult de un sfert în ultimele 24 de ore, timp în care Donald Trump a preluat un nou mandat de preşedinte al Statelor Unite.

    Marţi, ora 12.45, ora României, $TRUMP se tranzacţionează la circa 39 de dolari, în scădere cu mai mult de 27% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de piaţă de circa 7,8 miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap, care calculează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

    Preşedintele Donald Trump a lansat vineri, 18 ianuarie, propria criptomonedă, sub indicativul $TRUMP. Preţul la care se tranzacţionează marţi, 21 ianuarie, este la jumătate faţă de preţul maxim de 75 de dolari pe care l-a atins $TRUMP în data de 19 ianaurie.

    $TRUMP este un aşa-numit meme coin, adică o criptomonedă care nu are în spate nicio promisiune că va livra un proiect, ci doar popularitatea unui subiect în mediul online.

    Printre cele mai cunoscute exemple de meme coin sunt Dogecoin sau Shiba Inu. Unele meme coin ajung subiect de dispută juridică în SUA, cum a fost cazul recent al criptomonedei HAWK, lansată de Haliey Welch, o tânără de 20 de ani din SUA care a devenit celebră pe internet în urma unui videoclip viral.

    Criptomoneda HAWK a fost lansată pe 4 decembrie 2024 şi a înregistrat creşteri semnificative, înainte ca preţul să scadă cu 95% în doar câteva zile, ceea ce i-a determinat pe investitori să o acuze pe Haliey Welch de o schemă de „pump and dump”.

    Într-o astfel de schemă, cei care lansează proeictul ajung să controleze o mare parte din ofertă şi cresc artificial preţul unui activ pentru a atrage banii altor investitori, iar apoi vând coordonat astfel încât fondatorii sunt singurii care rămân cu profit. Ea a respins acuzaţiile, dar investitorii au decis să meargă în tribunal.

  • Economia Chinei se află în plin picaj: Profiturile întreprinderilor se îndreaptă către al treilea an de scădere, sub presiunea deflaţiei şi a colapsului cererii interne

    Profiturile companiilor din China vor înregistra, în 2024, al treilea an consecutiv de scădere, pe fondul presiunilor deflaţioniste care afectează a doua cea mai mare economie din lume, scire Financial Times.

    Conform datelor recente publicate de Biroul Naţional de Statistică (NBS), profiturile companiilor chineze cu venituri anuale de peste 20 de milioane de RMB (2,7 milioane de dolari) au scăzut, în medie, cu 4,7% între ianuarie şi noiembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior. Această scădere este mai accentuată decât cea de 4% înregistrată pe parcursul întregului an 2022, când economia Chinei a fost afectată de restricţiile pandemice.

    Veniturile totale ale companiilor au crescut cu doar 1,8% între ianuarie şi noiembrie 2024, faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Spre comparaţie, în 2022, creşterea veniturilor a fost de 5,9% faţă de anul anterior.

    În plus, datele arată că 25% dintre companiile cu venituri de peste 20 de milioane de RMB au înregistrat pierderi în perioada ianuarie-noiembrie 2024, comparativ cu 16% în întregul an 2019, înainte de pandemie. Aceste statistici, furnizate de NBS, acoperă aproximativ 500.000 de companii.

    „Deflaţia este principalul factor care a dus la această încetinire,” a explicat Laura Wang, strateg şef pentru acţiuni în China la Morgan Stanley.

    Datele PIB-ului pentru trimestrul al patrulea, care vor fi publicate vineri, vor indica dacă economia Chinei a reuşit să atingă obiectivul oficial de creştere economică de aproximativ 5% în 2024. Aceasta pe fondul îngrijorărilor legate de stagnare economică şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Economia Chinei prezintă un caracter dual, cu exporturi puternice care susţin activitatea economică, în timp ce cererea internă rămâne slabă. Gospodăriile continuă să fie afectate de criza pieţei imobiliare, ceea ce agravează situaţia.

    În decembrie 2024, exporturile au crescut cu 10,7% faţă de anul anterior, conform datelor oficiale. Această performanţă a depăşit prognoza medie a analiştilor de la Reuters, care estimaseră o creştere de 7,3%.

    Chiar dacă excedentul comercial al Chinei a atins aproape 1 miliard de dolari la nivel global în 2024, acest surplus nu a fost suficient pentru a compensa problemele din industrie. Producătorii s-au confruntat cu un exces de ofertă, ceea ce a intensificat competiţia, a redus preţurile produselor şi a afectat negativ profiturile.

    Biroul Naţional de Statistică a raportat că preţurile de producţie – care reflectă costul la care fabricile îşi vând produsele – au scăzut timp de 28 de luni consecutive. Economiştii anticipează că această tendinţă deflaţionistă va continua şi în 2025.