BusinessMagazin

Tag: proprietari

  • Administratorul blocului trece în online

    O vorbă spune că există o aplicaţie pentru orice. Ceea ce nu pare a fi dezminţit de numărul uriaş de aplicaţii disponibile în momentul de faţă (1,6 mil. pe Google Play, 1,5 mil. pe Apple App Store, 400.000 pe Amazon Appstore, 340.000 pe Windows Phone Store şi 130.000 pe Blackberry World, potrivit Statistia). Iar în acest peisaj este pe cale să-şi facă apariţia o aplicaţie care transformă şi tehnologizează comunicarea cu administratorul blocului şi declararea indecşilor la apă sau gaz.

    Ideea a apărut în Iaşi, unde cinci tineri, prieteni sau colegi de serviciu, cu experienţă în programare şi design, s-au gândit să rezolve problema comunicării defectuoase dintre asociaţiile de bloc şi locatari. „De cele mai multe ori proprietarii declară târziu indexul la apă sau gaz, fie din cauza programului asociaţiei de proprietari, fie din cauza unei lungi absentări de acasă a locatarului. În acest sens ne‑am gândit că putem utiliza cel mai folosit dispozitiv pus la îndemână de tehnologie – smartphone-ul – pentru a pune în legătură, online, proprietarii de locuinţe cu administratorii asociaţiilor”, spune Ştefan Matei, unul dintre fondatori.

    Prima variantă a aplicaţiei a fost dezvoltată în cadrul unui hackathon organizat de o companie locală de IT, iar cei 5 au lucrat 24 de ore la varianta web a aplicaţiei şi la varianta Android, apoi au prezentat-o juriului.
    Aplicaţia are două module: modulul administratorului şi pe cel al locatarului. Administratorul are o interfaţă special creată, care permite gestionarea comunicării cu locatarii: pot să adauge notificări, să adauge consumul (bucătarie, baie), să încheie luna sau să vadă sesizările adăugate de locatari.

    Locatarului i se permite să citească notificările adăugate, să trimită indexul (poate alege dacă trimite text sau fotografie), să vizualizeze istoricul contului lui şi să trimită anumite sesizări (de exemplu: nu funcţionează iluminatul în scara A). După cum se poate deduce, principalii beneficiari ai acestei aplicaţii sunt administratorii de asociaţii şi locatarii, însă creatorii LaBloc App aduc în discuţie şi furnizorii de servicii. „În calitate de beneficiari secundari se pot considera şi furnizorii serviciilor pentru care aplicaţia transmite indexul: furnizorii de apă, gaz etc. sau chiar diverse companii ce administrează locuinţele din oraş”, afirmă Matei.

    Însă tocmai faptul că vor să tehnologizeze un proces care nu era deloc tehnologic ar putea să apară probleme în implementare. Nu toţi administratorii de bloc sunt deschişi la tehnologie, la schimbare. Însă echipa de la LaBloc App mizează pe faptul că aplicaţia îi va face să administreze mai eficient asociaţia, fără să întâmpine întârzieri în declararea indexului şi în realizarea rapoartelor lunare.
    Se vor evita situaţiile de întreruperi din cauza proprietarilor care nu declară la timp sau care nu plătesc la timp (prin intermediul sistemului de notificare online, pot trimite mesaje către locatari). De asemenea, administratorii îşi vor îmbunătăţi relaţia cu proprietarii prin sistemul de sesizări şi rezolvare în timp scurt a problemelor ce apar în asociaţie, potrivit reprezentanţilor LaBloc App.

    Pentru a-i familiariza cu aplicaţia şi a le rezolva problemele cu care se vor confrunta, ieşenii se gândesc la „mici sesiuni de training dedicate administratorilor şi chiar implementarea unei secţiuni de suport online (practic, un număr de telefon la care pot suna pentru eventuale probleme)”, spune Ştefan Matei.

    După cum spuneam, proiectul a pornit în Iaşi şi dacă va avea succes se gândesc şi la alte oraşe din România. Au primit cereri de a implementa aplicaţia de la persoane din Bucureşti sau Constanţa. În prezent, echipa promovează aplicaţia şi aşteaptă ca aceia care şi-o doresc să se înscrie pe site-ul proiectului. „În urma înscrierilor, vom realiza o prioritizare a asociaţiilor care au cele mai multe cereri şi vom trece, astfel, în perioada de implementare efectivă.”, afirmă Matei.

    Aplicaţia s-a dezvoltat prin munca celor cinci, iar partea de finanţare a fost acoperită integral tot de către membrii echipei. Însă pentru a-şi duce planurile până la capăt au nevoie de susţinători şi sunt în căutare de sponsori pentru partea de infrastructură.
    Pe termen scurt, tineri îşi doresc să realizeze implementarea propriu-zisă a aplicaţiei, apoi pe termen lung doresc ca LaBloc App să fie folosită de tot mai multă lume şi să creeze o reţea mare de utilizatori.

    Aplicaţia ar putea uşura viaţa multor oameni care, doar prin câteva clicuri, transmit indexul şi-şi văd mai departe de treabă, dar ieşenii se gândesc şi la viitor, la Internet of Things, „ne gândim la aplicaţiile de smart home sau alte aplicaţii pentru case inteligente, LaBlocApp se poate integra şi poate comunica uşor cu acestea, pentru o gestiune cât mai simplă a casei”, concluzionează Ştefan Matei.
     

  • International Insurance Consortium vrea să preia Carpatica Asig

    International Insurance Consortium din Olanda a ajuns la o înţelegere cu proprietarii companiei de asigurări Carpatica Asig, aflată în procedură de rezoluţie sub administrarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor, fondul de investiţii urmând să preia asigurătorul român.

    Tranzacţia este însă condiţionată de avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “Intenţia este de a parafa tranzacţia înainte de venirea verii, în funcţie de aprobarea reglementatorului”, a transmis International Insurance Consortium.

    “International Insurance Consortium (IIC), o companie cu sediul în Olanda focusată pe companiile de asigurări din Europa de Est şi Sud-Est, a semnat o înţelegere cu proprietarii companiei de asigurări Carpatica Asig privind transferul a 100% din acţiunile Carpatica Asig către IIC.
    IIC crede în potenţialul de creştere al companiei şi al pieţei româneşti, în general”, a transmis fondul International Insurance Consortium.
    Jacob Westerlaken, managing director of IIC, exprimă intenţia de a capitaliza adecvat compania, după primirea tuturor aprobărilor necesare.

    Carpatica Asig a eşuat iniţial să atragă un investitor în acţionariat în termenul dat de ASF, de aceea a intrat în rezoluţie la începutul acestui an. Fondul de Garantare a Asiguraţilor a devenit noul administrator temporar al Carpatica Asig, după ce Consiliul ASF a decis sancţionarea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai conducerii executive a societăţii cu retragerea aprobării.

    Carpatica Asig se află sub atenta supraveghere a ASF din luna aprilie 2014, când a fost pusă în redresare financiară.

  • În culisele unui magazin online

    Dacă în urmă cu câţiva ani puteai cumpăra online doar cărţi sau CD-uri, acum oferta este foarte diversificată: de la produse IT&C, articole de îmbrăcăminte şi până la peşti vii, după cum povesteşte Paul Copil, chief operations officer la retailerul de modă Fashion Days, liderul pieţei de online fashion din România. Fashion Days este prezentă atât pe piaţa locală, cât şi în Bulgaria şi Ungaria, şi serveşte peste milioane de clienţi cărora le pune la dispoziţie zilnic circa 500.000 de produse de la peste 1.000 branduri internaţionale. Anul trecut, în aprilie, Fashion Days a fost cumpărată de eMag, la rândul său lider al pieţei de comerţ online.

    Retailerul de modă are trei depozite la ieşirea din Capitală, unde am fost invitat să văd ce se întâmplă „după clic“, cum se învârt rotiţele care pun maşinăria în mişcare. Din depozitele din Bucureşti pleacă produse în toată ţara, dar şi în Bulgaria sau Ungaria. În magazinul online sunt prezente peste 1.000 de branduri, printre care Calvin Klein, Puma, Just Cavalli sau Guess, de unde clienţii pot alege, dar diversitatea produselor nu este singurul punct de atracţie al unui magazin online de modă, ci şi serviciul trebuie să fie unul foarte bun. În prezent, Fashion Days livrează în România, Bulgaria şi Ungaria într-un interval de 24-48 ore de ore, în funcţie de când este comanda plasată de client, când vine curierul pentru a ridica produsele şi drumul parcurs până la destinaţie, iar infrastructura rutieră deficitară din România contribuie la timpul de livrare. „Ştii când pleci, mai greu când ajungi. Lucrăm la sistem şi în curând vom putea oferi 24 de ore timp de livrare în mod constant“, spune Paul Copil, responsabil pentru tot ceea ce se întâmplă după ce se cumpără un produs.

    Odată cu reducerea timpului de livrare au crescut şi afacerile Fashion Days. „În 2011 timpul lung de livrare făcea ca unii dintre clienţi să renunţe la comandă, astfel marfa rămânea şi se producea un stoc. Făceam campanii ulterior unde vindeam retururile şi produsele rămase.“ În aceea perioadă lucrau în depozit 100 de oameni. În 2012 numărul acestora a crescut la aproape 200, lucrau în trei schimburi „şi cu toate astea tot existau întârzieri“.

    Pentru a remedia această problemă compania s-a concentrat pe trei proiecte. Primul a fost stabilizarea serviciilor de curierat. Au renunţat la a lucra cu mai mulţi curieri, din mai multe ţări (când livrau în Polonia, Slovacia sau Cehia), şi au trecut la un parteneriat cu un singur curier, DPD, singurul care acoperea regiunea unde operam: „Ne‑a ajutat foarte mult în expansiune şi în a stabiliza relaţiile cu clienţii noştri. În plus, e mult mai uşor de administrat un singur sistem“, spune Copil.

    Al doilea punct a fost dezvoltarea unui VMS (Warehouse Management System) modificat pentru nevoile companiei, care poate să suporte traficul mare de date. Iar un ultim punct, implementat în 2013, a fost introducerea unei linii de automatizare şi de procesare a comenzilor. „De la 200 de oameni, care lucrau în trei schimburi, am ajuns la 70 de oameni în două schimburi care fac acelaşi lucru. Nu am renunţat la oameni, ci am deschis depozite de retail. Mai mult, am implementat un departament specializat pe retururi. Care devine un business în sine prin volumul tranzitat“, povesteşte Copil. Sistemul automatizat a mărit fluxul de comenzi posibile de la 200 la 1.500 pe oră, iar gradul de eroare a scăzut de la 7-8% la 0.001%, susţine Paul Copil. „Logistica din online este o vietate aparte. În general, foarte multe companii sunt ancorate într-un sistem clasic, fără să se uite la tehnologii noi. Noi am făcut asta şi ne-a folosit. Operaţiunile au reuşit să susţină creşterea businessului“.

    Care este viaţa unui produs?

     

  • Aplicaţie prin care iubitorii de câini prin care aceştia pot împrumuta un patruped

    După cafenelele care se adresează celor care iubesc animalele, dar din diferite motive nu-l pot avea pe al lor personal, a apărut şi o aplicaţie care le permite celor care iubesc câinii să împrumute unul pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.

    Disponibilă momentan pentru zona Bostonului, scrie Boston Globe, aplicaţia Bark’N’Borrow oferă posibilitatea doritorilor să aleagă un căţel după criterii ca rasă, nivel de dresaj sau mărime, dar nu numai, în timp ce proprietarii de prieteni canini pun anunţuri în care şi-i prezintă, putând astfel găsi persoane care să aibă grijă de câinii lor când nu pot fi alături de ei. Aplicaţia a fost foarte bine primită, existând deja topuri cu cei mai populari câini de împrumut.

  • Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Cum s-a ajuns la această decizie

    Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curţii de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuţiei blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizaţiei de construire din 2008 nu permite însorirea minima de o oră şi jumătate zilnic pentru imobilul reclamanţilor. Motivarea deciziei, în această situaţie, ar putea fi un precedent pentru multe cazuri în care s-a construit haotic în Cluj-Napoca.

    Decizia priveşte un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009, scrie Vocea Transilvaniei. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje şi mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuinţe unifamiliale înşiruite. Autorizaţia de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca pe numele unei persoane fizice, Ioan Şeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soţilor Roşca, care au început demersurile în justiţie acum şase ani! În paralel, şi Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul şi a câştigat”desfiinţarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot ”în picioare” şi locuiesc oameni în el. Aşadar, soţilor Roşca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenţei. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acţiunea.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Câţiva antreprenori au decis să facă bani în România pe seama celor care investesc mii de euro ca să aibă o casă inteligentă

    Te decizi să pleci mai devreme acasă, aşa că intri pe aplicaţia online şi setezi temperatura în locuinţă. Seara, pui hainele în maşina de spălat, iar aparatul decide care este cea mai bună perioadă în care să deruleze programul pentru a economisi energie. Pleci grăbit la muncă şi uiţi să stingi luminile în casă, dar porneşti telefonul şi dai comanda vocală „afară“, iar luminile se sting automat. Toate aceste scenarii fac parte din soluţiile de automatizare a casei, tot mai populare şi din ce în ce mai accesibile.

    Definiţiile pe care le-am primit din partea companiilor care comercializează soluţii de profil în România sună mult mai sec decât te-ai aştepta să auzi atunci când se vorbeşte despre casa care răspunde la comenzi date din partea cealaltă a oraşului sau a lumii: „O modalitate simplă, unitară şi centralizată de a controla subsisteme“, „automatizări care fac viaţa mai uşoară“ sau „sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor controlul“. Când se pune problema automatizării unei case, trebuie luate în calcul aspecte precum eficienţa energetică, confortul personal şi chiar siguranţa. Sunt însă oamenii dispuşi să investească sume considerabile pentru a-şi face casele mai deştepte?

    Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru produsele şi soluţiile care constituie ceea ce denumim generic „casa inteligentă“.

    Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul cum societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor şi a transformat ştiinţa casei inteligente în ceva mainstream: „Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor“.

    Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor, de exemplu, poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. „Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia“, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates.

  • Automatul de cumpărături

    După ce a fost expus în Elveţia şi lăsat să achiziţioneze ce credea de cuviinţă de pe un site din zona ascunsă a internetului, Darknet, un laptop care rulează un software automat de cumpărături denumit Random Darknet Shopper se mută la o galerie de artă de la Londra.

    Artiştii proprietari ai acestuia, Domagoj Smoljo şi Carmen Weisskopf, i-au alocat un buget de 100 de dolari în echivalent bitcoin pe care care Random Darknet Shopper îi va folosi în fiecare miercuri pentru cumpărături alese la întâmplare de pe Alpha Bay.

    Achiziţiile sale vor fi livrate la galerie, unde vor fi expuse într-o secţiune intitulată ”Peisaj Darknet“, artiştii neştiind dinainte pe ce va cheltui softul banii, acesta putând opta chiar şi pentru arme sau droguri.

  • 20.000 de bucureşteni îşi pot plăti întreţinerea de pe smartphone

    Peste 20.000 de proprietari din Bucureşti au acces, începând cu luna decembrie,  la plata întreţinerii direct de pe smartphone, prin portofelul digital mobilPay Wallet, dezvoltat de compania de plăţi digitale NETOPIA mobilPay.

    Potrivit reprezentanţilor NETOPIA, bucureştenii au acces la noua metodă de plată a costurilor de întreţinere, în baza unui parteneriat încheiat cu providerul de servicii de administrare a blocurilor de locuinţe Scomet.ro. Astfel, locatarii tuturor celor 21.400 apartamente, administrate de  316 asociaţii de proprietari din Bucureşti, care colaborează cu Scomet, pot plăti rapid, comod şi simplu, direct de pe smartphone, toate serviciile de întreţinere lunare.

    ”Avangarda plăţilor mobile se extinde la nivelul gesturilor simple, care ne fac viaţa uşoară. Ce poate fi mai comod decât să înlocuieşti vizita lunară la administratorul blocului cu o simplă comandă pe telefonul din buzunar. Salutăm deschiderea către inovaţie a partenerilor noştri de la Scomet, şi le promitem tuturor românilor, nu doar bucureştenilor, noi facilităţi care să le uşureze viaţa de zi cu zi”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Pentru a avea acces direct la plata întreţinerii prin portofelul digital dezvoltat de NETOPIA, locatarii din portofoliul Scomet trebuie să acceseze de pe telefonul mobil get.mobilpay.com, să îşi descarce aplicaţia compatibilă cu sistemele de operare Android sau iOS, să înregistreze şi să confirme cardul bancar. Plăţile online realizate de pe smartphone, prin portofelul digital mobilPay Wallet, au raportat un avans important anul acesta, numărul tranzacţiilor procesate crescând cu peste 300%, în timp ce valoarea lor a urcat cu peste 20%.

    Plăţile cu mobilPay Wallet au fost impulsionate de introducerea opţiunii de achiziţie online a mijloacelor de transport în comun din Alba Iulia, Turda şi Cluj-Napoca,  de implementarea, în premieră, a opţiunii de plată cu portofelul digital în hipermarket, la două magazine Cora din Bucureşti, dar şi în lanţul de restaurante Chopstix din Capitală. Din 2015, utilizatorii portofelului digital pot achita inclusiv  taxa de pod de la Feteşti sau amenzile de circulaţie.
     

  • În aşteptarea noului Centru Vechi

    Cât ne costă închiderile din Centrul Vechi?

    Există alte zone de interes pentru proprietarii care şi-au crescut afaceri în centrul istoric al capitalei?

    Ce afaceri generează Centrul Vechi şi cu cât vor fi reduse acestea, odată cu aplicarea legii promulgate de preşedintele României?

    Ce investitori şi antreprenori sunt interesaţi în continuare de Centrul Istoric?

    La ce costuri se ridică valoarea consolidărilor pentru clădirile vizate de legea recent promulgată?

    Ajung la Lupoaică, locul de întâlnire pentru majoritatea celor care ies în Centrul Vechi. Un domn în jur de 50 de ani, cu fular cu model Burberry, mă întreabă: „Is this the Old City“?, indicând Piaţa Unirii, cu luminile de sărbători proaspăt aprinse, direcţie spre care mergea majoritatea mulţimii. „No, actually this is it“ – îi arăt eu strada Lipscani, mai degrabă întunecată, încă nedecorată cu lumini de sărbătoare şi pe care se plimbă doar câţiva oameni. „Are you sure?“ întreabă domnul cu fular şi înaintează totuşi uşor ezitant, după ce îi confirm. Mă adâncesc şi eu în Centrul Istoric şi constat că ghirlandele luminoase ce legau în vara aceasta clubul La Muse, ce funcţiona în foaierul teatrului de pe Lipscani, de partea cealalată, unde se află magazinul H&M, nu sunt aprinse.

    Vizavi de H&M, se află şi un cordon galben al Poliţiei Locale care interzice intrarea pe coridorul unei clădiri părăsite, ce adăposteşte în faţă o veche cabină de telefon şi numeroase desene graffiti. Pe Smârdan nu mai există nicio urmă care să indice că aici a funcţionat restaurantul Taverna Racilor, care fusese inaugurat în urmă cu doar trei luni, la fel şi firma luminoasă care îşi atrăgea vizitatorii în clubul de noapte de alături. Barul La Comedie, aflat lângă teatrul omonim, funcţionează în schimb în continuare. Sucursala BCR care funcţiona vizavi de Banca Naţională a României îşi anunţa mutarea încă de la data de 14 octombrie, clădirea fiind acum goală. Divan Express, aflat de mai mulţi ani într-o clădire de pe Strada Franceză şi de care îmi amintesc că era atent decorată în interior în stil turcesc, îşi trimite clienţii în fast-food-ul din Piaţa Romană: „Pentru că o parte din clădirea în care activăm noi în Centrul Vechi nu corespunde din punct de vedere al siguranţei la incendiu, ne mutăm“.

    Gabroveni pare cea mai afectată: Biutiful, restaurantul de lux din grupul Fratelli, anunţă că „Pentru moment este închis“, iar Mojo, pubul despre care ştiam că a fost deschis de un britanic şi care funcţiona încă din 2009 pe trei niveluri, are de asemenea lacăte pe uşă. Mesaje cu „de închiriat“ ori „în curs de relocare“ sau  „ne-am relocat“ sunt răspândite pe toate străzile Centrului Vechi, iar din unele se distinge chiar revolta celor ce le-au deschis: „Nomad Skybar funcţionează într-o clădire consolidată, pe baza Autorizaţiei de funcţionare emisă de Primăria Sectorului 3, Autorizaţiei de Construcţie emisă de PMB, Autorizaţiei de Construcţie pentru firme luminoase emise de PMB, Autorizaţiei de Mediu emisă de ANPM, Autorizaţiei Sanitar -Veterinară emisă de DSPMB şi a Avizului de Securitate la Incendiu emisă de ISU. Conform modificării legislaţiei de la 5 noiembrie, peste noapte şi fără termen de implementare, suntem nevoiţi să închidem locaţia până la alinierea totală la normele actuale de funcţionare şi de transformare a avizului ISU în autorizaţie ISU. Majoritatea covârşitoare a locaţiilor de orice fel din România, inclusiv instituţii publice foarte importante, se află în aceeaşi situaţie Menţionăm că securitatea a fost şi rămâne obiectivul principal. Orice măsură suplimentară propusă, inclusiv colaborarea cu o firmă privată de pompieri cu maşina închiriată în faţa locaţiei pentru prevenirea 100% a riscului de incendiu, ne-a fost refuzată.  Locaţii ca ale noastre funcţionează peste tot în lume în condiţii identice cu ale noastre. Mulţumim pentru înţelegere. Ne vedem în decembrie!“. Mesajele din Centrul Istoric sunt relevante pentru atitudinea antreprenorilor ce şi-au întemeiat afaceri aici. Dintre antreprenorii contactaţi de Business Magazin, unii au declarat că nu vor să discute subiectul legii privind interzicerea funcţionării în spaţii cu risc seismic clasa I. „Nu încă, poate peste o săptămână, nu vreau să atrag mai mult rău“, îmi spunea la telefon, pe un ton realmente trist, un om de afaceri britanic ce miza pe dezvoltarea centrului istoric pentru afacerea sa; un altul vorbea despre o relocare, tot în Centrul Istoric, iar un al treilea, despre încercarea de a obţine o expertiză, ţinând cont de faptul că cea mai recentă data tocmai din anul 1993. 


    CÂT PIERDE CENTRUL VECHI DE FAPT?

    O statistică mai exactă a situaţiei o oferă însă Octav Dura, preşedintele Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric (ACCI), care reprezintă 60% din cele peste 200 de locaţii din Centrul Vechi. ACCI este formată din peste 50 de membri, iar fiecare dintre ei deţine între una şi trei locaţii (grupul City Grill are trei locaţii, Saint Patrick’s – două, Freddo – trei, Vintage – patru). „Astăzi în Centrul Istoric sunt încadrate în clasa I de risc seismic 14 clădiri, din peste 200 ale comercianţilor ce funcţionează aici, astfel că sunt afectate în jur de 5% din afacerile din Centrul Istoric; sunt într-adevăr afaceri în care oamenii au investit, dar nu trebuie să gândim că se va închide Centrul Istoric din cauză că 5% au fost nevoiţi să închidă“, descrie Dura situaţia. Pe site-ul Primăriei Bucureşti se află o listă de 176 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic – pericol public, iar alte 182 de clădiri sunt clasate la clasa I de risc seismic, majoritatea fiind aflate în centrul oraşului. Cele mai multe dintre acestea se află însă în centru, iar Dura explică mai exact cum este delimitat spaţiul comercial al centrului istoric: „Centrul Istoric este delimitat de zona Bulevard – de la statuia lui Mihai Viteazu până-n Cheiul Dâmboviţei – şi între Calea Victoriei şi bulevardul I. C. Brătianu“. Potrivit lui, parte din oamenii de afaceri ce îşi aveau activitatea între aceste limite încearcă să se relocheze în spaţiile reabilitate disponibile, aflate tot în zona Centrului Vechi.

  • Drepturi noi pentru proprietarii de apartamente

    Legea asociaţiilor de proprietari a suferit două modificări în acest an, introducându-se două drepturi noi pentru proprietarii de apartamente, informează Avocanet.ro

    Proprietarii de apartamente au din acest an două drepturi noi, aşa cum reiese din cele două modificări operate în martie şi noiembrie la Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

    În primul rând, proprietarii sunt îndreptăţiţi să primească periodic o informare electronică sau scrisă cu privire la situaţia financiară a asociaţiei. Activitatea de informare trimestrială intră în atribuţiile administratorului de bloc, care, în caz de neîndeplinire, poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 500 şi 3.000 de lei.

    Iar al doilea drept este faptul că, din 18 noiembrie, proprietarii de apartamente au dreptul să ceară preşedintelui şi administratorului asociaţiei adeverinţe cu situaţia cheltuielilor privind întreţinerea.

    Citiţi articolul integral pe www.avocanet.ro