BusinessMagazin

Tag: risc

  • Consumul a două băuturi fără zahăr pe zi creşte riscul de accident vascular cerebral sau atac de cord cu o treime

    Un studiu amplu care a implicat mai mult de 80.000 de femei a constatat că în cazul consumului a două sau mai multe băuturi fără zahăr pe zi a crescut riscul de accident vascular cerebral cu 23%.

    Comparativ cu femeile care consumau băuturi fără zahăr mai puţin de o dată pe săptămână sau deloc, femeile care au consumat două sau mai multe băuturi îndulcite artificial pe zi au avut de asemenea cu 29% mai multe şanse de a dezvolta boli de inimă şi cu 16% mai multe şanse de a muri din orice altă cauză.

    Analiza ulterioară a arătat că în cazul femeilor care sufereau de obezitate riscul de accident vascular cerebral era dublu. De asemenea, femeile afro-americane au avut un risc mai mare de accident vascular cerebral.

    Dr. Yasmin Mossavar-Rahmani, autorul principal al studiului şi profesor asociat al Colegiului de Medicină Albert Einstein din Bronx, New York, a declarat că „Mulţi oameni, în special cei care sunt supraponderali sau obezi, consumă băuturi îndulcite cu conţinut scăzut de calorii pentru a reduce caloriile în dieta lor. Cercetarile noastre si alte studii au aratat că băuturile îndulcite artificial nu pot fi inofensive si consumul ridicat este asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral şi boli de inimă.” 

    Autorii au subliniat că studiul a găsit o legătură, dar nu a putut dovedi că băuturile dietetice cauzează accidente vasculare cerebrale şi probleme cardiace. Dr. Mossavar-Rahmani a afirmat că studiul nu a analizat îndulcitorii artificiali individual: „Nu ştim exact ce tipuri de băuturi îndulcite artificial au consumat, deci nu ştim ce îndulcitori artificiali pot fi dăunători şi care ar putea fi inofensivi”, a spus el.

    Studiul, publicat în revista Stroke, a inclus date de la 81.714 femei care aveau vârste de 50-79 ani la începutul studiului şi care au fost urmărite, în medie, 12 ani.

     

  • NN Asigurări de Viaţă are un nou director pentru aria de risc

    NN Asigurări de Viaţă a anunţat numirea Dorinei Coşbuc ca membru al echipei de management, în poziţia de director al ariei de risc, fiind responsabilă de funcţia de management al riscurilor, începând cu data de 28 ianuarie 2019, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Mandatul Dorinei Coşbuc este în curs de autorizare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Noul director al ariei de risc are o experienţă de peste 14 ani în industria asigurărilor, acumulată în companii precum UNIQA Asigurări de Viaţă sau Metropolitan Life. Ea o succede pe Ana Tripşa, care îşi continuă cariera pe plan internaţional în cadrul NN Group, în poziţia de director al ariei de risc (Chief Risk Officer) al companiei de reasigurare NN Re, cu sediul în Haga.

    ”Din poziţia de director al ariei de risc, misiunea mea şi a echipei de specialişti în risc va fi să susţinem NN Asigurări de Viaţă să dezvolte mai departe arhitectura şi politicile integrate de risc şi să continuăm să integrăm managementul riscului în planificarea strategică pe termen lung”, a spus noul director al ariei de risc a NN Asigurări de Viaţă. Dorina Coşbuc a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi un master în Audit şi Consultanţă în cadrul aceleiaşi instituţii. De asemenea,

  • PFA-urile sau II-urile pot solicita modificarea obiectului de activitate până pe 16 ianuarie, altfel riscă radierea

    PFA-urile pot avea în obiectul de activitate cel mult cinci clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, în timp ce o Întreprindere Individuală poate avea în obiectul de activitate cel mult zece clase de activităţi prevăzute de codul CAEN.
     
    Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, a intrat în vigoare pe 17 ianuarie 2017, cu un termen de doi ani pentru modificarea menţiunilor la ONRC.
     
    După 60 de zile de la împlinirea celor doi ani, din 19 martie 2019, Oficiul Registrului Comerţului radiază, din oficiu, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale al căror număr de activităţi incluse în obiectul de activitate este mai mare decât cel impus de legislaţia în vigoare.
     

  • Oraşul unde toată lumea vrea să se mute. Sectorul imobiliar a EXPLODAT. ”Se vinde TOT. Nu rămâne nimic nevândut. Este o investiţie cu ZERO risc”. Surpriza acum urmează: Nu e Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara

    „Caut de ceva timp în Bucureşti terenuri pentru birouri şi rezidenţial. Nu mă tem de concurenţă, există şi mulţi oameni neprofesionişti. În Bucureşti, rezidenţialul mi se pare o investiţie cu risc zero, pentru că acolo se vinde totul”, spune Valentin Morar, unicul proprietar şi CEO al grupului Wallberg. În luna iunie, Wallberg a finalizat proiectul Arad Plaza, alcătuit din 107 apartamente şi 1.200 de metri pătraţi de birouri, proiectul fiind con­ceput să aibă integrate apartamente şi spaţii office, astfel încât cei care închi­riază birouri să-şi poată cumpăra şi o locuinţă în aceeaşi clădire. Investiţia în Arad Plaza a fost de circa nouă milioane de euro, sumă în care intră şi costurile cu terenul, cumpărat în 2007.

    Patru milioane de euro au fost bani obţinuţi de la Garanti Bank, restul fiind banii dezvol­ta­torului. În total, proiectul are o suprafaţă de peste 20.000 de metri pătraţi construiţi. „În Arad, s-a construit mult în ultimii zece ani, după criza economică, cele mai multe locuinţe pe segmentele middle şi low (mijlociu şi jos ca preţ – n. red.).“
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Finanţelor dă asigurări că nu există riscul neplăţii unor pensii timp de două luni

    Întrebat vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre faptul că cei din PNL au spus că persoanele care au primit decizii de pensionare după 9 noiembrie riscă să primească pensie abia în ianuarie 2019, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a râs şi a spus că nu se poate produce aşa ceva.
     
    „Dacă nu aţi fi invocat de unde vine întrebare, aş fi spus că stau să verific. Spunând de unde vine întrebarea, cu siguranţă acest lucru nu se poate produce”, a afirmat Teodorovici.
     
    El a catalogat scenariul ca fiind nejustificat.
     
    „Cum să fie? De unde această…? Vedeţi, se lansează afirmaţii nejustificate în spaţiul public. Aşa ceva nu se poate şi Guvernul nu are cum să lase să se producă o astfel de situaţie. Deci, categoric nu!”, a adăugat Teodorovici.
     

  • DEZASTRU în pragul iernii. Sistemul de termoficare trebuie reparat URGENT. Milioane de români riscă să rămână FĂRĂ CĂLDURĂ

    În acest moment, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro, arată analiza companiei de consultanţă Frames.
     
    În cazul ELCEN, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, investiţii fără de care producţia la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării. Investiţiile sunt necesare, totodată, şi pentru a respecta legislaţia de mediu, conform angajamentelor luate faţă de UE.
     
    ,,Până în 2019, Primăria ar trebui să aloce 5 milioane de euro pentru finalizarea investiţiei în cele două CAF-uri la CTE Bucureşti Vest şi CTE Grozăveşti, alte 15 milioane de euro pentru modernizarea instalaţiilor de ardere şi a sistemului de conducere a procesului tehnologic la cazanele de abur nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud şi nr. 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Progresu, în vederea încadrării în limitele de emisii de NOx impuse de legislaţia de mediu în vigoare. Prin aceste măsuri se estimează prelungirea duratei de viaţă cu circa 8-10 ani”, afirmă studiul.
     

  • Cum arată primul tren de lux din România. “Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina”

    Astra Vagoane Călători a prezentat la începutul lui 2017 primul tren de lux fabricat la Arad, Transcarpatic. Trenul are vagoane de lux şi de clasă, cuşetă, şi a preluat de la modelele de vagoane pentru export tipul de grup sanitar.
     

    Pe Facebook, Mihaela Nedelcu Luncan a adăugat fotografii cu mesajul: „Cu Transcarpatic. Foarte tare trenul ăsta privat! Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina. Din păcate, nu circulă decât pe rutele Bucureşti-Braşov-Sighişoara-Alba Iulia-Deva-Arad şi Bucureşti-Constanţa şi retur.

    E super-curat şi super-elegant, iar preţurile sunt comparabile cu ale cfr-ului. Pentru cei foarte pretenţioşi, la clasa I cabinele sunt cu unul sau două paturi şi au toaleta proprie. Dar ce mi s-a părut extraordinar a fost atitudinea stewardului: “Bună dimineaţa, doamnă! Cum aţi dormit? Vă servesc cu o cafeluţă?” Şi… mi-a adus cafeaua, la cabină, pe tavă din inox”.

    Astra Vagoane Călători a fost înfiinţată în anul 1998 prin desprinderea din fabrica de vagoane Astra Arad.

  • Bijuterii care se reinventează

    Ca să evite asemenea situaţii, casele producătoare de bijuterii au venit cu diverse soluţii, cum ar fi diademe care pot fi purtate şi pe post de coliere, aşa cum au procedat Cartier ori Garrard. Alte soluţii sunt piesele care se transformă, având elemente care pot fi desprinse de pe coliere, de exemplu, şi purtate ca broşe, ca în colecţia Jeux de Rubans de la Mikimoto, scrie The Telegraph, ori medalioanele care se pot întoarce pe dos, cum ar fi cele din seria Secret Wonder de la Harry Winston, care au pe o faţă diamante, iar pe cealaltă, acvamarine şi safire. 

  • Atenţie la IOT

    Luna trecută, specialişti de top în securitate cibernetică de la compania slovacă ESET au vorbit în cadrul unui eveniment internaţional dedicat presei despre pericolele cibernetice ale anului 2018 şi ale anilor următori. Printre problemele cunoscute şi abordate deja de zeci de ani, precum protejarea unui device personal sau a unei reţele, problematica vulnerabilităţilor pe care le prezintă tehnologiile de tip IoT a devenit una tot mai fierbinte.

    Astfel, am aflat acolo că, atunci când eşti un pasionat avid de tehnologie şi îţi doreşti să încerci imediat orice device (dispozitiv) de tip smart, te poţi expune pericolelor cibernetice chiar şi prin saltea, furculiţă sau prin jucăriile copiilor.

    Atunci când ne gândim la soluţii de securitate cibernetică, nu ne vine în minte că ar trebui să avem un software care să ne protejeze peria de păr (dacă aceasta este un device smart), iar specialiştii atrag atenţa că, deşi inteligente, device-urile IoT nu ar trebui considerate neapărat sigure, iar vulnerabilitatea unui device conectat prin reţea la restul device-urilor din casă devine o vulnerabilitate pentru întreaga casă.

    Internet of Things (IoT) a devenit un termen recunoscut la nivel global, iar într-un sens foarte larg ar putea fi utilizat pentru a descrie orice este conectat la internet. Însă ce device-uri se încadrează de fapt în IoT? În această categorie, oamenii tind să încadreze în sens general aproape orice, de la telefoane mobile, becuri inteligente, brăţări de fitness, boxe smart şi maşini de spălat vase inteligente până la senzori care testează calitatea apei înainte de distribuţie, potrivit unui studiu publicat de compania slovacă de securitate cibernetică ESET asupra tehnologiilor IoT şi a conceptului de smart home.

    Când predicţiile cu privire la răspândirea IoT au început să apară, analiştii au supraestimat capacitatea de absorbţie a pieţei şi anunţau cifre imense: 50 de miliarde de device-uri IoT în lume până în 2020 a fost numărul citat într-o prezentare oficială în 2010 de Hans Vestberg, fostul CEO al Ericsson.

    Opt ani mai târziu, entuziasmul s-a mai temperat în jurul sectorului, iar estimările jucătorilor din industrie sunt mult mai conservatoare. Astăzi, Ericsson oferă o perspectivă mult mai nuanţată, estimând că aproximativ 29 de miliarde de device-uri conectate vor exista în lume până în 2022, dintre care circa 18 miliarde vor avea o conectivitate specifică IoT.

    În timp ce numărul device-urilor la nivel global este, cu siguranţă, în creştere, iar acestea aduc beneficii atât caselor oamenilor cât şi vieţilor acestora în general, majoritatea consumatorilor au tendinţa de a ignora ameninţările care vin odată cu tehnologia sau de a nu se proteja corespunzător de potenţialele atacuri cibernetice.

    Toţi senzorii din componenţa unui produs specific smart home – cu microfoane, camere, interfaţă cu GPS şi interoperabilitate la nivelul sistemului – sunt ţinte atractive pentru atacuri de tip malware (n.red.: tip de software utilizat pentru deteriorarea datelor dintr-un device) sau chiar ransomware (n.red.: tip de atac cibernetic ce blochează accesul utilizatorului la sistem dacă nu plăteşte o recompensă). Dacă obţin controlul asupra acestor device-uri, criminalii cibernetici pot să atace alte device-uri conectate la reţea cu device-ul utilizatorului. Mai mult, aceştia pot spiona şi pot obţine date personale sau date confidenţiale.

    Exemplul oferit în studiul ESET de la începutul anului care demonstrează că un singur device personal poate prezenta un risc enorm vine de la un student australian, Nathan Ruser, de 20 de ani, care studiază securitate internaţională în cadrul Universităţii Naţionale din Australia. În cadrul unei postări pe reţeaua socială Twitter în 27 ianuarie 2018, Ruser a evidenţiat o problemă de securitate operaţională generată de personalul militar care foloseşte aplicaţia  de fitness Strava.

    Aplicaţia utilizează locaţia GPS din telefon pentru a urmări şi înregistra rutele de jogging ale utilizatorului. Astfel, Strava înregistrează trasee. Exemplul evidenţial de Ruser a fost baza aeriană Bagram din Afganistan, în dreptul căreia orice utilizator al aplicaţiei putea vedea pe hartă traseul de antrenament utilizat de militarii staţionaţi în bază. Acest incident nu a avut urmări, însă poate fi un exemplu al riscurilor cu care vin chiar şi device-urile personale.
    În cadrul conferinţei ESET desfăşurate în sediul central din Bratislava luna trecută, Ondrej Kubovic, security awareness specialist în cadrul grupului slovac, a prezentat evoluţia ameninţărilor cibernetice şi a demonstrat că acestea sunt prezente încă de la primele dispozitive smart.
    Primul telefon smart a fost iPhone-ul lansat în SUA pe 29 iunie 2007. În perioada octombrie-noiembrie 2009, virusul Dutch Hack deja făcea victime printre utilizatori. Acest virus bloca accesul utilizatorilor la dispozitiv dacă aceştia nu plăteau o recompensă de 5 euro pentru deblocare.
    La 22 octombrie 2008, a fost lansat în SUA primul telefon cu sistem de operare tip Android, iar în august 2010, virusul FakePlayer.A, care se inflitra în sistem prin accesarea unor aplicaţii de redare media false şi trimitea mesaje text cu plată de pe dispozitivul afectat. Kubovic susţine, în baza unui articol publicat în platforma BleepingComputer, că aproape 90% dintre televizoarele smart sunt vulnerabile la a fi hackuite de la distanţă. Atacul cibernetic prin care s-a ajuns la această statistică a fost dezvoltat de Rafael Scheel, un cercetător pe segmentul de securitate în cadrul companiei elveţiene de securitate cibernetică Oneconsult, şi a fost utilizat doar pentru a testa gradul de risc la care sunt expuse datele colectate de smart TV-uri.
    Mai mult, Kubovic a vorbit despre protecţia cibernetică a saltelelor smart, un subiect ce poate părea discutat pentru un scenariu ireal. Cu toate acestea, saltelele smart există, iar tehnologia lor le permite să memoreze tipare de somn, forma corpului, comportamentul utilizatorului în timpul somnului, iar acestea se pot adapta.

    Pentru a face însă acest lucru, saltelele trebuie să stocheze date, iar aceste date pot fi atacate. „Să spunem că cineva îţi atacă cibernetic salteaua şi să spunem că nevasta te înşală, sau tu pe ea, iar cineva poate folosi datele extrase din saltea doar pentru a te şantaja. Însă există şi produse complete de protecţie pentru smart home care pot preveni atacurile cibernetice”, spune Kubovic. Chiar şi jucăriile pentru copii şi stadiul tehnologic avansat în care au ajuns unele dintre acestea pot prezenta un risc la adresa intimităţii şi a securităţii datelor.

    Potrivit CNN, în 2017, în Germania, organele de reglementare s-au autosesizat şi au interzis vânzarea unei păpuşi numite My Friend Cayla. Această jucărie se conecta la internet prin intermediul Bluetooth-ului şi putea răspunde copiilor la întrebări simple precum „Care este cel mai înalt munte din lume?”. Instituţiile germane de reglementare au oprit vânzările după câteva luni şi au transmis tuturor părinţilor care au achiziţionat aceste păpuşi să le distrugă deoarece au microfoane neprotejate cibernetic în componenţa lor.

    Însă vulnerabilitatea dispozitivelor inteligente conectate la internet poate avea şi implicaţii foarte serioase şi poate afecta chiar şi dispozitivele medicale foarte avansate din punct de vedere tehnologic.

    În vara anului 2017, Administraţia Medicamentelor şi a Alimentaţiei din SUA (FDA) a anunţat că 465.000 de pacienţi cu stimulator cardiac (n.red.: denumit pacemaker, este un dispozitiv medical care emite impulsuri electrice, transmise prin electrozi ce sunt în contact cu muşchii inimii, cu scopul de a regulariza bătăile inimii) au nevoie de update-uri la dispozitivele lor pentru că ar putea fi atacaţi cibernetic, întrucât şi stimulatoarele sunt conectate la internet.

    Noile dispozitive precum periile de păr inteligente menţin apetitul de consum pentru tehnologie. Periile de tip Hair Coach sunt dispozitive care pot învăţa textura părului unei persoane şi pot personaliza caracteristicile periei, acesta fiind un dispozitiv conectat, de asemenea, la internet. Chiar şi acestea pot fi atacate cibernetic.

    Care este pericolul dacă cineva îţi hackuieşte peria de păr?
    La prima vedere poate niciunul, deoarece utilizatorul nu consideră textura părului o informaţie sensibilă. Însă specificul tehnologiilor IoT stă în conectivitate. Atât conectivitatea la internet, cât şi interconectivitatea. Accesul la un device neprotejat atât de banal precum o perie de păr pe care o utilizezi acasă, conectată la acelaşi router de internet nesecurizat precum celelalte dispozitive din casă, poate asigura unui atacator accesul la întreg sistemul smart home, caz în care cu cât mai multe dispozitive IoT, cu atât mai bine pentru atacator. Iar multitudinea de device-uri poate depăşi imaginaţia consumatorilor care sunt „la început de drum” cu tehnologia IoT. O companie numită HAPI a dezvoltat produsul HAPIfork, o furculiţă care promite utilizatorului că ajută la scăderea în greutate, prin caracteristicile smart pe care le are încorporate. Această furculiţă învaţă comportamentul utilizatorilor plecând de la parametri precum durata unei mese sau de câte ori a îndreptat utilizatorul furculiţa spre gură, informaţii ce pot fi uploadate ulterior în computer şi interpretate prin intermediul platformei HAPI pentru a oferi sfaturi de nutriţie.
    Astfel de gadgeturi pot simplifica viaţa unei persoane şi pot chiar îmbunătăţi activităţile cotidiene, însă specialiştii atrag atenţia că fără o protecţie adecvată, chiar şi cel mai nesemnificativ device, conectat la internet, poate reprezenta o ameninţare dacă nu este protejat corespunzător. Cât de smart sunt, de fapt, IoT-urile?

  • Firea explică de ce nu pot fi consolidate unele dintre clădirile cu risc seismic: Nu se poate dacă un proprietar din 100 nu vrea refacerea

    „Din cele 343 de clădiri cu risc seismic grad 1 putem afirma că în 96 dintre ele s-a demarat procedura de consolidare. În 41 au început deja să lucreze angajaţii, adică sunt deschise şantiere, iar în celelalte 55 sunt în stadii premergătoare de punere în siguranţă. Subliniez că, din neferire, deşi încă din vara lui 2016 am atras atenţia atât Guvernului cât şi Parlamentului că legea nu ne sprijină, este învechită, este din 1994 şi nu avem posibilitatea să putem să consolidăm atât cât este nevoie şi cât ne-am dori”, a declarat, vineri, Gabriela Firea.

    Potrivit edilului, din cauza legislaţiei actuale, pentru refacerea unui imobil este nevoie de acordul tuturor proprietarilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro