BusinessMagazin

Tag: raportare

  • România, un jaf generalizat: În România, aproape toată lumea fură bugetul de stat. Şi cei cu gulere albe şi cei cu gulere negre. Şi romani şi străini

    Nu excelam nici in colectare impozitelor de la populatie, dar nici de la agenti economici. In primii 10 ani dupa revolutie, pe sloganul, “Nu ne vindem tara” am privatizat economia romaneasca doar patronilor romani, veritabili oligarhi ai tranzitiei romanesti. A fost o praduiala generalizata, caracterizata de arierate de ordinul miliardelor de dolari, falimente de rasunet si vreo 4 milioane de locuri de munca desfiintate.
     
    Dupa 2001, am inceput sa vindem Romania pe 2 lei mutinationalelor. Ca doar nu am intrat in UE de frumosi si destepti ce suntem. Pretul a fost platit prin cedarea resurselor tarii, a energiei, hidrocarburilor, industriilor metalurgice si prelucratoare, industriei bancare si de asigurari, prin vanzarea terenurilor agricole si padurilor.
     
    Evident, ca nici multinationalele nu au facut coada la casieria statului. Ele nu au avut maini de dat, decat de luat. In ultimii 10 ani, peste 80% din ajutoarele de stat s-au dus catre firmele straine in loc sa capitalizam firmele romanesti. In perioada 2008- 2014, soldul rezultatului net raportat de multinationale, calculat ca diferenta intre profitul total si pierderea totala, a fost de doar 2,5 miliarde lei. In 6 ani, multinationalele care detin 50% din cifra de afaceri a Romaniei, si pozitii de cvasi monopol in sectoarele cheie ale economiei romanesti au platit cumulat cat o singura companie, Hidroelectrica, intr-un an. Companiile romanesti, aflate intr-o concurenta neloiala cu firmele straine, discriminate de statul roman si avand pozitii periferice in economie, au raportat un sold al rezultatului financiar net de 55 miliarde lei, adica de 22 ori mai mult decat firmele straine. In 2015, la o crestere economica de 3,7%, firmele straine au raportat un sold al profitului net de 9 miliarde lei fata de 27 miliarde lei, soldul profitului net raportat de multinationale.
     

  • Câte maşini au fost distruse pentru filmarea seriei Fast and Furious şi care sunt daunele totale?

     Insa filmarea seriei Fast and Furious tinde sa fie o gluma mult prea acida pentru unii admiratori. Brokerii de asigurari si specialisti din domeniul auto au facut un calcul pentru un studiu, demonstrand care sunt pagubele totale create de filmarea peliculelor Fast and Furious. 
     
    Nici nu iti imaginezi care a fost calculul final, daca toate pagubele ar fi fost reale si toate distrugerile s-ar fi filmat in mod real. Suma depaseste 500 de milioane de dolari. 
     
    Peste 200 de vehicule avariate de actorii Fast and Furious
    Ritmul agresiv de sofat al actorilor Vin Diesel sau Jason Statham este bine cunoscut. Insa la un calcul real, acestia ar fi putut distruge in cazul filmarilor masini, cladiri si bunuri in valoare de peste 260 de milioane de dolari. Aceasta suma este impartita numai intre 2 actori din film, imaginati-va! 
     
    In total, peste 30 de cladiri au fost distruse in cazul filmarii seriei, peste 50 de cladiri au fost avariate, iar in ceea ce priveste masinile, 169 de masini standard au fost avariate si peste 140 distruse complet. Doar in cazul “Furious 7” masina folosita pentru a zbura intre cladirile din Abu Dhabi a costat peste 3 milioane de euro, fiind un model de Lykan Hypersport din gama W Motors. 
     
    Eroul pagubelor in Fast and Furious
     
    Cele mai multe cheltuieli in intreaga serie de filmari a facut-o Jason Statham. El singur a distrus masini si cladiri in valoare de aproximativ 182.350.445 de dolari americani. Imaginati-va pentru o secunda cam cat ar fi costat piesele auto pentru reparatia acestor masini distruse de starul Hollywoodian. 
     
    In cazul Furious 7 nu doar masinile au avut de suferit. In frenezia filmului au fost distruse mai multe avioane si elicoptere si chiar un tanc de armata. Daca, spre exemplu, in Fast and Furious 2 se produceau daune in valoare de sub 5 milioane de euro, in Furious 7 s-au distrus peste 100 de active, acestea valorand cu mult peste 200 de milioane de dolari. 
     
    Filmul a incasat insa de zeci de ori mai multe milioane de dolari, asa incat intreaga nebunie a meritat din plin. Cel putin asa declara specialistii box-office care raporteaza venituri de peste 1.5 miliarde dolari doar pentru ultimul dintre filme (pelicula Furious 7).  
     

  • Guvernul majorează indemnizaţia minimă de creştere a copilului cu 17 lei şi pensia minimă cu 120 lei

    „Indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora la 1.250 de lei, de la 1 ianuarie 2018, faţă de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). În prezent, valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR”, conform Ministerului Muncii.

    Ordonanţa adoptată miercuri de Guvern prevede şi creşterea pensiei minime de la 520 de lei la 640 de lei, dar şi a punctului de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, începând cu 1 iulie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce pedeapsă SADICĂ au primit două femei din Arabia Saudită pentru că s-au certat pe WhatsApp

    Numarul mare de astfel cazuri într-o perioadă scurtă de timp a determinat creşterea interesului pentru urmărirea infracţiunilor ce implică  smartphone-uri si social media. Într-un alt caz evidenţiat de Okaz era vorba de un bărbat ce şantaja o femeie cu fotografii compromiţătoare şi un altul care i-a trimis un mesaj ofensator unui prieten.  

    Nu este o noutate că cetăţenii saudiţi au fost condamnaţi pentru încălcarea legilor stricte ale ţării prin intermediul reţelelor sociale. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este acela al lui Raif Badawi, un blogger de 33 de ani, care a primit o pedeapsă de zece ani de închisoare şi un total de 1.000 de lovituri de bici. Badawi a înfiinţat site-ul Free Liberal Saudi prin care propaga dreptul la libertatea de exprimare; el fost reţinut pentru prima dată în 2008, dar a fost eliberat după interogatoriu. A fost arestat din nou în 2014 şi acuzat de „insultarea islamului în mediul online”. Primele 50 din cele 1.000 de lovituri i-au fost administrate în 2015, dar pedeapsa a trebuit amânată din cauza sănătăţii sale. Soţia lui, care a fugit în Canada cu cei trei copii ai cuplului, declară că cele 50 de lovituri aproape i-au ucis soţul, care suferă de hipertensiune arterială.

    Anul trecut, jurnalistul Alaa Brinji a fost condamnat la cinci ani de închisoare şi a primit o interdicţie de călătorie de opt ani din cauza mesajelor postate pe Twitter. El a fost găsit vinovat de insultarea conducătorilor saudiţi, instigarea opiniei publice şi acuzarea forţelor de securitate de uciderea unor protestatari. 

  • Rata şomajului în România, printre cele mai mici din Uniunea Europeană

    Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Cehia (2,7%), Germania (3,6%), Malta (4,1%), Ungaria (4,2%), Marea Britanie (4,2%), Polonia (4,6%), Olanda (4,7%) şi România (5%). Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în Grecia (21% în iulie 2017) şi Spania (16,7%).

    În zona euro, şomajul ajustat sezonier a fost de 8,9% în septembrie 2017, cea mai scăzută rată din ianuarie 2009, de la 9% în august 2017 şi 9,9% în septembrie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LG a anunţat afaceri de 13,4 miliarde de dolari în trimestrul 3, cu 15% mai mult decât T2

    Câştigurile operative trimestriale aproape s-au dublat, ajungând la 516,1 miliarde KRW (455,7 milioane USD). Acest lucru reflectă o profitabilitate puternică a segmentelor de home entertainment şi produse electrocasnice, în ciuda mediului de afaceri pesimist rezultat din îngrijorările crescânde ale comerţului internaţional.

    The LG Home Appliance & Air Solution Company a avut din nou cea mai mare contribuţie la câştigurile trimestriale, cu 4.980 miliarde KRW (4,4 miliarde USD), o creştere de 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, susţinută de vânzări solide în America de Nord, Europa şi Asia, în special pe piaţa domestică. Veniturile operative, de
    424,9 miliarde KRW (375,16 milioane USD), au fost cu 26% mai mari faţă de anul precedent. Se anticipează menţinerea la nivel ridicat a cererii pentru aparate premium în Europa, America Latină şi Asia, mai ales Coreea, în cel de-al patrulea semestru.

    The LG Home Entertainment Company a raportat cel mai ridicat nivel de profit operativ trimestrial, de 458 miliarde KRW (404,39 milioane USD), precum şi o marjă operativă record, de 9,9%, graţie cererii crescute de televizoare premium în cele două Americi şi Asia. Vânzările au crescut cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, la 4.640 miliarde KRW (4,09 miliarde USD). Strategia LG, de a depăşi competiţia de volume mari prin extinderea componentei premium a comerţului cu televizoare, cu accent pe televizoare OLED şi Ultra HD, se dovedeşte a fi una de succes. Vânzările de unităţi OLED până la finalul celui de-al treilea trimestru erau echivalente cu numărul total de unităţi vândute în 2016, care au însemnat mai mult decât dublul cifrelor pe 2015.

    The LG Mobile Communications Company a înregistrat câştiguri-record, de 2.810 miliarde KRW (2,48 miliarde USD), o creştere de 8% faţă de anul precedent şi de 4% faţă de trimestrul anterior, în principal datorită vânzărilor smartphone-ului vârf de gamă G6, precum şi ale modelelor gamei de mijloc, precum seriile Q şi K. Pierderile operative de 375,3 miliarde KRW (331,37 milioane USD) au însemnat o îmbunătăţire de 13% faţă de al treilea trimestru din 2016. Livrările de smartphone-uri, de 13,7 milioane unităţi, au fost cu 44% mai mari decât în al doilea trimestru pentru piaţa domestică şi cu 9% mai mari în America de Nord. În ultimul trimestru al anului, unitatea de business se va concentra pe promovarea vânzărilor apreciatului V30 şi pe îmbunătăţirea competitivităţii de cost.

    The LG Vehicle Components Company a obţinut vânzări solide, de 873,4 miliarde KRW (771,2 milioane USD), cu 29% mai mult faţă de al treilea trimestru din 2016, raportând totodată pierderi operative de 29 miliarde KRW (25 milioane USD) în acest trimestru, ceea ce reflectă investiţiile continue în cercetare şi dezvoltare, şi în dezvoltarea unui nou segment de afaceri. Vânzările de produse infotainment şi de componente pentru vehicule electrice (EV) s-au menţinut la un nivel crescut, deşi vânzările stagnante de automobile la nivel global au afectat creşterea acestei unităţi de business. O creştere în producţia de EV de către producătorii majori de automobile va sprijini pe viitor dezvoltarea afacerii componentelor de vehicule.

  • VESTE DEVASTATOARE pentru România în această dimineaţă. Mesajul transmis de Bruxelles Guvernului de la Bucureşti

    Cele mai mari excedente bugetare au fost raportate de Malta (2,3%) şi Cehia (1,9%), în al doilea trimestru din 2017.

    În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%).

    Guvernul de la Bucureşti a raportat pentru primul semestru un deficit bugetar de 0,77% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • VESTE DEVASTATOARE pentru România în această dimineaţă. Mesajul transmis de Bruxelles Guvernului de la Bucureşti

    Cele mai mari excedente bugetare au fost raportate de Malta (2,3%) şi Cehia (1,9%), în al doilea trimestru din 2017.

    În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%).

    Guvernul de la Bucureşti a raportat pentru primul semestru un deficit bugetar de 0,77% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Eurostat: România, cel mai mare deficit bugetar din UE – 4,1% din PIB în trimestrul II 2017

    Cele mai mari excedente bugetare au fost raportate de Malta (2,3%) şi Cehia (1,9%), în al doilea trimestru din 2017.

    În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU CDR: Sistemul de plată defalcată a TVA trebuie să rămână opţional

    Introducerea sistemului de plată defalcată a TVA nu este o măsură folositoare şi nici oportună pentru economie, în opinia a 98% dintre companiile care au răspuns la chestionarul lansat în rândul membrilor CDR . Au răspuns aproximativ 400 de companii cu o cifră de afaceri cumulată de peste 173 de miliarde de RON pe an. Dintre respondenţi, 20% sunt companii cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de RON anual, iar 80% sunt companii mici.  

    Mai mult de jumătate dintre respondenţi au estimat că ar avea nevoie de mai mult de 3 luni pentru a implementa noul sistem şi că acesta va produce dificultăţi majore în structura raportărilor în cadrul grupului. În acelaşi timp, 9 din 10 companii consideră că măsura va avea un impact mic sau nesemnificativ în combaterea evaziunii fiscale în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

    Rezultatele studiului confirmă punctele de vedere CDR din  lunile august şi septembrie, când ne-am exprimat împotriva acestei măsuri. Ele întăresc şi poziţia recentă a Guvernului care a realizat dificultatea implementării plăţii defalcate a TVA şi a anunţat că pregăteşte câteva amendamente importante.

    Din punctul de vedere al CDR, plata defalcată a TVA trebuie să fie opţională, să se aplice doar în relaţiile dintre persoane juridice şi companiile aflate în insolvenţă şi faliment, iar cei care optează pentru acest sistem să primească stimulente, similar cu sistemul pe cale să fie introdus în Polonia. Considerăm că alte decizii în privinţa sistemului de plată a TVA-ului nu pot fi luate mai devreme de 1-2 ani de funcţionare, fără realizarea unor analize de impact şi cost beneficiu.

    CDR îşi exprimă încă o dată disponibilitatea la dialog pentru a ajuta autorităţile să identifice cele mai bune soluţii pentru combaterea şi reducerea evaziunii fiscale din România.