BusinessMagazin

Tag: salvare

  • Cum a salvat spiritul american 5.000.000.000.000 de dolari

    Cine a făcut America, a spus: „Să avem mai întâi o parcare. Apoi, vom construi totul în jurul ei“. Moscova are Piaţa Roşie, America are Parcarea Uriaşă, înmulţită de milioane de ori de ori.  Fiecare magazin, fiecare restaurant, fiecare bancă are în primul rând o parcare. Parcări nesfârşite, pe care le parcurgi pe jos cu ochii la brandul din zare precum beduinii cu ochii la oaza care apare şi dispare printre dune precum o fata morgana.

    Abia când ajungi să locuieşti câteva zile în suburbiile oraşelor americane realizezi cu adevărat că cine nu are maşină în America nu există, în condiţiile în care vizitele anterioare au fost în mari oraşe.

    Cum a salvat spiritul american 5.000.000.000.000 de dolari

  • Imagini impresionante: Zeci de oameni ridică un autobuz pentru a salva un bărbat prins sub vehicul – VIDEO

    Aproximativ 100 de londonezi au sărit în ajutorul bărbatului prins sub autobuz şi au ridicat autovehiculul de 12 tone, scoţând victima, informează dailymail.co.uk.

    Bărbatul a fost lovit de autobuz la ora de vârf şi prins sub roţile din faţă ale acestuia. Numele victimei nu a fost dat publicităţii, însă se crede că are aproximativ 20 de ani.

    După ce a fost eliberat de sub autobuz de către trecători, bărbatul a fost transportat în stare gravă la spital.

     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Mitul Raed Arafat se prăbuşeşte. Fără plasă de siguranţă!

    Mă întreb: dacă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) nu poate salva o persoană care a stat circa 40 de ore pe acoperişul unui bloc cu opt etaje, pe cine poate salva? Dacă în Bucureşti nu există absolut nici o saltea gonflabilă, iar pompierii nu au plase de siguranţă, atunci ce deţine ISU în dotare?

    În dramatica istorie a doamnei care s-a sinucis aruncându-se de la etajul opt, doctorul Raed Arafat ne-a oferit două explicaţii: victima nu a cooperat, iar salteaua (care nu s-a umflat) era oricum inutilă, fiindcă înălţimea era prea mare. Fie, să acceptăm aceste explicaţii. Dar dacă, să presupunem, aveam un incendiu într-un bloc cu patru etaje, unde victimele „cooperau”, ISU tot nu ar fi dispus de tot echipamentul necesar. Era la Piteşti.

    Nu vreau să intru în discuţii tehnice, observ doar capacitatea incredibilă a doctorului Arafat de a se scuza şi de identifica responsabilităţi în orice altă parte decât zona de care răspunde. Când s-a petrecut accidentul de pe lacul Sutghiol şi am văzut cu toţii lipsa de coordonare şi amatorismul celor care au intervenit, ce a făcut doctorul Raed Arafat?

    A fugit în braţele protectorilor de la Antena 3 şi l-a pus pe Mircea Badea să demonstreze că strigătele persoanelor care se aflau în lac nu putea fi auzite de pe mal! (Ulterior, Parchetul General a probat contrariul tezei anteniste) Aş vrea să mai adaug un element la acest tablou: nici acum nu este finalizată ancheta accidentului aeronautic din Apuseni, accident în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Sunt un om de afaceri raţional, nu vreau capete pe tavă. Dar dacă nu ştim ce s-a întâmplat, nu vom putea avea o analiză, nu vom şti ce trebui schimbat şi, oricând, situaţia s-ar putea repeta. Ştiu că Raed Arafat nu era la acel moment secretar de stat la ministerul de Interne şi nu avea ISU în subordine, dar nu am observat ca, după ce a preluat acest post, să insiste ca ancheta să fie finalizată, iar concluziile ei să fie publice.

    Marea întrebare pe care cred că o are toată lumea în minte, dar puţin îndrăznesc să o spună cu voce tare, este: ce se întâmplă în cazul unui cutremur major în România? De aceea cred că situaţia de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă trebuie analizată atent. Nu am pretenţia că sunt competent, dar ceea ce îmi permit să susţin este că la ISU ar fi mare nevoie de o analiză profundă, care să depăşească simpatia sau antipatia pentru Raed Arafat sau pentru şeful său pe linie de minister, generalul Gabriel Oprea.

    Soluţia ideală ar fi ca în comisiile de specialitate ale Parlamentului să se întâmple acest lucru. Însă nici ceea ce s-a întâmplat în Apuseni, nici accidentul de pe Sutghiol, nu au atras atenţia Parlamentului. După ştiinţa mea, nici măcar o interpelare la adresa ministerului de Interne sau a Guvernului nu s-a făcut pe aceste teme. Acest tip de indolenţă, care de fapt camuflează adânci legături politice vinovate, se va contabiliza în vieţi omeneşti. Dacă doctorul Raed Arafat va constata că poate face ce doreşte, fiind protejat de marea famiglie a Antenei 3, nu se va schimba nimic în bine la ISU.

    În loc de încheiere, aş vrea să amintesc că tot doctorului Raed Arafat trebuie să-i mulţumim pentru totalul blocaj din sistemul de sănătate, pentru teama politicienilor de a mai pronunţa măcar cuvântele „reformă în sănătate”. În ianuarie 2012, el a fost motorul protestelor care au îngropat o nouă lege a sănătăţii.

    Fără îndoială, era un proiect care avea nevoie de o dezbatere mai amplă şi, probabil, trebuia modificat substanţial, dar principiile sale, care vizau spargerea unui monopol al statului şi dezetatizarea, erau bune – am mai scris despre asta pentru Business Magazin (http://www.businessmagazin.ro/opinii/mioc-ceo-psi-industries-reforma-in-sanatate-inseamna-privatizarea-spitatelor-14000609).

    Şi din această perspectivă, îmi permit să spun: doctorul Raed Arafat a acumulat o putere prea mare şi a folosit-o rău, în detrimentul cetăţenilor români. Este momentul să-i spunem: „Mulţumim, adio!”.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Doi antreprenori sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari

    Andy Wilson şi Sheng Yang, doi anteprenori din Statele Unite, sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari: Logikcull este salvarea firmelor de avocatură pentru că avocaţii pot găsi ceea ce caută mai repede şi la costuri mai mici. Aplicaţia permite etichetarea şi ordonarea automată a lucrurilor, după dată sau subiect.

    Andy Wilson şi Sheng Yang lucrau în 2001 în Washington la un magazin de imprimare frecventat de avocaţi, firme imobiliare şi clienţi ai băncilor. Specialitatea lor era să îi ajute pe avocaţi să caute şi să sorteze email-urile şi documentele relevante pentru un anumit caz. A descoperit ideea afacerii când printa şi sorta diverse email-uri relevante pentru avocaţi.

    Wilson îşi aminteşte că printa sute de documente şi email-uri pe care le încărca în camioane şi le livra avocaţilor la tribunale. Ulterior, sute de avocaţi căutau printre acestea pentru a descoperi informaţii relevante pentru cazurile respective. “Să cauţi prin teancuri întregi de hârtii este ridicol,” îşi aminteşte Wilson. Aşa a venit şi ideea companiei: un soft care să permită descoperirea documentelor importante în doar câteva secunde. Produsul a devenit repede cunoscut şi s-a bucurat de recenzii pozitive din partea birourilor de avocaţi.

    Logikcull are venituri de 4,5 milioane de dolari în şi înregistrează un profit anual de 3 milioane dolari. După începutul crizei financiare, Wilson şi echipa sa au dezvoltat o nouă versiune a produsului, care s-a lansat în 2013. La sfârşitul anului trecut, Logikcull avea 20 de angajaţi.

  • Cum poate salva serialul “Game of Thrones” economia unei ţări

    Compania de producţii HBO, cunoscută pentru seriale ca “Game of Thrones”, “True detective” sau “Californication” va construi cele mai mari studiouri ale sale din Europa Centrală şi de Est la Dubrovnik, lângă graniţa Croaţiei cu Muntenegru.

    Primarul oraşului Dubrovnik, Andro Vlahusic a declarat că a fost în Statele Unite pentru a negocia termenii afacerii cu cei din conducerea HBO. Conform site-ului justdubrovnik.com, planul include un studiouri şi un parc tematic ce se va întinde pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi.

    Decizia nu a surprins, dat fiind faptul că în ultimii ani HBO a ales oraşul de pe malul Adriaticii pentru mai multe seriale, inclusiv câteva sezoane din “Game of Thrones”.

    Creatorii acestui popular serial de televiziune, D.B. Weiss şi David Benioff, au declarat în 2014 că “Game of Thrones”, un serial original HBO, se va încheia după cel de-al şaptelea sezon. Cu toate acestea, managerii postului american par să îşi dorească mai mult de şapte sezoane pentru celebra producţie TV.

    Weiss şi Benioff au declarat recent că principala lor preocupare constă în crearea unui final “potrivit şi satisfăcător” pentru “Game of Thrones”, indiferent de cât de multe sezoane ar necesita acest lucru. “Vrem să încheiem show-ul pe o notă înaltă”, a spus D.B. Weiss. “În mare, ştim deja câte ore au rămas de difuzat din acest serial. Nu vrem să adăugăm încă 10 ore la ceea ce avem deja. Aici e vorba de a găsi acel moment, cel mai potrivit (pentru încheierea serialului, n.r.), atât pentru noi, cât şi pentru HBO, dar care, înainte de toate, va fi cel mai potrivit şi pentru public”, a adăugat David Benioff.

    Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul original HBO “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.

  • Aceste două fotografii extraordinare arată reacţia unui copil în urma unui atac terorist. “A fost prima dată când am văzut cum zâmbetul inocent al unui copil se poate transforma în groază şi lacrimi”

    Fotograful Bassam Khablieh a fost recent în capitala Siriei, Damasc, pentru a realiza un fotoreportaj despre operaţiunile de salvare ce au loc. Atunci când a ajuns, atmosfera din jurul convoiului era una veselă, iar copiii se adunaseră în jurul lui zâmbind.

    A fost nevoie de o secundă pentru ca toate aceste lucruri să se schimbe, relatează Business Insider. A bombă a aterizat la câţiva zeci de metri de convoi iar scena s-a transformat într-una de groază. Khablieh a realizat două fotografii ale unei fetiţe: prima înainte de bombă, iar cea de-a doua în secundele care au urmat exploziei.

    “A fost prima dată când am văzut cum zâmbetul inocent al unui copil se poate transforma în groază şi lacrimi”, povesteşte fotograful. “Cei mici se uitau la mine veseli, pregătindu-se pentru poze. Apoi i-am văzut alergând disperaţi, încercând să se îndepărteze”.

  • SALVARE EMOŢIONANTĂ: Pescar din SUA, în viaţă după ce a plutit în derivă 66 de zile, într-o barcă, în Oceanul Atlantic – VIDEO

    Louis Jordan, în vârstă de 37 de ani, a plecat la pescuit în ianuarie, cu o barcă de şapte metri, în largul statului american Carolina de Nord, informează CNN.

    De atunci, timp de 66 de zile, nimeni nu a mai avut nicio veste de la el şi se credea că murise.

    Însă, joi după-amiază, marinari ai navei germane Houston Express au observat barca de pescuit la aproximativ 400 de kilometri în largul Statelor Unite, în Oceanul Atlantic.

    Louis Jordan a fost găsit în viaţă în barca de pescuit care plutise peste două luni în derivă din cauza unei defecţiuni la motor.

    “Mă simt bine acum”, a declarat Louis Jordan de la bordul navei-cargo care l-a salvat.

    Pescarul a explicat că a consumat peşte crud şi a băut apă de ploaie.

     

  • Europa cere băncilor să fie salvată, după ce în urmă cu şapte ani liderii UE au salvat sistemul bancar

    Inaugurarea oficială a noului sediu de la Frankfurt al Băncii Centrale Europene, un edificiu cu o arhitectură spectaculoasă, care a costat cca 1,3 miliarde de euro, a fost întâmpinată cu proteste violente organizate de demonstranţi contra austerităţii. După proteste, soldate cu sute de arestări, incendierea unor maşini ale poliţiei şi zeci de răniţi, şeful BCE, Mario Draghi, a declarat cu ocazia inaugurării că e nedrept ca instituţia să fie acuzată că a fost principalul promotor al măsurilor de austeritate în Europa.

    Draghi are dreptate, nu BCE a impus linia de politici economice în Europa, ci guvernul german, însă atât predecesorul său Jean-Claude Trichet, cât şi el însuşi au avut o politică de comunicare constant păguboasă, care a creat percepţia că BCE, în totală opoziţie cu Rezerva Federală a SUA, ar fi o instituţie slabă şi fricoasă atunci când e vorba să ia măsuri de combatere a crizei, servilă cu băncile şi dură cu statele, îndeosebi cu cele mai sărace de la periferia zonei euro. Acum, în fine, BCE va avea ocazia să-şi ia revanşa, în calitate de coordonatoare naturală a proiectului care ar urma să salveze Europa unită: Uniunea Bancară Europeană. Ideea a fost propusă de Parlamentul European încă din 2010, iar Comisia Europeană a lui Barroso a lansat-o în discuţie în 2012, cu trei elemente constitutive: supraveghere bancară comună, sistem unic de gestionare şi rezolvare a crizelor bancare şi sistem uniform de protecţie a depozitelor.

    Pe atunci, proiectul era menit să protejeze statele, adică banii contribuabililor, încercând să transfere legal răspunderea salvării băncilor asupra acţionarilor în cazul unor noi crize financiare, iar pe de altă parte să constrângă băncile să se reformeze, în urma periodicelor „teste de stres“. Ambele eforturi au fost presărate de momente ridicole, aşa cum am văzut în cazul crizei din Cipru din 2013, unde liderii europeni au încercat să extindă răspunderea salvării băncilor şi asupra depunătorilor, sau în cazul testelor de stres din 2011, trecute cu brio de bănci care aveau să se dovedească în realitate mult mai vulnerabile. Pe parcurs, criteriile pentru testele de soliditate financiară au devenit mai exigente, iar Parlamentul European a reuşit să impună anul trecut ca acţionarii şi creditorii băncilor să fie primii chemaţi să suporte pierderile în caz de criză şi să constituie din banii lor şi fonduri de protecţie a depozitelor garantate de state (adică până la limita de 100.000 de euro).

    Importanţa politică reală a Uniunii Bancare Europene la ora actuală este însă alta, anume faptul că ea preia rolul de liant sau motor al unificării Europei, după ce schiţa iniţială a unor „State Unite ale Europei“ unde armonizarea economică să fie bazată pe impunerea unei uniuni fiscale, cu diverse variante de unificare a nivelului taxării, promovate de Germania prin 2010-2011, a eşuat din cauza opoziţiei ţărilor cu regimuri fiscale mai permisive, între care şi unele grav afectate de criză, ca Irlanda. „Actuala criză a reliefat imperfecţiunile construcţiei instituţionale iniţiale din Uniunea Economică şi Monetară, iar dintre alternativele posibile – cea a unei uniuni fiscale şi cea a unui uniuni bancare – decidenţii europeni au optat pentru varianta mai puţin controversată şi mai uşor de implementat într-un interval de timp previzibil, respectiv cea a Uniunii Bancare“, a explicat recent viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Realizarea Uniunii Bancare presupune, potrivit lui Georgescu, pe de o parte creşterea rezistenţei băncilor la factorii de risc, prin politici bancare prudente, reglementate unitar la nivel european, iar pe de altă parte capacitatea lor de a susţine creşterea economică, generarea de locuri de muncă şi de afaceri competitive, adică exact ceea ce UE are nevoie ca de aer.

  • Constanţa: 70 de migranţi aflaţi în pericol pe o ambarcaţiune în Marea Neagră, salvaţi de poliţişti

    Potrivit reprezentanţilor Gărzii de Coastă, poliţiştii de frontieră constănţeni au observat, vineri noapte, prin sistemul de supraveghere SCOMAR, o navă suspectă care se deplasa spre ţărmul românesc, la aproximativ zece mile marine de Capul Tuzla.

    Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Marius Niculescu, a precizat că la faţa locului au fost trimise două nave ale Gărzii de Coastă, iar poliţiştii de frontieră au constatat că era vorba despre o ambarcaţiune tip pescador, în lungime de aproximativ 20 de metri lungime, pe care se aflau 70 de persoane – copii, femei şi bărbaţi, care nu vorbeau limba română.

    Pentru că la acel moment condiţiile meteorologice erau nefavorabile, cu vânt puternic şi mare agitată în larg, dar şi din cauza numărului prea mare de persoane de pe ambarcaţiune, improprie transportului, poliţiştii de frontieră au declanşat procedurile specifice pentru o salvare pe mare. Ulterior, la acţiunea de salvare, coordonată de lucrătorii Centrului Maritim de Coordonareal Autorităţii Navale Române, a participat şi o ambarcaţiune a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare. Ambarcaţiunea suspectă şi-a continuat călătoria, fiind escortată de navele Gărzii de Coastă şi a acostat în siguranţă în Portul Constanţa, sâmbătă dimineaţă.

    Din primele verificări a reieşit că pescadorul plecase de pe coasta Turciei, având la bord şapte copii, între care un bebeluş de numai cinci luni, 20 de femei şi 43 de bărbaţi, majoritatea cetăţeni sirieni şi irakieni.

    La acţiunea de debarcare, triere şi evaluare medicală au participat, alături de poliţiştii de frontieră, reprezentanţi ai ISU Dobrogea, IJJ Constanţa şi ai Serviciului pentru Imigrări al judeţului Constanţa.

    Poliţiştii de frontieră continuă cercetările în acest caz, urmând să stabilească identitatea şi naţionalitatea migranţilor, dar şi să identifice călăuzele. La finalizarea verificărilor, întregul grup de migranţi va intra în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări.

  • Facebook creează o funcţie de “Salvare”, care permite o vizionare ulterioară a conţinuturilor

    “În fiecare zi, oamenii găsesc tot felul de lucruri interesante pe Facebook pe care nu au timp să le exploreze imediat. Acum, putem salva acele lucruri găsite pe Facebook pentru a le viziona mai târziu, când vom avea mai mult timp“, a explicat Daniel Giambalvo, un inginer de la Facebook, într-un mesaj publicat pe site-ul grupului american.

    Utilizatorul va fi singurul care va cunoaşte conţinuturile pe care a decis să le “salveze”, cu excepţia cazului când decide să partajeze această informaţie.

    Facebook precizează faptul că funcţia “Salvare” va fi disponibilă “în zilele următoare” pentru “toată lumea”, indiferent dacă utilizatorul se conectează pe site de pe un computer clasic sau de pe un dispozitiv mobil precum iPhone şi iPad de la Apple sau folosind un program al Google Android.

    Utilizatorii Facebook se conectează tot mai mult pe reţea de pe telefoane inteligente şi nu rămân pe site la fel de mult timp ca atunci când se conectează de pe un computer. Noua funcţie îi va încuraja să revină şi să petreacă mai mult timp pe reţea.

    Facebook avea la sfârşitul lunii martie circa 1,28 miliarde de utilizatori activi pe lună, dintre care 1,01 miliarde dispun de acces la reţea de pe dispozitive mobile.