BusinessMagazin

Tag: Raiffeisen

  • Seful Raiffeisen catre est-europeni: Limitati creditul in valuta, interziceti creditul in monede exotice

    Stepic a spus ca imprumuturile negarantate de consum in valuta
    pe termen scurt si creditarea ipotecara in monede exotice ar trebui
    interzise complet, iar orice aprobare de credit in euro ar trebui
    sa fie mult mai bune reglementata. Creditul in franci elvetieni
    reprezinta 20% din totalul imprumuturilor acordate in Europa
    Centrala si de Est.

    “Nicio tara nu abordeaza problema imprumuturilor in valuta in mod
    clar si decisiv. Bancile sunt acuzate ca sunt baietii cei rai
    pentru ca au dat credite in monede straine, insa politicienii
    inchid ochii, pentru ca e greu din punct de vedere politic, pentru
    cei mai multi ministri de finante, sa interzica de tot
    imprumuturile in valuta; asta ar creste costul finantarii locale”,
    afirma Stepic, intr-un interviu pentru publicatia grupului
    Euromoney Institutional Investor.

    Ungaria si Ucraina au interzis imprumuturile noi in valuta, iar
    Belarus a interzis toate creditele in monede straine pentru
    populatie, a exemplificat seful Raiffeisen International. Luna
    trecuta, guvernatorul bancii centrale din Polonia, Marek Belka, a
    spus ca e pregatit sa foloseasca “masuri brutale” de control al
    creditarii in valuta, iar Bulgaria, ca si Polonia, au recurs la
    obligarea clientilor de a constitui depozite mai mari inainte de a
    obtine imprumuturi in valuta.

    “E foarte greu sa limitezi creditarea in valuta. Oamenii din aceste
    tari economisesc frecvent in valuta, din cauza perceptiei de
    nesiguranta despre stabilitatea monedelor locale”, afirma Ed
    Parker, analist la agentia de rating Fitch. In plus, spune Piroska
    Nagy, senior economist la BERD, creditarea ipotecara in valuta
    prevaleaza, din cauza slabiciunii pietelor locale, un exemplu fiind
    Romania.

    Pe ansamblul Europei de Est, boomul creditarii in valuta din anii
    trecuti isi arata acum efectele nedorite, cu deprecierea monedelor
    nationale (in Ungaria, de pilda), scaderea puterii de cumparare si
    subminarea cresterii economice. Pe de alta parte insa, si masurile
    de a reduce riscul valutar al datoriei interne vor face mai
    dificila gasirea finantarii de care aceste tari au nevoie pentru
    a-si reporni economiile, apreciaza Richard Segal, analist pentru
    pietele emergente la Knight Libertas.

    Conform ultimelor statistici publicate de FMI, ponderea creditelor
    neperformante (inclusiv cele clasificate drept indoielnice si
    pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de bancile din Romania
    era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din Letonia (17,9%),
    comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si Ungaria sau – la
    polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Seful Raiffeisen Romania: Sunt total de acord ca ar trebui sa avem un credit mai ieftin in Romania

    “Sunt total de acord ca ar trebui sa avem un credit cat mai
    ieftin in Romania. Jobul meu nu e sa fac in fiecare zi cat mai mult
    profit pentru actionariii mei, in cel mai scurt timp posibil,
    pentru ca nu asta este definitia bancherului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Volksbank, BCR, Bancpost, Raiffeisen si Banca Transilvania, amenintate de clienti cu procese colective

    “Luni voi semna contractul de asistenta juridica pentru circa
    300 de clienti ai BCR. Totodata, lista clientilor Volksbank cu care
    voi semna in curand a fost limitata de asemenea la aproximativ 300
    de persoane, din cauza ca s-ar depasi anumite limite de gestionare
    administrativa a unui eventual proces”, a declarat avocatul
    Gheorghe Piperea.

    In prealabil, clientii au discutat direct cu reprezentantii
    institutiilor de credit, dar nu au ajuns la un rezultat favorabil
    lor. Piperea a mai spus ca vor fi demarate negocieri, iar daca
    acestea nu vor avea succes, atunci se va ajunge la proces.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.

  • BCR vede cursul de schimb intre 4,1 si 4,3 lei/euro; Raiffeisen mizeaza pe 4,4 lei/euro, ING pe 4,35

    Anghel considera ca acest interval de variatie este “neutru si
    suficient de stimulativ pentru economie”, adaugand totusi ca “nu se
    poate creste numai prin curs” – o aluzie la apelurile periodice ale
    oamenilor de afaceri in directia unei deprecieri a leului, care ar
    stimula competitivitatea exporturilor.

    Intr-o depreciere a leului pe parcursul urmatoarelor luni cred
    economistii Raiffeisen Bank Romania, care marti si-au facut publica
    prognoza de curs pana in martie 2011. De la nivelul actual de 4,23
    lei/euro, cursul ar urma sa ajunga la 4,40 lei/euro in septembrie,
    dupa care va reveni la 4,30 lei/euro la sfarsitul anului, pentru ca
    la sfarsitul primului trimestru din 2011 sa atinga din nou 4,40
    lei/euro. Deocamdata, pe termen scurt, Raiffeisen nu intrevede
    variatii semnificative ale cursului.

    Prognoza este in acord cu estimarile Raiffeisen conform carora,
    dupa un trimestru II in care toti indicatorii pe termen scurt au
    avut o dinamica favorabila – productia industriala, cea din
    constructii, vanzarile din retail si cele de masini -, economia ar
    urma sa-si reia tendinta de scadere incepand din trimestrul al
    treilea. Potrivit lui Nicolae Covrig, analist financiar in cadrul
    Raiffeisen Bank Romania, “masurile de austeritate fiscala initiate
    la inceputul lui iulie vor avea un impact negativ asupra evolutiei
    PIB in a doua jumatate a anului”.

    Luni, si economistii ING Bank au estimat ca in urmatoarele trei
    luni, cursul ar putea ajunge la 4,35 lei/euro, din cauza masurilor
    de austeritate necesare pentru consolidarea fiscala. Daca insa
    Raiffeisen considera posibila o redresare de la anul, cu o crestere
    economica de 1-2%, prognoza ING este pesimista, vizand un declin de
    pana la 2% al economiei in 2011.

    CU CENTURA DE SIGURANTA

    In opinia lui Lucian Anghel, o conditie de sustinere a
    stabilitatii cursului, asa cum a fost si anul trecut incepand din
    primavara, este continuarea si ducerea la bun sfarsit a acordului
    de imprumut cu FMI si Comisia Europeana, dupa care ar fi necesar un
    nou acord – “chiar daca nu cu bani, ci un nou tip de acord”, care
    sa asigure “un ghidaj” contra derapajelor, respectiv continuarea
    unei politici economice si fiscale prudente.

    In urma cu cateva luni, presedintele Traian Basescu invocase
    ideea unui acord de tip preventiv cu FMI (“precautionary”) – o
    linie de credit de genul celei pe care Ungaria ar fi urmat s-o
    solicite in iulie de la FMI, fara insa a avea intentia sa
    foloseasca neaparat banii. Un alt instrument alternativ fata de
    clasicul credit stand-by si introdus de FMI in ultimul an este
    linia de credit flexibila, rezervata insa doar statelor cu
    performante fiscale bune si cu o evolutie buna a indicatorilor
    macro: unul dintre beneficiari este Polonia, care nu a tras insa
    nicio suma din cele 20 de miliarde de dolari aferente, dar recent
    si-a prelungit pe inca un an linia de credit.

    Anghel apreciaza ca sunt sanse ca actualul acord, care expira in
    mai 2011, sa se incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au
    ramas, pe de o parte fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in
    jur de 6,8% din PIB anul acesta este posibila, pe de alta parte in
    virtutea politicii flexibile a Fondului, manifestata pe tot
    parcursul acordului.

    Conform datelor FMI valabile la data de 16 august, Romania a
    beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
    stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
    continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
    Ungariei.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de marti


  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante incep sa scada abia la anul; extinderea zonei euro se amana

    “Vom fi multumiti daca vom ajunge la o stabilizare reala a ratei
    creditelor neperformante in Europa de Est spre jumatatea anului
    viitor. In al doilea sau al treilea trimestru din 2011 ar trebui sa
    fie atins punctul in care volumul total al acestor credite va
    inceta sa mai creasca”, a declarat Stepic, intr-un interviu pentru
    cotidianul german Handelsblatt.

    “In nici un caz nu am iesit din criza. In luna martie, raspunsul
    meu ar fi fost mult mai optimist, insa criza greceasca a determinat
    o nesiguranta suplimentara considerabila in Europa de Est”, a
    adaugat seful Raiffeisen International.

    Raiffeisen avea la sfarsitul primului trimestru o expunere de
    1,28 miliarde de euro pe Romania, prin titluri de stat si
    obligatiuni emise de autoritati locale. In regiune, expunerea
    grupului austriac era cea mai mare in Slovacia (2,12 miliarde de
    euro) si Ungaria (1,47 miliarde de euro).

    Cu cateva zile in urma, si presedintele executiv al BCR, Dominic
    Bruynseels, declara ca aproximeaza abia pentru a doua jumatate a
    anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor incepe sa
    scada, avand in vedere situatia delicata a multor debitori, in
    special firme mici si mijlocii, in cazul carora problemele de
    lichiditate si de flux de numerar sunt asteptate sa continue.
    Aceasta justifica estimarea bancherului potrivit careia sistemul
    bancar din Romania ar putea incheia anul in curs cu pierdere.

    EXTINDEREA ZONEI EURO SE AMANA

    In urma crizei datoriilor grecesti, acutizata in primavara si
    marcata de speculatii intense contra monedei europene, scepticismul
    fata de expansiunea zonei euro a crescut, chiar in tari relativ
    sanatoase din punct de vedere economic, ca Polonia sau Cehia, a
    adaugat Herbert Stepic. “Cele mai multe tari din zona trebuie acum
    sa-si puna in ordine bugetele, asa incat o extindere a zonei euro
    nu va avea loc, probabil, inainte de 2015, din rariuni tehnice”, a
    conchis bancherul. Un exemplu pentru Europa de Est ar putea fi in
    acest sens Austria, din punctul lui de vedere: silingul austriac a
    fost legat timp de decenii de marca germana, aceasta a permis si o
    stabilitate a cursului de schimb, dar a existat si spatiu de
    manevra pentru politica monetara proprie – asa incat, daca un
    guvern doreste sa-si mentina independenta economica in Europa de
    Est, “exista alternativa la statutul de membru al zonei euro”.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat zilele trecute, la
    randul sau, ca daca tinta de aderare a Romaniei la zona euro in
    2015 nu mai este credibila din cauza inflatiei sau a deficitului
    bugetar peste plafoanele admise, atunci ea va trebui
    rediscutata.

    In privinta perspectivei ca tarile din regiune sa evolueze spre
    o unificare economica, in cadrul blocului eurozonei, Herbert Stepic
    apreciaza ca tarile mai bine orientate spre export, ca Polonia sau
    Cehia, deja au un grad bun de integrare, in timp in sud-estul
    Europei “sunt probleme” din acest punct de vedere, in speta in
    Croatia, Romania sau Bulgaria. Mai departe spre est, Rusia sau
    Ucraina vor beneficia de pe urma statutului de furnizor de materii
    prime si a pretului acestora in urma. Seful Raiffeisen
    International a adaugat ca Republica Ceha, Slovacia si Polonia,
    exportatoare de tehnologie si de exporturi de calitate, vor
    beneficia cel mai mult de pe urma relatiei cu Germania, locomotiva
    economica a Europei.

  • Raiffeisen: Economia va scadea cu 3% in acest an

    “Estimam o scadere a economiei de 3% in acest an, in conditiile
    in care este evident ca va exista o contractie foarte mare a
    consumului, ca urmare a ajustarii veniturilor, cresterii somajului
    si a TVA”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul-sef al Raiffeisen Bank
    Romania, Ionut Dumitru.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen: Economia va scadea cu 3% in acest an

    “Estimam o scadere a economiei de 3% in acest an, in conditiile
    in care este evident ca va exista o contractie foarte mare a
    consumului, ca urmare a ajustarii veniturilor, cresterii somajului
    si a TVA”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul-sef al Raiffeisen Bank
    Romania, Ionut Dumitru.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Criza la banci: Raiffeisen a inchis 20 de unitati si a renuntat la 200 de angajati

    In pofida crizei, banca mentinuse anul trecut numarul punctelor
    de distributie, insa caderea cererii pentru credite ipotecare si
    interesul modest al Raiffeisen pentru programul “Prima casa” au
    condus la lichidarea agentiilor “Casa ta” dedicate creditelor
    imobiliare. Tendinta de ajustare a personalului a fost vizibila pe
    parcursul anului trecut si s-a accentuat in primul trimestru din
    2010: circa 200 de posturi au disparut din schema.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • BERD vrea sa descurajeze creditele in valuta in Europa de Est

    Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
    Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
    selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
    dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
    concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
    tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
    Romania sau Serbia, scrie
    Reuters    .

    In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
    insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
    de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
    cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
    asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
    consiliere tehnica si legislativa.

    “Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
    actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
    . “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
    regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
    excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
    vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
    financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
    BERD din sectorul privat.”

    La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
    cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
    institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
    instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
    Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
    investitori     locali (fonduri de pensii si sectorul de
    asigurari)”.

    Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
    a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
    de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
    ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
    mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.

    “Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
    restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
    cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
    Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
    creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
    finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
    rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
    capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
    saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”

    Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
    New York Times     scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
    pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
    valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
    sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
    variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
    Romania s-au depreciat.

    Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
    acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
    iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
    economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
    estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
    intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
    creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
    imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
    ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
    mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.

    Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
    de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
    creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
    8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
    decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
    Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
    Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
    Raiffeisen International.

    Pana acum, numai Ungaria a luat
    masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
    caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
    in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
    sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
    in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
    peste 60% din total.

    Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
    valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
    ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
    piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
    dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
    denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
    dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
    Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
    locale”, nota The New York Times.