Bucureştenii au declanşat protestele adunându-se în faţa clădirii Givernului, în Piaţa Victoriei. Restul ţării le-a urmat exemplul, în Sibiu, Timişoara, Cluj şi în cele ami multe oraşe din România. Acum, românii supăraţi pe Guvern au testat un nou tip de protest aprobat de Poliţie.
IATĂ AICI CUM AU PROTESTAT ROMÂNII ÎMPOTRIVA GUVERNULUI ÎNTR-UNUL DIN CELE MAI MARI ORAŞE DIN ŢARĂ
Pe 21 decembrie, între 08.45-10.33, va fi restricţionată circulaţia rutieră pe Calea Şerban Vodă, între şoseaua Olteniţei şi breteaua de legătură dintre Calea Şerban Vodă şi Şoseaua Viilor, iar între 11.30 şi 14.30 pe bulevardul Nicolae Bălcescu între Piaţa Universităţii şi strada Batiştei, sensul de mers spre Piaţa Romană şi banda IV pe sensul spre Piaţa Universităţii între strada Batiştei şi Piaţa Universităţii, precum şi banda I între strada Batiştei şi strada Dem I. Dobrescu, sensul către Piaţa Romană, se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, tot pe 21 decembrie, între 13.15-13.45, nu se va putea circula în Piaţa Romană pentru asigurarea traversului, pe durata ceremonialului şi depunerii de coroane la Troiţa din zonă.
“În data de 22 decembrie 2016, între orele 07.30 – 10.00, se va restricţiona traficul rutier pe banda adiacentă pistei de biciclete de pe Calea Victoriei în zona Momentului pentru Cinstirea Eroilor din Pţa. Revoluţiei, porţiunea cuprinsă între Str. Dem I. Dobrescu şi Aleea Kretzulescu; în data de 22 decembrie 2016, între orele 09.30 – 11.00 se va restricţiona traficul rutier pe Str. Gral Berthelot;în data de 22 decembrie 2016, între orele 10.30 – 12.00 se va restricţiona circulaţia rutieră pe Calea Dorobanţilor, numai pe banda I, între Pţa. Charles de Gaulle şi Pţa. Dorobanţilor”, se notează în comunicat.
Se împlinesc 27 de ani de când românii şi-au câştigat în stradă libertatea în decembrie 1989, dându-şi viaţa pentru a schimba destinul unei ţări sufocate de un regim totalitar. Au murit atunci peste 1.000 de oameni, peste 3.000 au fost răniţi. Au trecut 27 de ani, vinovaţii nu au fost pedepsiti. Nu s-a făcut dreptate. Gândul prezintă o serie de imagini-document din decembrie 1989.
După ce a fost clasat iniţial, dosarul Revoluţiei a fost redeschis în acest an după ce judecătorii au constatat, în iunie, superficialitatea cu care s-au făcut cercetările. În noiembrie, procurorii militari au anunţat extinderea urmăririi penale, in rem, cu privire la infracţiuni contra umanităţii. Magistraţii arată că „pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară de după 1989 a determinat uciderea, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane”. Procurorii mai arată că, prin dezinformările şi manipulările lansate în acea perioadă de la nivel oficial, „s-a creat aparenţa unui război civil”. Divizarea conducerii Armatei, difuzarea de ordine şi informaţii false care au avut drept urmare lupte între armată şi miliţie sau între unităţi ale aceloraşi arme, ar fi avut ca scop „preluarea puterii şi legitimarea noilor lideri”. Pe 18 decembrie 1989, oameni mureau seceraţi de gloanţe pe treptele Catedralei de la Timişoara. Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal. Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Gândul vă propune o imagine completă a zilelor din decembrie 1989.
18 decembrie 1989. Începută cu o zi înainte, reprimarea manifestanţilor de la Timişoara a continuat pe 18 decembrie, zi care, dincolo de confruntări permanente din stradă, va rămâne în memoria colectivă drept data celei mai odioase crime îndreptate împotriva timişorenilor, a poporului, în general: ridicarea fără autorizaţie, transportul la Bucureşti şi incinerarea a 40 (43) dintre morţii Timişoarei la crematoriul „Cenuşa”, din ordinul Elenei Ceauşescu.
Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Inginerul Dan Rotariu va pune la dispoziţia lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locţiitorul comandantului MJ Timiş, va încărca cadavrele aflate la morga Spitalului Judeţean, împreună cu ofiţerii de miliţie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurenţiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mişea, Eugen Peptan.
Au mai participat la operaţiunea de incinerare a cadavrelor şi la aruncarea cenuşii Grigorie Ciupagea, şeful Secţiei Cimitire Bucureşti, Gheorghe Zâmbroianu, Mihai Mititelu, Bociagă Ştefan Nicolae, Cîmpean Grigor şi Iordan Gheorghe, muncitori. Căpitanul de miliţie Dorel Marian Nuţu a transportat cu o autospecială, cele patru pubele cu cenuşă pe care le-a deversat, în data de 20 decembrie, la o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni
Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal.
Articolul complet poate fi citit pe gandul.info.
,,Eu am convingerea că, în cel mai scurt timp, vor fi puşi sub urmărire penală foarte mulţi din cei învinuiţi în decembrie ’89, în frunte cu Ion Iliescu. Sunt convins că nu trece iarna fără a fi puşi sub urmărire penală. Şi spun mult când zic că nu trece iarna”, a declarat Doru Mărieş.
Liderul Asociaţiei 21 decembrie 1989, alături de mai mulţi revoluţionari, s-au întâlnit, marţi, cu Procurorul General al României, Augustin Lazăr, cu cei doi procurori generali adjuncţi, Bogdan Licu şi Laura Oprean, şi cu doi procurori de la Secţia Militară, pentru a discuta despre evoluţia dosarului Revoluţiei, după redeschiderea acestuia.
,,Din ceea ce am aflat, se caută documente şi se încearcă să se adune rămăşiţe ale documentelor din secţii de poliţie, din penitenciarele unde au fost duşi revoluţionarii, tot ce înseamnă document istoric, indiferent că se află la Senat, la celebrele comisii din anii ‘90 – ’94 sau pe la alte instituţii care au desfăşurat activităţi de combatere a manifestanţilor”, a spus Mărieş.
Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas, face publică ameninţarea la adresa lui Lucian Boia făcută de Radu Tinu, fostul şef al Securităţii lui Ceauşescu şi participant direct la represiunea Revoluţiei din 1989. Lucian Boia pentru Mediafax: Nu mă înfricoşează!
Gabriel Liiceanu a observat pe pagina de Facebook Humanitas un comentariu „Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”:
”Aşadar, sub anunţul de pe facebook-ul Humanitas al lansării cărţii lui Lucian Boia, venea primul comentariu. Autorul: Radu Tinu. „Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”, suna comentariul.”
Cine este Tinu? ”Culmea ironiei e că Radu Tinu, fost maior de Securitate, fusese anchetatorul Hertei Müller. „Aceşti oameni n-au dispărut nicidecum…” Nu numai că nu dispăruseră, dar iată, în urmă cu câteva zile, unul dintre ei, devenit instanţă de judecată ad hoc, hotărâse că Lucian Boia trebuie să moară. În zilele noastre, după cum se vede, condamnarea la moarte poate veni şi pe facebook. Nu era clar cine urma să tragă „dulcele glonţ al patriei”. Dar sentinţa el o dăduse, „bătrânul securist ieşit din serviciu”. (….)
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Fidel Castro s-a născut în apropierea oraşului cubanez Biran, la data de 13 august 1926. Acesta este fiul nelegitim al unui bogat proprietar de plantaţii de zahăr, Angel Castro y Argiz, şi una din slujnicele sale ce-i va deveni mai apoi soţie, Lina Ruz González, informează BBC News.
Castro a crescut la ferma tatălui său din estul statului cubanez, alături de muncitorii haitieni, unde a fost martor la inegalităţile vaste la care aceştia erau supuşi. La vârsta de opt ani, acesta este trimis la un internat în Santiago. Din cauza încăpăţânării sale, are numeroase dispute, atât cu colegii, cât şi cu profesorii. Este trimis mai departe la o şocală iezuită, unde rămâne impresionat de valorile personale de onoare şi curaj ale profesorilor.
În 1945, se înscrie la la Universitatea din Havana, unde studiează dreptul. Castro începe a studia politica şi este extrem de dezamăgit în momentul în care nu reuşeşte să devină preşedinte al federaţiei studenţilor, acesta câştigă în schimb atenţia publicului printr-un discurs carismatic prin care critică Guvernul cubanez din acea perioadă. În anul 1947, se alătură Partidului Ortodox, impresionat fiiind de mesajul de justiţie socială şi luptă împotriva corupţiei din partea liderui Chibas.
”Din datele transmise de către Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari, a rezultat că, deşi la nivelul instituţiei a fost realizată o bază de date informatizate, cu ajutorul programului software achiziţionat în acest scop, aceasta nu este utilizată, cauza fiind imposibilitatea de actualizare a programului, şi, astfel, baza de date nu mai este funcţională. În anul 2015 Corpul de Control al premierului a efectuat verificări la Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari, în urma cărora, prin Nota de informare nr. 14/I.L./23.01.2015 privind documentarea efectuată în legătură cu situaţia indemnizaţiilor plătite, în perioada 1990 – 2014, urmaşilor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din decembrie 1989 şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, transmisă instituţiilor competente în soluţionarea aspectelor expuse, a semnalat unele ‘Erori în baza de date (în format electronic) cuprinzând beneficiarii Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare’, constând în înregistrările din baza de date cuprinzând beneficiarii Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru unele dosare sunt eronate, în fapt persoanele având un alt cod numeric personal decât cel înscris în evidenţă”, se arată în sinteza publicată, luni, de Corpul de Control al premierului.
Potrivit documentului, inspectorii Corpului de control au descoperit existenţa unor situaţii precum deţinerea unui certificat de luptător de către o persoană care la data desfăşurării Revoluţiei avea vârsta de 5 ani, schimbarea calităţii de luptător rănit în erou-martir în cazul unei persoane decedate după 15 ani de la Revoluţia din decembrie 1989, din cauze care nu au avut legătură cu aceasta, dar şi faptul că în trei dosare au fost identificate documente care prezintă indicii de contrafacere a scrisului.
În perioada 2010 – 2012 a fost acordată suma totală de 777.785.371 lei, pentru „luptător reţinut” suma totală de 116.298.094 lei, pentru „luptător remarcat”, suma totală de 593.375.910 lei, iar pentru „urmaşi”, suma totală de 68.111.367 lei. În aceeaşi perioada, 2010 – 2012, a fost alocată pentru programe de asistenţă socială (orteze, proteze şi cărucioare, tabere şcolare pentru copiii revoluţionarilor, materiale sanitare, bilete CFR etc.), suma totală de 1.955.000 lei. În perioada 1992-2014, au fost efectuate, de către casele de pensii, plăţi, reprezentând pensii şi indemnizaţii reparatorii pentru urmaşii eroilor-martiri şi revoluţionari, în cuantum total de 3.233.251.163,38 RON.