BusinessMagazin

Tag: romani

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă la începutul lui 2024

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, deschide anul 2024 la 6,21%, în uşoară scădere faţă de 6,22% cât era cotat în 29 decembrie 2023 – ultima şedinţă de anul trecut, potrivit datelor BNR.

    Indicele a deschis anul 2023 la nivelul de 7,56% (3 ian.)

    De asemenea, ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, este cotat miercuri la 6,27%, rămânând la acelaşi prag ca în ultima şedinţă din 2023.

    Iar, ROBOR la 12 luni, a coborât la 6,28% faţă de 6,30% cât era cotat în 29 decembrie 2023 – ultima şedinţă de anul trecut .

     

     

     

  • Lovitură dură pentru salariaţii din România: Ce se întâmplă cu zilele libere din acest an ale angajaţilor

    În anul 2024 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 10 pică în timpul săptămânii. Deoarece 7 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 10 zile libere.

    Zilele libere în anul 2024 sunt:

    • 1 şi 2 ianuarie (luni şi marţi – Anul Nou);
    • 6 (sâmbătă – Botezul lui Ioan);
    • 7 ianuarie (duminică – Botezul Domnului);
    • 24 ianuarie (miercuri – Ziua Unirii Principatelor)
    • 1 mai (miercuri – Ziua Muncii);
    • 3 mai (vineri – Vinerea Mare);
    • 5 mai – (duminică – Paştele);
    • 6 mai (luni – a doua zi de Paşte);
    • 1 iunie ( sâmbătă – Ziua Copilului);
    • 23 iunie (duminică – Rusalii);
    • 24 iunie (luni – a doua zi de Rusalii);
    • 15 august (joi – Sfânta Maria);
    • 30 noiembrie (sâmbătă – Sfântul Andrei);
    • 1 decembrie (duminică – Ziua Naţională a României);
    • 25 şi 26 decembrie (miercuri şi joi – prima şi a doua zi de Crăciun).

    În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus; zilele de 2 mai, 16 august şi 27 decembrie 2024 libere, cu scopul de a crea  punţi între zilele deja libere şi weekenduri.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

  • Creşterile de taxe şi deficitul de candidaţi sunt principalele provocări cu care se confruntă managerii români

    Creşterile de taxe aduse de noile schimbări legislative şi deficitul de candidaţi de pe piaţa muncii sunt principalele provocări cu care se confruntă managerii şi antreprenorii din România, arată rezultatele sondajului Indicele de investiţii al ASEBUSS, o cercetare trimestrială care oferă o imagine a climatului investiţional din companiile de pe piaţa locală.

    „Lipsa de predictibilitate în special în ceea ce priveşte regimul fiscal şi creşterile de taxe creează o stare de nelinişte constantă în mediul de business actual. Managerii şi antreprenorii români sunt nevoiţi să taie din investiţii ca să acopere creşterile de taxe, pentru că şi-au dat seama că nu pot renunţa la o parte din personal sau să reducă din beneficiile angajaţilor, după ce în ultimii ani s-au chinuit foarte mult să recruteze şi să reţină angajaţii în companie”, a declarat prof. Ovidiu Dîmbean-Creţa, rectorul ASEBUSS.

    Doi din zece lideri români consideră că volatilitatea pieţei, scăderea puterii de cumpărare şi concurenţa acerbă sunt alte aspecte care le generează provocări în business, în timp ce 6% dintre respondenţi au menţionat alte motive, precum finanţarea, întârzierea plăţilor sau insolvenţele clienţilor sau ale furnizorilor.

    Legat de măsurile pe care autorităţile ar trebui să le adopte pentru a încuraja noile investiţii sau pentru a reduce din obstacolele cu care se confruntă managerii şi antreprenorii atunci când vor să investească, răspunsurile managerilor şi antreprenorilor români au variat de la reducerea taxării pe muncă la reducerea numărului de angajaţi de la stat, stabilitatea fiscală şi reducerea birocraţiei.

    Lansat în 2023, indicele de investiţii al ASEBUSS este un studiu trimestrial realizat în rândul absolvenţilor şi studenţilor şcolii de afaceri pentru a arăta dinamica investiţiilor realizate de manageri şi de antreprenori.

    Sondajul a fost realizat în perioada 11  – 27 decembrie 2023 pe un eşantion de aproximativ 90 de manageri şi antreprenori care au absolvit sau care studiază în prezent cursurile unui program de MBA oferit de şcoala de afaceri ASEBUSS. Aceştia activează în toate sectoarele de activitate şi fac parte toate promoţiile ASEBUSS de absolvenţi şi studenţi (1993 – 2023). Cei mai mulţi dintre respondenţi (49%) lucrează într-o companie antreprenorială românească, în timp ce 36% ocupă roluri de conducere în multinaţionale.

     

     


     

  • Falimentul clasei politice la 34 de ani de la Revoluţie: Românii au devenit cei mai numeroşi cetăţeni UE din Germania, în faţa polonezilor. În ultimii şapte ani numărul românilor din Germania s-a dublat. Dan Jurcan, sociolog: „Este un deficit de speranţă”

    ♦ Anul trecut, numărul cetăţenilor români aflaţi în Germania l-a depăşit pe cel al polonezilor (880.780) şi al italienilor (644.970), potrivit unor date ale Biroului de Statistică al Germaniei. @ România a devenit astfel cel mai mare „furnizor” de populaţie din UE pentru Germania.

     

    Eugen, în vârstă de 55 de ani, este cetăţean român, dar este stabilit în Germania de mai bine de cinci ani, acolo unde şi-a construit o casă pe pământ, lângă oraşul Düsseldorf, în curtea căreia spune că îi place să cultive roşii, ceapă şi alte fructe şi legume. Tot acolo, el îşi creşte copilul şi trăieşte complet diferit de cum obişnuia să o facă în România, la bloc, în centrul Capitalei.

    Ca el sunt mulţi români, care au plecat în Vest să găsească ce nu aveau acasă – infrastructură bine pusă la punct, servicii de sănătate şi, nu în ultimul rând, bani.

    În perioada 2015-2022, potrivit unor date ale Biroului de Statistică al Germaniei, numărul românilor din Germania s-a dublat, ajungând anul trecut la 883.670. Astfel, în 2022, numărul cetăţenilor români din Uniunea Europeană aflaţi în Germania l-a depăşit pe cel al polonezilor (880.780) şi al italienilor (644.970), arată aceleaşi date, România fiind ţara europeană cu cei mai mulţi cetăţeni plecaţi în Germania.

    „Chiar dacă veniturile au crescut faţă de 2007, când România a intrat în UE, în esenţă, calitatea vieţii nu este aceeaşi pe care o ai în Germania. Vorbim, spre exemplu, despre serviciile de asistenţă medicală sau socială sau despre infrastructură. De multe ori şi percepţia influenţează decizia românilor de a pleca. Vedem, prin prisma ştirilor, o imagine catastrofică asupra României – o ţară care îşi împarte bugetul după propria poftă, un regim mai degrabă clientelar, o societate care nu este meritocratică, în care nepotismul şi corupţia se regăsesc la fiecare pas şi o clasă politică ce dezamăgeşte. Toate acestea creează ceea ce se numeşte deficit de speranţă şi uneori oamenii aleg să plece pentru că nu văd un orizont foarte clar pentru propria evoluţie şi pentru viitorul copiilor”, a spus pentru ZF sociologul Dan Jurcan.

    El susţine că este vorba despre un trend care la un moment dat va stagna şi probabil se va inversa, însă acel moment nu este nici pe departe acum.

    În mod normal, detaliază sociologul, există o lege a migraţiei care este similară cu legea atracţiei gravitaţionale – cu cât diferenţa între două ţări e mai mare şi distanţa dintre ele e mai mică, cu atât probabilitatea ca cineva să emigreze din ţara mai săracă în cea bogată este mai mare.

    Lucrul acesta s-a întâmplat după ă89, când a avut loc un prim val al migraţiei, după care un alt moment definitoriu a fost intrarea României în Uniunea Europeană, iar acum, subliniază Dan Jurcan, trendul continuă.

    „Acest trend continuă pentru că diferenţa între calitatea vieţii din România şi alte ţări din Vest, precum Germania, este încă foarte mare. În aproape toate topurile privind veniturile, sănătatea sau rata mortalităţii infantile, România aderă, alături de Bulgaria, printre ultimele locuri. Această poziţie codaşă a României se reflectă într-o calitate scăzută a vieţii”, a mai adăugat el.

    Anul trecut, 20,2 milioane de persoane cu un istoric de imigrare – adică acei oameni care ei înşişi au imigrat în Germania începând cu 1950 sau care sunt descendenţi direcţi ai acestora – locuiau în Germania, potrivit Oficiului Federal German de Statistică, cu 6,5% mai mult faţă de anul precedent, când numărul acestor persoane ajunsese la 19 milioane.

    Mai mult, persoanele cu un istoric de imigrare care locuiau în Germania, arată aceleaşi date, au reprezentat în 2022 puţin peste 24% din populaţia ţării, în uşoară creştere faţă de anul precedent. Proporţia bărbaţilor cu antecedente de imigrare a fost anul trecut de 24,8%, fiind cu 1% peste cea a femeilor.

    Sociologul Dan Jurcan spune că pe măsură ce lucrurile în România se vor apropia de ceea ce se întâmplă în Vestul Europei, în special din perspectiva veniturilor, vom asista la o stagnare a acestui trend şi poate şi la o inversare.

    Însă, deocamdată, acest fenomen al plecării românilor peste graniţe pentru a găsi ceea ce le lipseşte acasă nu este altceva decât o tragedie pentru România.

    „Este o tragedie când ţara îşi pierde flăcăii şi fetele care decid să îşi croiască un alt destin în altă parte. Este un faliment al clasei politice postdecembriste, care nu a reuşit la 34 de ani de la comunism să producă dezvoltare şi să aducă România la un nivel astfel încât dorinţa de a pleca să nu mai existe”, a mai adăugat el.

  • Scrisoarea de Crăciun scrisă de ChatGPT pentru români. Urările par să fie mai umane decât cele scrise de oameni. La ce ne îndeamnă „inteligenţa artificială”

    Dragi prieteni,

    Cu bucurie şi căldură în inimă, mă adresez vouă în această perioadă specială a anului – sărbătoarea Crăciunului. În lumina sclipitoare a luminilor şi în atmosfera plină de magie a sărbătorilor de iarnă, vă trimit cele mai sincere urări şi gânduri bune.

    Anul acesta a fost unul plin de provocări şi schimbări pentru mulţi dintre noi. Am trecut prin momente de încercare, am învăţat să ne adaptăm la situaţii noi şi ne-am bucurat de fiecare moment de lumină şi speranţă care a străpuns întunericul.

    În ciuda distanţei sau a dificultăţilor pe care le-am întâmpinat, Crăciunul ne aduce împreună în spiritul său cald şi plin de generozitate. În această zi minunată, să ne amintim de importanţa familiei, a prietenilor şi a momentelor de bucurie pe care le împărtăşim.

    Sărbătoarea Crăciunului este despre daruire şi iubire necondiţionată. Fiecare gest de generozitate, fiecare zâmbet oferit şi fiecare clipă petrecută alături de cei dragi reprezintă comorile preţioase ale acestei perioade.

    Să avem grijă unii de alţii şi să fim mai aproape ca niciodată. Să ne împărtăşim bucuriile, să ne sprijinim în momentele dificile şi să cultivăm spiritul de comunitate şi înţelegere.

    Fie ca această sărbătoare să vă aducă linişte în inimi, să vă umple casele cu căldura familiei şi să vă ofere momente de fericire şi bucurie alături de cei dragi.

    Vă doresc un Crăciun binecuvântat, plin de armonie şi lumina sărbătorii, şi un An Nou care să aducă sănătate, prosperitate şi împliniri pe toate planurile.

    Cu dragoste şi cele mai bune urări, ChatGPT

    (Acest mesaj de Crăciun a fost scris de ChatGPT la solicitarea BUSINESS Magazin)

     

  • Colliers: Majoritatea românilor cumpără cadourile de sărbători în ultimul moment, iar aproape jumătate aleg să ofere celor apropiaţi cadouri dulci, faţă de o medie de 27% în ţările din regiune

    Dulciurile reprezintă un element esenţial al sărbătorilor în casele românilor şi bulgarilor, notează un raport al Colliers realizat pe baza unui sondaj la care au participat respondenţi din România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia (CEE-6).

    Mai exact, în România, cadourile dulci sunt cumpărate de 45% dintre intervievaţi, iar în rândul bulgarilor ponderea este de 47%, semnificativ mai mare decât media regiunii CEE-6, unde 27% dintre cei chestionaţi aleg să dăruiască produse dulci de sărbători.

    La polul opus se află Cehia (3%) şi Slovacia (13%), unde nu se prea cumpără şi oferă dulciuri. Acelaşi sondaj arată că simbolurile tradiţionale de sărbători pentru români sunt cozonacul şi plăcintele Pelincile Domnului.

    Datele Colliers mai arată că România se numără printre ţările UE cu o înclinaţie puternică pentru dulciuri, în special pentru ciocolată şi zahăr pur, acesta din urmă fiind un indicator al faptului că multe dulciuri se coc în casă.

    „Am urmărit coşul de consum analizat de Eurostat, care oferă o imagine detaliată a categoriilor de cheltuieli şi, examinând produsele zaharoase în general, cum ar fi zahărul, gemurile, ciocolata, bomboanele şi produsele de cofetărie, am constatat că ţările din Europa Centrală şi de Est în general şi ţările baltice domină primele poziţii. Bulgaria se află pe primul loc în UE şi nici România nu este departe, produsele zaharoase reprezentând aproximativ 2% din coşul lunar de consum”, explică  Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers.

    El menţionează că România şi Bulgaria se situează mai jos în UE în ceea ce priveşte ponderea produselor de cofetărie, dar este esenţial de remarcat că bulgarii conduc în ceea ce priveşte cheltuielile generale pentru produsele zaharoase, în timp ce românii stau mai bine la alte categorii de produse, cum ar fi ciocolata sau consumul de zahăr pur

    Sondajul Colliers arată, de asemenea, şi că, în România, mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi cumpără cadouri în ultimul moment, în timp ce în majoritatea ţărilor europene, respondenţii încep să cumpere cadouri cu una-două luni înainte.

    Cumpărătorii din ţările CEE-6  au declarat că cel mai adesea alocă o sumă cuprinsă între 26 şi 50 de euro pentru un cadou oferit unei persoane.


     

     

  • Adrian Sârbu: Avem o emergenţă a business-ului în politică. Exemplul este Elon Musk. Dacă ar fi români, oamenii de business români s-ar apuca de treabă şi s-ar implica în politică

    Nemo: Cealaltă parte a sondajului i-a vizat pe oameni importanţi, pe liderii din afara României. Variantele au fost Sam Altman, CEO Open Ai, Joe Biden, îl ştie toată lumea, Bill Gates nu mai are nevoie de prezentări, la fel ca şi Xi Jinping. Giorgia Meloni, uite. Vedem imediat pe ce loc se va clasa. Narendra Modi, prim-ministrul indian, Elon Musk, CEO la diverse companii, Tesla, Starlink, X şi câte o mai avea el acolo. Vladimir Putin, Mohamed bin Salman şi cu voia dvs, pe ultimul loc, doar în ordine alfabetică, Volodimir Zelenski.

    Hofi: Ia uite, se învârt bilele acolo. Zelenski, Putin. Ăsta e meciul. Zelenski vs Putin. Detaşaţi, aş spune, pe primele două poziţii, împreună au 42%. Ce transmite?

    Adrian Sârbu: Că suntem în război mondial. Asta transmite, da? Xi Jinping lângă Putin, Biden şi el mai jos. Din nefericire, dacă Biden nu era Biden, era Biden de acum 20 de ani, nu de pe vremea când a fost argatul lui Obama şi au distrus imaginea şi poziţia Americii în lume, amândoi, posibil ca Zelenski şi el să fi fost pe primele poziţii, ca şi câştigători anul ăsta. Ceea ce e normală, şi iacă-tă spectatorii noştri au consacrat asta, e prezenţa lui Elon Musk. De ce? El se îndreaptă cu paşi mari către titlul de oligarh global. Şi aici puţin nuanţat. De ce? Deci are declaraţii, are opinii. Şi, odată cu cumpărarea Twitter-ului, prezenţa lui în politică a devenit omniprezenţă. Decizia lui de a lăsa Twitter-ul deschis tuturor vocilor, e o decizie politică şi ideologică.

    Hofi: Îi laşi pe toţi să vorbească.

    Adrian Sârbu: Evident. Şi el este reprezentantul a ceea ce se numeşte curentul libertarian. Adică toată lumea are toate drepturile. Să ai o astfel de unealtă, cum e Twitter-ul acum, actualmente X,  şi să-ţi aplici această ideologie politică e o acţiune de mare forţă. Deci, dl. Musk e singurul om de business prezent în câmpul puterii explicite în 2023. De ce? Pentru că el vrea să facă asta. Şi mai spune ceva. El vrea şi poate să facă asta fără să fie actant politic, fără să fie operator politic. Fără să fie senator, fără să fie în Camera Reprezentanţilor, fără să fie birocrat. El ne spune că poţi… e un bun exemplu pentru dl. Şucu şi cetăţenii ăştia din România care… îi numesc cetăţeni că… ar trebui să-i numesc români. Dacă ar fi români, s-ar apuca de treabă şi s-ar implica în politică. Şi nu, repet, să devină primari. Poate să devină şi primari. Şi să influenţeze soarta României din poziţia pe care o are fiecare în comunitatea lui. Fraţii Pavăl sunt stăpânii Bacăului. Stăpânii. Păi ar trebui Bacăul ăla să fie între cele mai puternice oraşe din România şi cel mai bine guvernate oraşe la nivel local. Şi nu numai. Sunt şi alţii. Şi la Cluj sunt foarte mulţi oameni. Ciorcilă. Ciorcilă, ca prezenţă în România, în business, anul ăsta, definitiv prezenţa Băncii Transilvania e cea mai spectaculoasă. Ciorcilă nu se bagă. L-am pus acolo ca să vedem şi noi cum îl apreciază oamenii. Mă întorc la Elon Musk. Avem un război şi principalii lui reprezentanţi sunt percepuţi ca fiind în câmpul puterii. Avem o emergenţă a business-ului. Elon Musk, Sam Altman, unde este acolo, ceea ce ne arată că deciziile de putere la nivel global vor fi încet-încet împărţite şi cu comunitatea de business. În America, asta e o certitudine, nu Biden conduce, ci conduc cei care îl finanţează.

     

    Rezultate sondaj Mediafax, ZF şi Aleph News

    Cine s-a afirmat în câmpul puterii, în 2023, la nivel global?

    Volodimir Zelenski- 22%

    Vladimir Putin- 20%

    Xi Jinping- 15%

    Joe Biden- 14%

    Elon Musk- 11%

    Giorgia Meloni – 6%

    Sam Altman-6%

    Mohamed bin Salman – 4%

    Bill Gates – 1%

    Narendra Modi- 1%

     

     

     

  • Câţi bani mai alocă românii pentru cadouri de Crăciun şi care sunt lucrurile pe care şi le doresc pentru anul viitor

    Mai mult de jumătate dintre români vor aloca în acest an pentru cadourile de Crăciun între 50 şi 200 de euro, un buget mai mic decât în 2022, în timp ce un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro, arată un studiu realizat de Dynata pentru Revolut.

    Practic, 28% dintre cei care au participat la sondaj au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro, iar 27% de 50-100 de euro. Şi pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuşi, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenţi spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro.

    În acelaşi timp, 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022).

     Anul trecut, cei mai mulţi dintre respondenţii la un studiu similar (48%) spuneau că vor aloca sub 250 de euro pentru sărbători, 43% se aşteptau să cheltuiască între 250-1.000 de euro şi 3% chiar peste 1.000 de euro.

    Întrebati ce înseamnă luxul pentru ei, 48% dintre respondenţii români au spus că înseamnă să poţi călători oriunde oricând pe parcursul anului, iar pentru 40% ideea de lux este legată de timpul petrecut în compania celor dragi.  Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietăţile imobiliare, maşinile scumpe sau bărcile (32%), urmate de accesul la servicii exclusiviste (14%), posibilitatea de a avea hobbyuri scumpe (12%), dar şi posibilitatea de a plăti pentru copii o educaţie în şcoli private din străinătate sau la instituţii de elită (tot 12%).

    Dacă de Crăciun s-ar împlini şi dorinţele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziţii pe lista către Moşul o mărire de salariu (24%) şi dobândirea de cunoştinţe despre cum să-şi sporească resursele financiare (24%). Rambursarea împrumuturilor este şi ea printre dorinţe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspiraţia de a restitui banii luaţi cu împrumut. Pe listele de dorinţe se mai află o inflaţie mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

    Comparativ, lituanienii (13%) şi bulgarii (15%) sunt mai puţin interesaţi să-şi ramburseze împrumuturile decât portughezii (27%) şi australienii (26%). Brazilienii (29%), lituanienii (26%) şi spaniolii (26%) ar dori să găsească sub bradul lor de Crăciun un cadou sub forma unei creşteri de salariu. Francezii (32%) şi maghiarii (23%) visează la o inflaţie mai mică. Belgienii (16%) şi lituanienii (14%) îi cer lui Moş Crăciun impozite mici. Rezidenţii din Australia (10%) şi Singapore (9%) ar dori ca dobânda la conturile de economii să fie mai mare.  

    Studiul a fost realizat în rândul a 1.000 de respondenţi români, în septembrie 2023, pe un eşantion reprezentativ după vârstă, gen şi regiune geografică, pentru populaţia de peste 18 ani din România

     

     

  • Veşti bune pentru salariaţi: Anagajaţii vor avea partea de o nouă minivacanţă. Urmează o nouă sărbătoare legală şi mai multe zile libere în România

    La sfârşitul lunii decembrie, românii vor avea parte de o nouă minivacanaţă de 4 zile, ca urmare a faptului că pe data de 25 decembrie (luni) şi 26 decembrie (marţi) se sărbătoreşte Crăciunul, zile libere conform Codului Muncii.

    Astfel, incluzând zilele de 25 şi 26 decemvrue care pică la începutul ultimei săptămâni din acest an şi cele 2 zile de weekend, românii vor avea parte de o minivacanţă de 4 zile.

    Zilele libere care urmează în 2023 sunt:

    25 decembrie – Crăciunul

    26 decembrie — Crăciunul

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

  • Cutremurele, tema principală a anului 2023 în căutările românilor pe Google

    Cutremurele au fost tema principală a anului 2023 în căutările românilor pe Google, a anunţat marţi compania. De asemenea, magiunul de prune a fost cea mai căutată reţetă.

    Cutremurele au fost tema principală a anului 2023 în căutările românilor pe Google. Cutremurul de peste 5 grade Richter ce a avut loc în Gorj în februarie, dar şi tragicul seism care a lovit Turcia la începutul anului au generat o creştere rapidă a căutărilor pe Google legate de cutremur.

    Inteligenţa artificială este tehnologia momentului, iar acest lucru s-a văzut în căutări. În plus, în lista reperelor anului 2023 în căutări găsim evenimente globale, precum conflictul dintre Israel şi Gaza, dar şi locale, cum a fost greva profesorilor din România.

    În topuri se regăseşte şi decesul Ronei Hartner, cel mai recent model de iPhone, dar şi Oppenheimer, o căutare care vizează, pe de o parte, filmul omonim, dar şi fizicianul Robert Oppenheimer, a cărui poveste este ecranizată.

    Creaţiile româneşti sunt bine reprezentate anul acesta în listele căutărilor după filme şi seriale. Printre filme sunt două titluri româneşti – Romina, VTM şi Miami Bici 2, iar la capitolul seriale patru dintre ele sunt autohtone – Lia, soţia soţului meu, Clanul, Camera 609 şi Groapa -, iar altul este filmat în România: Wednesday. Acesta din urmă pe primul loc în lista serialelor.

    La capitolul reţete s-au căutat gusturi din trecut, adaptate trendului actual de mâncat sănătos, precum reţeta de parizer de casă, dar şi elemente mai exotice, precum reţete de cocktail sau cu tapioca.

    Românii s-au întrebat „Cum a murit Vlad Ţepeş”, pe fondul serialului dedicat domnitorului român, difuzat anul acesta, dar şi cum se produce un cutremur sau cum se face maiaua. Au vrut să afle mai multe despre tehnici de negociere, de vânzare sau de citire a chipului. Nu în ultimul rând, românii au căutat pe Google în ce şi cum să investească, domeniul de investiţie cel mai căutat anul acesta fiind fotovoltaicele.

    Cel mai căutat joc a fost Hogwarts Legacy, Untold a fost pe primul loc în căutări între concerte/festivaluri, iar Coldplay conduce la capitolul trupe; emisiunea cea mai căutată a fost America Express, Valea Zălanului a fost locul din România cu cea mai mare creştere a interesului în căutări, în timp ce locul de muncă cel mai „trendy” în căutări a fost cel de skipper.

    Topurile celor mai populare căutări pe Google în 2023 au fost realizate folosind liste „trending”: căutări care au înregistrat o creştere susţinută faţă de 2022, pe o perioadă considerabilă de timp. Listele „trending” sunt diferite de cei mai căutaţi termeni (expresii/cuvinte pe Google, care cuprind volume absolute şi tind să se schimbe foarte puţin de la an la an). Analiza căutărilor trending permite identificarea intereselor specifice anului 2023”, arată compania.

    Iată mai jos listele de anul acesta:

    Momente / Reperele anului 2023
    1. Cutremur
    2. Chat GPT
    3. Rona Hartner
    4. Israel Gaza conflict
    5. iPhone 15
    6. Cutremur Turcia
    7. Oppenheimer
    8. România-Elveţia
    9. Grevă profesori
    10. Character AI

    Filme
    1. Oppenheimer
    2. Barbie movie
    3. Romina VTM
    4. Culpa mia
    5. Avatar 2
    6. Miami bici 2
    7. The Nun 2
    8. John Wick 4
    9. Five Nights at Freddy’s
    10. Creed 3

    Seriale
    1. Wednesday
    2. Ginny and Georgia
    3. The last of us
    4. Lia soţia soţului meu
    5. Golden boy
    6. Clanul
    7. Camera 609
    8. Groapa
    9. The idol
    10. XO kitty

    Inteligenţa artificială
    1. Ion inteligenţă artificială
    2. Inteligenţă artificială chat
    3. Program inteligenţă artificială
    4. Inteligenţă artificială aplicaţie
    5. Inteligenţă artificială film
    6. Site inteligenţă artificială
    7. Inteligenţă artificială referat
    8. Ce este inteligenţă artificială
    9. Inteligenţă artificială fotbal
    10. Master inteligenţă artificială Craiova

    Diete
    1. Dieta Nupo
    2. Dieta cu lapte
    3. Dieta Cambridge
    4. Dieta scandinavă
    5. Dieta Natman
    6. Dieta Coman
    7. Dieta balerina
    8. Dieta cu ouă fierte
    9. Dieta Rina tabel
    10. Dieta Toman

    Reţete
    1. Magiun de prune reţetă
    2. Reţetă parizer de casă
    3. Dulceaţă de căpşuni reţeta bunicii
    4. Sex on the beach reţetă
    5. Gălbiori reţete
    6. Scovergi reţetă
    7. Sos olandez reţetă
    8. Reţete cu tapioca
    9. Compot de prune reţetă
    10. Gogoşari în oţet reţetă

    Cum…?
    1. Cum a murit Vlad Ţepeş
    2. Cum se produce un cutremur
    3. Cum se face maiaua
    4. Cum se foloseşte cardul de energie
    5. Cum să devii o femeie fatală
    6. Cum se joacă remi
    7. Cum se face siropul de păpădie
    8. Cum se transmite holera
    9. Cum cumpăr acţiuni Hidroelectrica
    10. Cum se încheie mediile

    Ce este…?
    1. Haarp ce este
    2. Ce este vaginismul
    3. Roxadustat ce este
    4. Ce este Hamas
    5. Grafen ce este
    6. Fentanil ce este
    7. Ce este scarlatina
    8. Ce este homocisteina
    9. Ce este pe 24 august
    10. Kibbutz ce este

    Tehnici
    1. Tehnici de negociere
    2. Tehnici de nursing
    3. Tehnici de vânzare
    4. Tehnici de citire a chipului
    5. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali
    6. Tehnici de masaj
    7. Tehnici de respiraţie
    8. Tehnici de vopsit ouă
    9. Tehnici de comunicare
    10. Tehnici de manipulare

    Investiţie
    1. În ce să investeşti în 2023
    2. Cum să investeşti
    3. Investiţie parc fotovoltaic
    4. Investiţie dex
    5. Cum investeşti în indicele BET
    6. Cum investeşti la bursă
    7. Investiţie panouri fotovoltaice
    8. Cum investesc americanii
    9. Investiţie în Hidroelectrica
    10. În ce să investeşti 10000 euro

    Idei
    1. Idei de afaceri 2023
    2. Idei de costume din materiale reciclabile
    3. Idei mâncare gătită
    4. Idei notiţe Instagram
    5. Idei de desene simple
    6. Idei pacheţel grădiniţă
    7. Idei mărţişoare 2023
    8. De la idee la bani
    9. Idei de provocări
    10. Idei de cină sănătoasă.