BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • Gala premiilor Business Magazin pentru Tineri Manageri de Top. Zece tineri manageri au fost premiaţi în cadrul evenimentului – GALERIE FOTO

    Revista Business Magazin a acordat, miercuri seară, zece premii tinerilor manageri care au atins performanţa în afaceri, în cadrul Galei Tineri Manageri de Top.

    Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al treisprezecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    Tema ediţiei de anul acesta a fost “Manager în era tehnologiei”.

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.300 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul anilor în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

  • Ion Ţiriac anunţă o nouă investiţie MAJORĂ . In ce a băgat 200 mil. euro

    Miliardarul Ion Ţiriac, care deţine tur­ne­ul de tenis de la Madrid, vrea să con­struiască în jurul fostului Metro Otopeni şi al noului pationar Telekom Arena o uni­ver­si­tate sportivă pentru a reprezenta o nouă bază de pregătire a viitorilor campioni ai României.
     
    „În jurul patinoarului avem peste 30 de hectare de teren unde vom face o universitate sportivă aşa cum sunt în Statele Unite. Lângă patinoar va fi un bazin olimpic, o pistă de atletism, o sală cu 3.000 – 3.500 de locuri, poligon de tir, 10 terenuri de baschet, 12 de volei, 30 de tenis.
     
    Sportul este o industrie de miliarde, dar ai nevoie de pasiune“, a declarat Ion Ţiriac. El spune că o astfel de bază este interco­nectată, iar lângă un pationar întotdeauna există un bazin, deoarece căldura degajată de aparatele de răcire utilizate la pationar pot încălzi apa dintr-un bazin.
     

  • Ce trebuie să facă Halep pentru a o învinge pe Muguruza. Cheia meciului de astăzi nu stă în serviciul Simonei

    Situaţia e însă cu totul alta dacă ne uităm la retur: Halep se află pe primul loc în ceea ce priveşte returul pe prima minge (serviciul unu), returul pe a doua minge şi număr de breakuri realizate.

    Mai exact, Halep a pus în teren, până acum, 111 mingi trimise de adversară cu primul serviciu; e urmată aici de Kasatkina şi de Kerber, cu câte 107 reuşite fiecare. În ceea ce priveşte mingile trimise cu serviciul doi, Halep a reuşit de 83 de ori să returneze mingea în terenul advers, în vreme ce Mertens şi Muguruza, ocupante următoarelor locuri, se află la 74, respectiv 71 de reuşite.

    Nu în ultimul rând, Halep conduce şi clasamentul celor mai multe breakuri reuşite, cu 32 de jocuri câştigate pe serviciul adversarelor. E urmată aici de Sloane Stephens, cu 27, şi de Kerber cu 26.

    La capitolele aşi, procentaj la primul serviciu sau procentaj la al doilea serviciu, Halep lipseşte din top 3.

    Prin urmare, e uşor de înţeles că jocul la primire a reprezentat cheia succesului pentru Halep, cel puţin în cadrul turneului de la Roland Garros. Luând în calcul faptul că Muguruza nu stă prea bine nici la capitolul serviciu dar nici la capitolul retur, Simona Halep ar trebui să îşi câştige astăzi biletul pentru finală.

  • Reţeta succesului pentru unul dintre cei mai puternici executivi din România

    Directorul general al Porsche România este pasionat, pe lângă vehiculele pe două şi patru roţi, şi de cursele de lungă distanţă, pentru care găseşte numeroase similarităţi cu lumea afacerilor.

    Obiectivele clare, consecvenţa, disciplina şi o strategie clară se numără printre acestea. Kurt Leitner este, din septembrie 2015, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto de pe plan local. Compania, care livrează autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda, a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, fiind cu 16% mai mare faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Reprezentanţii companiei şi-au fixat un obiectiv de peste 50.000 de unităţi vândute anual, până cel târziu în 2025. Pentru 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 de autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii companiei să aibă în dotare staţii de încărcare.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic în cadrul grupului internaţional Porsche. A ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Rolul de CEO al Porsche România nu este primul îndeplinit pe piaţa locală  în perioada 2007  2011, Kurt Leitner a fost director general al Porsche Finance Group România.

    Care sunt hobbyurile dvs.?

    Îmi place orice sport, însă alergatul este în fruntea listei. Şi, desigur, îmi plac vehiculele cu roţi, fie că vorbim de două sau de patru roţi. Prin urmare, mă consider norocos să pot vinde un produs care îmi place cu adevărat şi în care cred.

    Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    În mod special pentru sporturile de anduranţă ai nevoie de un anumit tip de personalitate şi de caracteristici foarte utile şi în lumea de afaceri. Să îţi păstrezi energia este una dintre aceste caracteristici.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Nevoile în ceea ce priveşte mobilitatea pe parcursul unei vieţi sunt versatile. Ne plimbăm şi conducem zilnic. Uneori mergem cu bicicleta sau folosim avionul. Toate acestea sunt soluţii de mobilitate, vectori care vor fi influenţaţi de ultimele dezvoltări din domeniul tehnologic. Una dintre pasiunile mele, aşa cum am menţionat anterior, este alergarea pe distanţe lungi. Mulţi dintre clienţii şi partenerii noştri practică acest sport. Pentru mine este foarte important să putem sponsoriza un eveniment de alergare, eu însumi fiind un alergător. Anul acesta Volkswagen sponsorizează semimaratonul din Bucureşti şi sunt foarte mândru de contribuţia adusă la acest eveniment grozav, fiind în linie cu intenţia noastră de a ne poziţiona drept furnizor de soluţii de mobilitate. Faptul că pentru această cursă pe post de pacemaker va fi utilizată o maşină electrică cu zero emisii care va merge înaintea alergătorilor e ceva ce mi se pare cool şi motivant.

    Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Sunt un mare fan al curselor de lungă distanţă. Sunt multe similarităţi între acestea şi lumea afacerilor. În primul rând ai nevoie de obiective clare în ambele situaţii şi dacă te pregăteşti pentru cursă ai nevoie pe lângă consecvenţă şi disciplină de o strategie clară pe care să o urmezi în mod meticulos până la final.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Eu am crescut în zona Alpilor, deci nu sunt o persoană foarte familiară cu apa. Mi-ar plăcea, totuşi, ca în viitor să pot practica kite surfing.

    Preferinţe
    CUVÂNT: Mergi mai departe
    CARTE: Nu am cu adevărat o carte preferată. În perioade diferite trebuie să tratez subiecte diferite şi caut cărţi interesante pe tema de interes. O carte la care mă întorc din când în când şi pe care o veţi găsi mereu pe biroul meu este „Marketing Management” de Philip Kotler, care pentru mine este Biblia marketingului.
    PERSONALITATE: Soţia mea
    SPORTIV: Michael Jordan

  • Ce hobby-uri are Kurt Leitner, CEO-ul Porsche România

    Obiectivele clare, consecvenţa, disciplina şi o strategie clară se numără printre acestea. Kurt Leitner este, din septembrie 2015, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto de pe plan local. Compania, care livrează autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda, a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, fiind cu 16% mai mare faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Reprezentanţii companiei şi-au fixat un obiectiv de peste 50.000 de unităţi vândute anual, până cel târziu în 2025. Pentru 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 de autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii companiei să aibă în dotare staţii de încărcare.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic în cadrul grupului internaţional Porsche. A ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Rolul de CEO al Porsche România nu este primul îndeplinit pe piaţa locală  în perioada 2007  2011, Kurt Leitner a fost director general al Porsche Finance Group România.

    Care sunt hobbyurile dvs.?

    Îmi place orice sport, însă alergatul este în fruntea listei. Şi, desigur, îmi plac vehiculele cu roţi, fie că vorbim de două sau de patru roţi. Prin urmare, mă consider norocos să pot vinde un produs care îmi place cu adevărat şi în care cred.

    Ce corespondenţe există între hobbyurile dvs. şi afaceri?

    În mod special pentru sporturile de anduranţă ai nevoie de un anumit tip de personalitate şi de caracteristici foarte utile şi în lumea de afaceri. Să îţi păstrezi energia este una dintre aceste caracteristici.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    Nevoile în ceea ce priveşte mobilitatea pe parcursul unei vieţi sunt versatile. Ne plimbăm şi conducem zilnic. Uneori mergem cu bicicleta sau folosim avionul. Toate acestea sunt soluţii de mobilitate, vectori care vor fi influenţaţi de ultimele dezvoltări din domeniul tehnologic. Una dintre pasiunile mele, aşa cum am menţionat anterior, este alergarea pe distanţe lungi. Mulţi dintre clienţii şi partenerii noştri practică acest sport. Pentru mine este foarte important să putem sponsoriza un eveniment de alergare, eu însumi fiind un alergător. Anul acesta Volkswagen sponsorizează semimaratonul din Bucureşti şi sunt foarte mândru de contribuţia adusă la acest eveniment grozav, fiind în linie cu intenţia noastră de a ne poziţiona drept furnizor de soluţii de mobilitate. Faptul că pentru această cursă pe post de pacemaker va fi utilizată o maşină electrică cu zero emisii care va merge înaintea alergătorilor e ceva ce mi se pare cool şi motivant.

    Care sunt regulile din hobbyurile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobbyurile dvs. şi afaceri?

    Sunt un mare fan al curselor de lungă distanţă. Sunt multe similarităţi între acestea şi lumea afacerilor. În primul rând ai nevoie de obiective clare în ambele situaţii şi dacă te pregăteşti pentru cursă ai nevoie pe lângă consecvenţă şi disciplină de o strategie clară pe care să o urmezi în mod meticulos până la final.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Eu am crescut în zona Alpilor, deci nu sunt o persoană foarte familiară cu apa. Mi-ar plăcea, totuşi, ca în viitor să pot practica kite surfing.

    Preferinţe
    CUVÂNT: Mergi mai departe
    CARTE: Nu am cu adevărat o carte preferată. În perioade diferite trebuie să tratez subiecte diferite şi caut cărţi interesante pe tema de interes. O carte la care mă întorc din când în când şi pe care o veţi găsi mereu pe biroul meu este „Marketing Management” de Philip Kotler, care pentru mine este Biblia marketingului.
    PERSONALITATE: Soţia mea
    SPORTIV: Michael Jordan

  • O nouă ZI LIBERĂ pentru români. Proiectul depus la Senat

    “Înălţarea Domnului, act de deplină încununare a misiunii de mântuire şi eliberare a omului de sub păcat, reprezintă certificarea că Iisus Hristos este Fiul care urcă de-a dreapta Tatălui ceresc. Aproape că nu există şcoală, instituţie de cultură ori primărie în România care să nu sărbătorească public şi solemn această zi de Înălţare şi de pomenire a Eroilor neamului, dublă ocazie de rugăciune, pomenire, amintire şi elogiere. Ca atare este firesc faptul că Parlamentul României să accepte declararea acestei zile de mare însemnătate spirituală, morală, identitară şi naţională, zi în care sărbătorim, actul final al operei Mântuitoare a lui Hristos, Înălţarea Domnuli, alături de comemorarea pioasă a celor care s-au jertfit pentru ca noi să trăim astăzi într-o ţară liberă, întreagă şi suverană, drept sărbătoare legală – zi nelucrătoare pentru toţi cetăţenii României”, se arară în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

    Deputaţii PNL, Daniel Gheorghe şi Nicolae Neagu, principalii iniţiatori au proiectului mai precizează că România are cele mai puţine zile libere, comparativ cu alte state membre UE.

    “Înălţarea Domnului, este alături de Naşterea Domnului (Crăciunul), Botezul Domnului, Învierea Domnului, Rusaliile şi Adormirea Maicii Domnului una dintre sărbătorile fundamentale ale tuturor creştinilor, indeferent de denominaţie. (…) Înălţarea Domnului este zi liberă în numeroase ţări europene precum sunt Germania, Franţa, Belgia, Austria şi multe altele. Trebuie să amintim şi că România are printre cele mai puţine zile libere comparativ cu ţările UE. Spre exemplu: 1. Malta – 38, dintre care 13 zile libere oferite cu ocazia sărbătorilor naţionale. 2. Spania – 34, dintre care 12 sărbători naţionale. 3. Bulgaria – 33, dintre care 11 sărbători naţionale. 4. Polonia – 33, 5. Cehia – 32, 6. Portugalia – 31. 7. Germania – 29, 8. Irlanda – 29, 9. Marea Britanie – 28, 10. Olanda – 27. Având în vedere cele expuse mai sus, consider ca fiind o obligaţie morală, culturală şi creştinească faţă de cetăţenii acestui stat, să declarăm ziua de Înălţarea Domnului, zi liberă!”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Ce am auzit că statul doreşte să confişte sumele care trec de 2.000 euro e o minciună

    “Ceea ce am auzit în weekend că statul doreşte să confişte sumele care trec de 2.000 de euro este o minciună cum nu mi-am închipuit că poată să vină din partea unui politician. Nimeni din partea statului nu are o astfel de abordare. Este vorba de transpunerea unei directive. Sunt discuţii, au fost discuţii şi probabil că vor fi discuţii în continuare şi în Parlament, aici unde va ajunge proiectul de lege, pentru transpunerea acelei directive, vizavi de plafon. Atât! În rest, ceea ce aţi auzit în spaţiul public este doar minciună”, a precizat ministrul de Finanţe, la Palatul Parlamentului.

    Întrebat dacă acest proiect era necesar, Eugen Teodorovici a precizat că era obligatoriu.

    “Era obligatoriu, pentru că de un an de zile, cel puţin suntem cu termenul depăşit vizavi de transpunerea directivei europene. Suntem ultimul stat care nu a transpus acest act normativ şi, ştiţi foarte bine, vor fi penalităţi destul de mari pe zi, bani pe care nu are sens să îi plătim nejustificat. Dar, în rest, tot acest subiect că cineva cere informaţii suplimentare nu este adevărat. Oamenii nu trimit alte informaţii decât cele pe care le trimiteau până în prezent. Doar acele structuri prin care se transferă bani în ţară raportează la Oficiul Naţional pentru Prevenirea Spălării Banilor anumite informaţii pe care aceştia le prelucrează în vederea prevenirii, stopării şi combaterii faptelor de terorism”, a mai spus Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Christian Louboutin

    Christian Louboutin s-a născut pe 7 ianuarie 1964, în Paris, ca fiu al lui Roger şi al Irenei, şi a avut trei surori. Deoarece avea tenul măsliniu, diferit de restul familiei, mulţi ani a bănuit că a fost adoptat şi că de fapt ar avea origini egiptene. Bănuiala i-a fost confirmată parţial, deoarece în 2014 a aflat că mama sa avusese o aventură cu un egiptean, care era, de fapt, tatăl său biologic.

    În adolescenţă, ignorându-şi studiile academice, Louboutin a început să deseneze pantofi. A fost exmatriculat de trei ori în timpul şcolii, aşa că ajuns să lucreze la cabaretul Folies Bergères. De cariera sa se leagă şi apariţia într-o serie de producţii cinematografice, precum Race d’ep.
    Loubutin a studiat arte şi desen decorativ la Academia de Arte Roederer, însă ideea lansării pantofilor stiletto care l-au făcut celebru a avut ca sursă de inspiraţie un model de pantofi din cultura africană, de care designerul a fost fascinat în urma unei vizite la muzeul naţional de arte din Africa şi Oceania din 1976.

    Călătoriile sale în Egipt şi India au reprezentat, de asemenea, o bogată sursă de inspiraţie pentru creaţiile sale. S-a întors la Paris în 1981, unde a realizat un portofoliu al unor modele de pantofi, pe care a dorit să îi aducă la nivelul de haute couture de top.
    Louboutin a început să colaboreze cu case de modă celebre, precum Chanel, Yves Saint Laurent şi Maud Frizon. În anii ’80, el a abandonat industria modei pentru o perioadă şi s-a ocupat de grădinărit, însă nu a putut să stea mult timp departe de mult timp de prima sa dragoste. Astfel, în 1991, pune bazele casei de modă care îi poartă numele, Christian Louboutin, moment marcat prin deschiderea primului magazin de pantofi la Paris, cu bani împrumutaţi de la doi bancheri.

    Prima sa clientă a fost prinţesa Caroline de Monaco. După ce comentariul apreciativ al acesteia la adresa magazinului a fost redat de un ziarist de fashion în paginile publicaţiei pentru care lucra, succesul a fost garantat. Mai târziu, multe alte vedete, printre care se numără Christina Aguilera, Jennifer Lopez, Madonna, Tina Turner, Marion Cotillard, Nicki Minaj, Gwyneth Paltrow sau Blake Lively şi-au manifestat interesul pentru pantofii stiletto marca Louboutin, iar Sarah Jessica Parker a purtat o pereche de pantofi Louboutin la nunta sa. 
    Louboutin a fost numită cea mai prestigioasă companie de pantofi de damă trei ani la rând, între 2007 şi 2009. Doi ani mai târziu, în 2011, era cel mai căutat brand de pantofi din mediul online.

    Louboutin a avut o contribuţie importantă la readucerea pantofilor stiletto pe piaţă şi în tendinţe în anii 1990-2000, perioadă în care a lansat zeci de astfel de modele. Talpa roşie, care a reprezintă semnătura designerului, a fost creată în 1993. „După ce am încercat în nenumărate rânduri să îmi reproduc schiţele şi nu am reuşit, într-un final am luat oja roşie a asistentei mele şi am colorat talpa unei perechi de pantofi pe care îi creasem”, povestea Louboutin. „M-am îndrăgostit instantaneu de noul design şi am ştiut că va avea succes.” Codul nuanţei de roşu folosit de Christian Louboutin, culoare care a devenit marcă înregistrată, este Pantone 18-1663 TPX.

    Cel mai cunoscut client al designerului este scriitoarea americană Danielle Steel, cunoscută pentru faptul că deţine peste 6.000 de perechi de pantofi Loubutin şi că de obicei îşi cumpără câte 80 de perechi la o singură sesiune de shopping. Anual, casa de modă Louboutin vinde aproximativ 1 milion de perechi de pantofi şi generează venituri de peste 300 de milioane de dolari.

  • Fructe de pădure la purtător

    Sursa de inspiraţie în cazul ultimei colecţii a acesteia, considerată potrivită pentru sezonul de vară de către The Telegraph, o reprezintă fructele de pădure şi bomboanele, colecţia intitulându-se, de altfel, „Berry”. Împrumutând de la fructele de pădure forma şi de la bomboane culorile vii, „Berry” este compusă din cercei, inele, pandantive sau brăţări cu turcoaze, perle şi coral roz, diamante sau safire şi aur, vesele, dar în acelaşi timp delicate. 

  • Ce trebuie să faci înainte să-ţi deschizi un restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.        

           Această lucrare reprezintă o versiune îmbunătăţită a celei editate iniţial în luna octombrie 2015, parcurgerea acestuia oferă cititorului posibilitatea formării unei imagini de ansamblu asupra ceea ce înseamnă un business în acest domeniu de activitate, începând de la cunoaşterea unor noţiuni de bază, încadrarea corectă în grupa CAEN corespunzătoare a  activităţilor ce pot fi asimilate atât comerţului cât şi alimentaţiei publice, calificări necesare şi  modalităţile de dobândire a acestora, forme de organizare, avize, autorizaţii şi alte obligaţii prevăzute de normele legale în vigoare. Lucrarea este foarte utilă şi business-urilor reprezentate de acele covrigării, patiserii, gogoşerii, simigerii, amplasate de regulă pe artere intens circulate şi  care în funcţie de condiţiile de defăşurare sunt asimilate fie comerţului, fie alimentaţiei publice ( situaţie dezbătută de altfel în cadrul lucrării), antreprenorii din acest domeniu de activitate regăsind în acest ghid o gamă largă de informaţii utile.

    Pentru început, este necesar să înţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

         Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:
    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.
       
          Astfel  în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    • Restaurant clasic – unitate de alimentaţie publică în care consumatorii sunt serviţi cu un variat sortiment de preparate culinare de cofetărie-patiserie, cafea, băuturi etc. Pentru crearea unei atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distracţie. Personalul de producţie şi de servire are o calificare de profil.
    • Restaurant cu specific – unitate de alimentaţie publică care prin amenajări, dotări, ţinuta lucrătorilor şi preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, naţional (restaurant “românesc”, “moldovenesc”, “dobrogean”, “bănăţean” etc.) sau reprezintă unităţi tradiţionale – han, cramă, colibă, şură etc.
    • Pizzerie – unitate specializată care oferă, cu preponderenţă, sortimente de pizza şi de paste făinoase. Suplimentar se pot oferi gustări, salate, produse de patiserie şi sortiment variat de băuturi, cu preponderenţă slab alcoolizate.
    • Bar – unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video. Aceasata categorie cuprinde si Disco-bar, Video-bar, Discotecă, Cafe-bar, Cafenea.
    • Fast-Food – unitate care propune clientelei sale, în principal tineri, o servire rapidă de produse, la preţuri unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat şi standardizat, de regulă bazat pe un singur produs de bază şi este prezentată de obicei pe panouri luminoase. Preparatele sunt preluate de clienţi la casa în momentul plăţii şi consumate pe loc sau în afara unităţii. Produsele sunt oferite în inventar de servire de unică folosinţă.
    • Unităţi tip cofetărie, patiserie –  sunt unităţi de alimentaţie publică care oferă consumatorilor preparate de cofetărie-patiserie produse în laboratoarele proprii sau în laboratoarele altor unităţi de profil, biscuiţi şi produse zaharoase ale producătorilor specializaţi, băuturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice micului dejun, precum şi diferite sortimente de băuturi fine pentru consum la domiciliu. Majoritatea unităţilor de acest tip, pe lângă asigurarea condiţiilor pentru consumul pe loc, vând şi produse pentru consum la domiciliu.
       
           Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ,   care  includ activităţi de alimentaţie, sunt următoarele:

    Pentru  alimentaţie publică:

    •  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.
    •  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:
    •  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.
    • 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:
    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)
    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare
    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui restaurant, bar, pizzerie, fast-food sau altor tipuri de unităţi de alimentaţie publică