Europa este în plină criză, liderii europeni nu se pot pune de acord pentru a rezolva problemele ce nu mai suportă amânare, iar cancelarul german adoptă o poziţie tranşantă, care nu mai lasă loc de interpretări.
Merkel a făcut ANUNŢUL care dă o grea lovitură liderilor europeni. Se întâmplă chiar de astăzi
Ungaria este una din ţările membre ale Uniunii Europene care au luat cele mai dure măsuri împotriva refugiaţilor veniţi din Siria, Irak şi Afghanistan. Incredibil este că şi maghiarii au fost, nu cu mult timp în urmă, în situaţia lor
În prezent, refugiaţii sunt “trataţi ca vitele”, a denunţat el, adăugând că planul său le-ar permite demnitatea unor “fiinţe umane”.
SOLUŢIA propusa de unul dintre miliardarii lumii la criza imigrantilor: “În prezent, refugiaţii sunt trataţi ca vitele”
”Nu sunt un om fără suflet, îi văd şi eu cât de chinuiţi sunt, dar când eşti şef de stat în loc de inimă trebuie să ai uneori o piatră. Noi trebuie să ne menţinem propria noastră procedură. Noi nu avem de ce să primim artificial 1.700 sau 7.800 de cetăţeni despre care habar n-avem care este felul lor de a fi. Intrăm în zona unei chestiuni majore de securitate pentru Uniunea Europeană şi avem obligaţia să distrugem capacităţile de transport peste mare înainte ca ele să plece de la cheu, când nu au oameni pe ele”, a declarat Traian Băsescu la Digi 24.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că se va discuta în CSAT referitor la numărul de refugiaţi pe care îl poate primi România, adăugând că la graniţă s-au luat “măsurile necesare”.
Întrebat dacă a fost stabilită o cotă de refugiaţi pe care România îi poate primi, Ponta a spus că acest lucru se va discuta în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
“O să avem o discuţie în cadrul CSAT, am discutat şi cu preşedintele, ministrul de Interne, vicepremierul este cel care elaborează toate documentele şi la final vă anunţăm. Vă pot spune doar un singur lucru, că nu stăm cu mâinile în sân, că suntem pregătiţi, însă important este ca deciziile şi comunicarea să le facem coordonat”, a declarat premierul, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, după ce a participat la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.
Ponta a mai spus însă că nu s-a stabilit o dată pentru venirea în România a primului val de refugiaţi.
“Dacă o să avem CSAT şi ne prezintă vicepremierul, ministrul de Interne documentele şi le aprobăm, atunci vom comunica. Vreau doar încă o dată să spun că suntem pregătiţi”, a mai spus premierul.
Un plan care a fost întocmit de lideri europeni în vederea distribuirii a 160.000 de refugiaţi pe continent dezvăluie câţi imigranţi va primi ţara noastră.
O membră UE nu va primi niciun imigrant.
Liderii UE au schiţat un plan de relocare a circa 160.000 de refugiaţi în statele uniunii, conform căruia România ar trebui să primească peste 6.900 de persoane, mai mulţi decât Austria sau Belgia, dar mai puţini decât Polonia sau Olanda.
Conform scenariului, refugiaţii din Italia, Grecia şi Ungaria vor fi transferaţi în statele europene, numărul azilanţilor fiind raportat la numărul populaţiei şi situaţia economică a ţărilor.
Germania ar urma să primescă 35.000 de azilanţi, Franţa 26.000 şi Spania 16.000. Singură, Marea Britanie a refuzat să participe, chiar dacă este unul dintre cele mai mari şi avute state europene.
Documentul, obţinut pe căi neoficiale şi prezentat de Daily Mail, vorbeşte de prezenţa a 54.000 de refugiaţi în Ungaria, 39.600 în Italia şi 66.400 în Grecia.
Conform declaraţiilor oficiale, România poate asigura din noiembrie găzduirea a 1.800 de refugiaţi, în sase centre.
În cadrul conferinţei desfăşurate la Bruxelles, Orban a afirmat că regulile Schengen, Dublin şi Frontex menţionează clar că ţările de la periferia spaţiului Schengen, ca Ungaria, trebuie să apere frontierele. El a precizat că Ungaria “a făcut totul” pentru a respecta aceste reguli, transmite agenţia MTI.
Premierul ungar a apreciat că această criză “nu este o problemă europeană, ci germană”, pentru că niciunul dintre aceşti imigranţi nu vrea să stea în Ungaria, ci toţi vor să călătorească spre vest.
“Nu avem dificultăţi cu cei care vor să rămână în Ungaria, dar nimeni nu vrea să rămână în Ungaria, nici în Slovacia, Polonia sau Estonia”, a spus Orban.
Răspunzând unei întrebări din partea postului german ZDF, Orban a afirmat că gestionarea crizei “nu este o problemă de strategie, ci de reguli”.
Regulile Europei sunt foarte clare, a adăugat premierul, notând că atât cancelarul german, Angela Merkel, cât şi cel austriac, Werner Faymann, au declarat că niciun imigrant nu poate pleca din Ungaria fără să fie înregistrat.
“Toată lumea vrea să meargă în Germania. Treaba noastră este doar să îi înregistrăm”, a insistat Orban.
Premierul a menţionat că Parlamentul ungar va adopta o serie de amendamente menite să consolideze controalele la frontiere, care vor intra în vigoare de la jumătatea lunii septembrie.
Ungaria este hotărâtă să-şi apere frontierele şi să implementeze prevederile acordului Schengen, a declarat Orban ulterior, după discuţii cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
El a precizat, într-o conferinţă de presă comună cu Tusk, că apărarea frontiereleor nu este o problemă de alegere, făcând referire la acordul care menţionează că “graniţele Schengen pot fi traversate doar prin punctele special desemnate”.
La rândul său, Tusk a afirmat că Europa trebuie să depună mai multe eforturi pentru a soluţiona criza migraţiei.
El a apreciat că măsurile menite să combată fluxul de imigranţi trebuie să includă consolidarea frontierelor, adăugând că este important ca instituţiile şi organizaţiile care se ocupă de migrare să beneficieze de o contribuţie mai mare din partea Europei.
“Unul va fi deschis la Subotiţa, sperăm foarte curând, iar altul intenţionăm să-l construim pe teritoriul oraşului Belgrad“, a afirmat Vulin într-o conferinţă de presă.
Ministrul a precizat că aceste centre temporare de recepţie sunt construite pentru a ajuta “atât refugiaţii, cât şi cetăţenii Serbiei”.
“Atunci când ajuţi imigranţii, este cel mai mare serviciu pentru populaţia locală. Atunci când iei oamenii dintr-un spaţiu inuman, ca la Presevo, le oferi cetăţenilor şansa să folosească centrul oraşului. Când faci acelaşi lucru la Belgrad, duci oamenii acolo unde au toată protecţia, le oferi posibilitatea locuitorilor din Belgrad să-şi folosească parcurile“, a explicat Vulin.
El a adăugat că 100.000 de imigranţi şi-au exprimat intenţia de a obţine azil în Serbia, dar “numai 12 au cerut şi au primit azil”.
“Nu construim centre permanente, ci doar centre temporare de tranzit, pentru ca oamenii să nu stea pe străzi şi copiii lor să nu se îmbolnăvească, având în vedere că se apropie iarna”, a precizat acesta.
Vulin a menţionat că aceste centre sunt construite “exclusiv cu donaţii din fonduri europene şi din partea organizaţiilor internaţionale pentru imigranţi”.
Numărul imigranţilor care au traversat Marea Mediterană în cursul anului 2015 este de 350.000 de, iar cel puţin 2.643 de persoane au murit în această încercare de ajunge în Europa, potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Nu peste multă vreme, refugiaţii vor ajunge şi în România.
ANUNŢUL care ia prin surprindere România. Când vor ajunge primii refugiaţi la noi în ţară
Thomas de Maiziere, Bernard Cazeneuve şi Theresa May au cerut “preşedinţiei luxemburgheze (a UE) să organizeze o reuniune specială a miniştrilor Justiţiei şi Internelor în următoarele două săptămâni, pentru a găsi măsuri concrete”.
Miniştrii au cerut de asemenea întocmirea unei liste la nivelul UE cu “ţări de origine sigure”, care să diferenţieze persoanele ameninţate de război şi persecuţii de cele care emigrează din motive economice, din ţări stabile din punct de vedere politic.
În plus, reprezentanţii celor mai mari state membre UE au cerut înfiinţarea unor centre în Grecia şi Italia, unde autorităţile să ia amprentele imigranţilor şi să îi înregistreze. Punctele de control ar trebui înfiinţate până la sfârşitul anului, au precizat miniştrii.
“Suntem de acord că nu mai avem timp de pierdut. Situaţia curentă cere acţiune imediată şi solidaritate în Europa”, a declarat de Maiziere.
Germania este principalul susţinător al listei cu ţări sigure, care ar face mii de solicitanţi de azil din ţările balcanice mai uşor de deportat. Germania ar urma să primească până la 800.000 de refugiaţi până la sfârşitul anului şi se străduieşte să le ofere adăpost.
Oficialii speră că reducerea numărului de persoane care imigrează din motive economice ar elibera resursele pentru a ajuta oamenii din zonele de criză, ca Siria şi Irak. Germania a cerut de asemenea altor state UE să preia mai mulţi imigranţi. “Provocările pot fi depăşite doar cu o politică de azil europeană comună”, a subliniat de Maiziere.
Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a cerut de asemenea Europei, duminică, să îşi asume responsabilităţile faţă de refugiaţi. “Când văd unele ţări europene, în special din est, care nu acceptă cotele (de imigranţi), mi se pare scandalos”, a declarat el pentru postul de radio Europe 1.
Fabius a criticat în special Ungaria, pentru gardul de sârmă ghimpată ridicat la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi. Gardul “nu respectă valorile comune ale Europei”, a apreciat ministrul francez.