BusinessMagazin

Tag: productie

  • „Wednesday” mută producţia sezonului 2 din România după scandalul de anul trecut. Unde vor fi filmate noile episoade

    Regizorul Tim Burton spune că şi-a dat seama că statul român încearcă să-i păcălească. Legea cinematografiei spune că statul trebuie să returneze o parte din investiţii, dar nu şi la noi. Wednesday s-a filmat la Palatul Cantacuzino Buşteni, Gara Sinaia şi studiourile Buftea.

    După unele neînţelegeri cu statul român, producţia pentru sezonul 2 al serialului Wednesday se mută în altă ţară europeană. Anul trecut ne-am bucurat de primul sezon filmat la noi, care a pus România pe harta turistică a lumii.

    Wednesday este unul dintre cele mai populare seriale lansate de Netflix în ultimii ani. Regizorul Tim Burton declarase că era extrem de încântat de filmările din România. Sezonul 2 nu se va mai filma la noi, ci în Irlanda. După scandalul de anul trecut, filmările au fost sistate după ce producătorii şi-au dat seama că statul român încearcă să-i păcălească.

    Acest lucru declară şi ministrul culturii, Raluca Turcan. Legea cinematografiei presupune returnarea parţială a investiţiilor făcute de producţiile cinematografice. Această lege este prezentă în toate ţările europene, cu excepţia Belarusului şi României. Tot ea spune că legea a fost modificată şi că noua lege va atrage marile producţii străine să se desfăşoare în România.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Dacia a demarat pregătirile pentru producţia noilor Duster şi Bigster şi mizează pe digitalizare

    ♦ Uzina Dacia de la Mioveni se pregăteşte de producţia a două noi modele – cea de-a treia generaţie a noului Duster şi viitorul Bigster din 2025. Până atunci, digitalizarea este cuvântul de ordine şi una din cinci maşini Dacia vândute pe plan local în 2023 va fi comandată online.

    Provocarea Dacia în 2023 vine dinspre online şi reprezintă  acce­lera­rea procesului de digita­lizare. Dacia alături de Grupul Renault au fost cei care au implementat pe piaţa locală con­ceptul de agent, în care maşinile sunt facturate de compania-mamă – în acest caz Renault Commercial Roumanie, iar dealerii au statut de agent de vânzări, astfel încât ei nu inves­tesc în stocuri. Mai mult, şi inves­tiţiile recente în modernizarea show­roomurilor au fost suportate tot de RCR. La nivel de piaţă europeană, sunt tot mai multe mărci care vor să im­ple­menteze conceptul de agent, urmând exemplul Tesla, care factu­rează direct maşinile, neavând importatori sau dealeri. 

    „Anul acesta Dacia va vinde 9.000 de maşini pe platforma sa online. Când am plecat din ţară în 2013, acest lucru era de neconceput. Anul viitor ne-am propus şi mai mult. Vrem să oferim clienţilor şansa unei experienţe digitale simple“, a spus Mihai Bordeanu, managing director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head România, în cadrul evenimen­tului Automotive Forum 2023.

    Luna aceasta Grupul Renault va prezenta primele imagini şi detalii cu cea de-a treia generaţie a SUV-ului Duster şi primul Duster pe noua platformă CMF-B a concernului, fiind astfel acum în linie cu Jogger şi Sandero&Logan. Actualul Duster păstrează baza de la generaţia anterioară, dar cu modificări semnificative. „Suntem la câteva săptămâni distanţă de a avea acordul de fabricaţie şi a demara producţia lui Duster 3 la Mioveni, cel mai bine vândut SUV în retail în Europa. Nu ne oprim aici. În 2025 lansăm Bigster, în clasa compactă. Pentru a-l produce în 2025 trebuie să lucrăm în 2024. Modelul este deja în România la centrul de design şi la centrul de teste de la Titu“, a spus Mihai Bordeanu.

    În 2022 industria auto locală a livrat peste 510.000 de maşini produse de Dacia şi Ford, record atins datorită uzinei Ford Otosan de la Craiova,

    Miza uzinei Dacia acum este de a continua să atragă noi modele în producţia locală, concurând cu uzina din Tanger, Maroc.

    Mai mult, următoarea generaţie a lui Sandero va veni şi în versiune electrică, iar aceasta este aşteptată în jurul anului 2028, având în vedere ciclul de producţie de opt ani.

    Producţia de autoturisme a înregistrat în septembrie a treia lună consecutivă de scădere, la un total de 46.888 de unităţi, cu 9% mai puţine decât în perioada similară din 2022, potrivit datelor Asociaţiei Construc­torilor de Automobile din România (ACAROM).

    Dintre acestea, Dacia a produs aproape 29.000 de unităţi, în scădere cu 5%, iar Ford Otosan aproape 18.000, cu 15% mai puţine decât în septembrie 2022 când în producţie mai era şi EcoSport.

    În total, la nivelul primelor nouă luni, producţia totală a atins un volum de 375.860 de unităţi, în scădere cu 2% faţă de acelaşi interval din 2022. Dintre acestea, 234.530 au fost asamblate de Dacia, în creştere cu 2%, iar 141.330 de Ford Otosan, la Craiova, cu 7% în scădere, în condiţiile în care în 2023 până acum a fost produs doar modelul Puma, nu şi EcoSport, scos din producţie la final de 2022.

    Atât Dacia cât şi Ford Otosan vor lansa în producţie noi modele în ultimul trimestru din 2023. Dacia va prezenta în perioada următoare cea de-a treia generaţie a SUV-ului Duster, iar la Craiova în data de 24 octombrie a demarat oficial producţia noilor Transit şi Tourneo Courier. Până acum cele două din generaţia anterioară erau asamblate în Turcia, acum noile modele vor fi asamblate la Craiova alături de Puma. Mai mult, din 2024 atât Puma cât şi Transit şi Tourneo Courier vor fi disponibile în versiune electrică.

  • Ce spune Sebastian Burduja, ministrul economiei, despre proiectul de 1.000 MW de stocare a energiei Tarniţa Lăpuşteşti

    ♦ Tarniţa-Lăpuşteşti este o soluţie pe care suntem efectiv condamnat să o facem. E mare păcat că nu s-a făcut până acum.

    ♦ Şi principiul este într-adevăr cu două lacuri: unul sus şi unul jos. Când ai nevoie de energie electrică să produci în sistem, dai drumul la apa din lacul superior, o turbinezi, produce energie electrică. Când ai, de exemplu, noaptea surplus, ai exces de producţie, porneşti pompele din lacul de jos şi muţi apa în lacul de sus. E o baterie verde.

    ♦ E o tehnologie care trebuie făcută. Suntem pe punctul de a publica în sfârşit documentaţie de atribuire a studiului de fezabilitate. Au fost discuţii îndelungi cu ANAF, cu Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice. Urmează atribuirea, sperăm până la finalul anului şi un interval de şase, nouă luni, realist vorbind, pentru finalizare a studiu de fezabilitate.

    ♦ Urmează să stabilim exact costurile în studiul de fezabilitate. Costul poate fi de 1-1,5 mld. euro. Visul meu nu este să facă statul român acest proiect, pentru că atunci când statul român rămâne acţionar majoritar sau unic în compania de proiect, ne putem trezi că vine un alt ministru sau altă viziune care spunem că nu mai avem nevoie de Tarniţa Lăpuşteşti.

    ♦ Deja am fost abordaţi de cele mai mari companii din domeniu, care ştiu geografia locului, ştiu potenţialul locului, ştiu veniturile care s-ar putea încasa din servicii de producţie de energie, dar şi de echilibrare a sistemului. Deci, sper că peste un an vom avea studiu de fezabilitate şi o companie de proiect cu capital majoritar privat şi proiectul lansat cu un termen şapte-opt ani pentru finalizare.

     

  • Industria auto din Regatul Unit îşi continuă declinul: Varianta electrică a modelului Defender, produsă de Land Rover, va fi fabricată în Slovacia, o lovitură puternică dată ambiţiilor auto din Marea Britanie

    Jaguar Land Rover va produce o versiune electrică a vehiculului său de teren Defender în Slovacia, producătorul britanic angajându-se să construiască maşina în afara ţării sale de origine, potrivit Bloomberg.

    Detaliile planurilor electrice ale JLR nu au fost încă concretizate, dar Nitra, Slovacia, va rămâne „casa modelului Defender”, a confirmat un purtător de cuvânt al companiei. Modelele Range Rover ale producătorului auto sunt construite în Marea Britanie, unde vor fi realizate şi versiunile sale electrice.

    JLR şi-a prezentat deja planurile de a produce nouă modele complet electrice până la sfârşitul deceniului, pe măsură ce îşi implementează noua strategie de fabricare, înainte de interzicerea în Marea Britanie a maşinilor pe benzină şi diesel. 

    Chiar dacă Nitra a rămas centrul de producţie al modelelor Defender şi Discovery cu motor termic de la deschiderea uzinei în 2018, tranziţia va reprezenta o lovitură puternică pentru miniştrii britanici care sperau ca cea mai mare companie auto din ţară să construiască mai multe vehicule electrice în Marea Britanie. Industria auto din Regatul Unit a suferit ani de declin, producând 775.000 de maşini în 2022, cu 10% mai puţine decât în anul precedent, arată cifrele Societăţii Constructorilor de Automobile. 

    Printre clienţii Defender s-au numărat regretata regină Elisabeta a II-a, alături de o serie de vedete pop precum Paul McCartney. O revitalizare a popularităţii l-a făcut cel mai bine vândut model al JLR în ultimii doi ani, generând venituri de 10 ori mai mari decât cele obţinute de Defender-ul clasic în 2015, a precizat compania. 

    Modelul original a fost lansat în 1948, primind numele „Defender” în 1990. Ultimul Defender clasic a ieşit de pe linia de producţie în ianuarie 2016.

     

  • Cum fac faţă marile companii noilor taxe puse de guvern şi ce se întâmplă cu investiţiile programate pentru ţara noastră

    Ultimii ani au adus provocări pentru majoritatea companiilor pe piaţa locală, iar jucătorii din industria băuturilor răcoritoare nu fac excepţie, mai ales în contextul în care din 2024 vor plăti o taxă în plus în funcţie de cantitatea de zahăr din băuturi. Cu toate acestea, marii îmbuteliatori nu au pus pe hold investiţiile în dezvoltare, mai ales că multe dintre unităţile de producţie de pe plan local sunt huburi de unde pleacă băuturi către alte pieţe din jurul României. Consumul scade, dar marile companii continuă investiţiile în speranţa că bugetul românilor se va îmbunătăţi.

    Un exemplu în acest sens e fabrica din Ploieşti a Coca-Cola HBC, a doua cea mai mare unitate a grupului la nivel european şi care a fost în ultimii ani kilometrul zero al investiţiilor gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare, cea mai recentă dezvoltare implicând creşterea depozitului High Bay, o investiţie de peste 30 de milioane de euro care îi va permite producătorului majorarea capacităţii de depozite. Miza? Continuitatea operaţională şi un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare şi apă cresc exponenţial, iar planurile de producţie trebuie să reflecte cererea.

    „Anual investim în medie 40 de milioane de euro în România. În ultimii cinci ani am investit peste 200 de milioane de euro, dar e greu de spus exact cât investim pe an pentru că proiectele se derulează pe parcursul mai multor ani. De exemplu, investim 30 de milioane de euro într-un depozit High-Bay lângă fabrica din Ploieşti, proiect care va fi finalizat în principiu la jumătatea anului viitor şi care a primit aprobarea în urmă cu un an”, a spus Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, cu afaceri de peste 640 milioane de euro anual.

    Odată cu investiţia în noul depozit, îmbuteliatorul unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Dorna şi Schweppes va opera un volum mult mai mare de livrări din propriul propriul depozit, ceea ce se traduce într-o optimizare a timpilor de livrare către clienţi, eficientizarea rutelor de transport, a costurilor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate. 

    „Am aplicat pentru un ajutor de stat, dar nu am primit aprobare, însă oricum această investiţie era deja inclusă în bugetul propriu de investiţii. Investim circa 30 de milioane de euro şi practic extindem depozitul cu 60% faţă de capacitatea actuală”, a mai spus Jovan Radosavljevic.

    De altfel, aceasta nu este singura investiţie făcută în reducerea impactului asupra mediului, liderul pieţei de băuturi investind peste 10 milioane de euro, dintre care 3,5 milioane din ajutor de stat, într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabrica de la Ploieşti.

    Astfel, România devine a  doua ţară din grupul Coca-Cola HBC, prezent în 29 de ţări, care va utiliza această tehnologie inovatoare pentru producţia internă de rPET (PET reciclat). De asemenea, începând cu acest an, întregul portofoliu de băuturi răcoritoare al companiei – respectiv Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Cappy Pulpy, Fuzetea, Dorna – va fi în ambalaje din 100% rPET. Investiţia vine în contextul unei strategii ample de investiţii pe termen lung în echipamente cu impact pozitiv asupra eficienţei operaţiunilor şi a mediului înconjurător. În plus, investiţiile Coca-Cola HBC în dezvoltarea capacităţilor vine şi ca urmare a unei lupte tot mai acerbe pentru investiţii la birourile centrale. În contextul incertitudinii care planează asupra Europei şi al măsurilor fiscale care vin în speranţa că economiile nu vor cădea în următorii ani, managerii se luptă pentru a convinge executivii „de la centru” să dea OK-ul pe planurile de business, lucru care este adus în discuţie de tot mai mulţi directori de companii din România. De exemplu, dacă în ultimii ani municipiul Ploieşti a fost „kilometrul zero” al multor investiţii din mai multe domenii precum componente auto, logistică sau industria alimentară. Recent, gigantul Unilever a anunţat că fabrica de detergent de la Ploieşti, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape şase decenii de funcţionare.

    Coca-Cola HBC România a reuşit în ultimii ani să primească bugete de investiţii considerabile, mai ales că România este şi un important hub de export, din producţie plecând 10% peste hotare.

    „Coca-Cola HBC România este un hub regional de inovare şi producţie şi un model de urmat  în grupul nostru în ceea ce priveşte  automatizarea şi digitalizarea”, a spus Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC, grup cu venituri de peste 9,1 miliarde de euro în 2022. El a fost prezent la evenimentul de inaugurare a noii linii de decontaminare fulgi de PET de la Ploieşti, alături de un alt executiv important din sistemul Coca-Cola în Europa şi anume Nikos Koumettis, preşedinte pentru Europa în cadrul The Coca-Cola Company.

    Vizita celor doi şefi de la nivel european ai gigantului vine într-un moment sensibil pentru industria băuturilor răcoritoare. În proiectul de măsuri fiscale ce ar putea fi implementat ăncepând de anul viitor, guvernul propune introducerea unei accize pentru „băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml”.

    Acciza ar urma să fie 60 de lei/hl, iar pentru băuturile cu nivel al zahărului situat între 5 g şi 8 g/100 ml va fi de 40 de lei, conform proiectului. De la începutul acestui an TVA a crescut de la 9% la 19% pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. În plus, se propune trecerea la TVA de 19% de la 9% la livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al cărui conţinut de zahăr este de minimum 10 g/100 g de produs, conform draftului.

    „Orice investiţie are nevoie de prectictibilitate”, sublinia Jovan Radosavljevic, care adăuga că odată cu introducerea „taxei pe zahăr” preţurile vor creşte 15-25% în funcţie de categorie din momentul intrării în vigoare a măsurii.

    „Este foarte greu să te pregăteşti pentru această creştere a preţurilor. Ai câteva opţiuni, poţi tăia din costuri, dar nu am ajuns la acest lucru. Suntem într-un dialog continuu la nivel de asociaţie cu guvernul şi apreciez deschiderea lor. (…) Nici nu vreau să mă gândesc la reducerea numărului de angajaţi. Avem oameni pasionaţi, profesionişti şi cu experienţă în echipă şi acesta va fi ultimul lucru făcut (reducerea angajaţilor n.red.). El spune că anul acesta a fost foarte dificil, după creşterea TVA, categoria de băuturi carbogazoase a scăzut cu circa 10%. Mai departe, unitatea din Ploieşti rămâne principalul hub de producţie al Coca-Cola HBC, care mai are fabrici şi în Timişoara şi Vatra Dornei.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat un profit net de 394 de milioane de lei, mai mare cu 32% faţă de rezultatul din 2021. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria companiei pe plan local, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al profitului.

    Rezultatul financiar vine după ce din punct de vedere al volumelor vânzările producătorului au stagnat (plus 0,6%). Evoluţia volumelor a fost sub cea din 2021, când compania a raportat un plus de 9,2% din punct de vedere al cantităţii vândute. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

    Coca-Cola HBC activează în aproape 30 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni) şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni),  iar restul sunt acţiuni free floating.    ■

  • Occidentul continuă războiul energetic cu Rusia: Franţa plănuieşte o extindere în valoare de 1,8 miliarde de dolari a unei uzine de uraniu din sudul ţării pentru a reduce dependenţa energetică faţă de Moscova

    Orano SA va cheltui 1,7 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) pentru a extinde o uzină de uraniu din sudul Franţei, în condiţiile în care ţările din Occident încearcă să îşi reducă dependenţa de combustibilul nuclear rusesc, scrie Bloomberg.

    Investiţia va creşte producţia la instalaţia Georges Besse 2 cu peste 30%, a declarat Orano într-un comunicat. În cele din urmă, instalaţia va procesa suficient uraniu pentru a genera energie nucleară pentru echivalentul a 120 de milioane de gospodării pe an, a precizat compania.

    SUA şi Europa s-au abţinut de la sancţionarea gigantului nuclear rus Rosatom Corp. din cauza îngrijorării că alimentarea cu energie electrică a sute de milioane de oameni ar fi pusă în pericol. Cu toate acestea, Occidentul continuă să taie legăturile cu Kremlinul, care a redus fluxurile de gaze naturale către Europa în urma invaziei sale în Ucraina.

    „În contextul geopolitic actual, scopul acestei creşteri a capacităţilor de exploatare a uraniului este de a consolida suveranitatea energetică occidentală în Franţa”, a declarat joi Claude Imauven, preşedintele Orano, companie controlată de stat. „Decizia Orano răspunde cerinţelor exprimate de clienţii noştri de a-şi consolida securitatea aprovizionării, producţia urmând să fie demarată începând din 2028″.

    Rosatom este cea mai mare uzină de uraniu din lume, cu 43% din capacitatea totală de producţie, potrivit Orano. Acesta este urmat de Urenco Ltd., un grup britanico-olandezo-german, cu o cotă de 31%, China National Nuclear Corp. cu 13%, şi Orano cu 12%.

  • Surpriză uriaşă. Un mare producător auto anunţă că intră în FALIMENT. Care sunt motivele care au dus la aşa ceva

    Compania suedeză Volta Trucks AB plănuieşte să se declare în stare de faliment în urma unei defecţiuni în lanţul său de aprovizionare, a anunţat compania, potrivit Bloomberg. 

    Decizia vine la aproximativ două luni după ce Proterra Inc., furnizorul de baterii al Volta, a dat faliment, ceea ce a făcut ca producătorul de camioane să nu-şi atingă obiectivele de producţie. Colapsul „a afectat negativ capacitatea companiei de a obţine suficient capital într-un mediu deja dificil de obţinere a capitalului pentru jucătorii din domeniul vehiculelor electrice”, a declarat consiliul de administraţie al Volta.

    Depunerea cererii de intrare în faliment a Proterra în Statele Unite a venit „în cel mai prost moment, când producţia trebuia să fie crescută”, potrivit Byggmastare Anders J Ahlstrom AB, unul dintre cei mai mari acţionari ai Volta. 

    În noiembrie, Volta a strâns fonduri la o evaluare de aproximativ 600 de milioane de euro (633 de milioane de dolari), în timp ce se pregătea să livreze primele sale camioane. Compania, care are aproximativ 850 de angajaţi, a avut ca obiectiv o ofertă publică iniţială în 2024, potrivit directorului executiv Essa Al-Saleh.

    Problemele legate de lanţul de aprovizionare şi penuria de piese cheie au afectat perspectivele investitorilor în întreaga industrie. Volta fusese unul dintre cele câteva startup-uri suedeze care încercau să ocupe poziţia de lider în domeniul transportului durabil într-o ţară în care producătorul de camioane Volvo AB şi Scania de la Volkswagen AG au o istorie îndelungată.

    Byggmasteren deţinea aproximativ 10% din acţiunile companiei la 30 iunie, o participaţie care acum nu mai are nicio valoare, potrivit declaraţiei. De asemenea, a investit aproximativ 4 milioane de euro într-un împrumut garantat către Volta în al treilea trimestru, a precizat holdingul, adăugând că valoarea împrumutului este acum „dificil de evaluat”.

  • Este oficial: Ford Otosan Craiova demarează producţia noilor Transit şi Tourneo Courier pe 24 octombrie

    În data de 24 octombrie, uzina Ford Otosan Craiova va demara oficial producţia noilor modele Transit şi Tourneo Courier alături de Puma. La eveniment sunt aşteptaţi şi Levent Cakiroglu, directorul general al Koc Holding dar şi Guven Ozyurt, directorul general al Ford Otosan.

    Ford Otosan Craiova a demarat deja din vara acestui an asamblarea primelor unităţi din noile generaţii de Tourneo Courier, iar din a doua parte a lunii iulie eri dealerii pot primi comenzi pentru primele maşini produse la Craiova lansate şi proiectate de Ford Otosan.

    Preţurile de lansare pornesc de la 15.550 euro fără TVA (18.504 euro cu TVA) pentru Transit Courier şi de la 18.100 euro fără TVA pentru Tourneo Courier (21.539 euro cu TVA).

    Courier va fi disponibil în trei versiuni de caroserie: Transit Van, Transit Double Cab şi Tourneo. Primele două vor putea fi echipate atât cu motorizări pe benzină – 1.0 EcoBoost, cât şi diesel – 1.5 EcoBlue, iar cea din urmă doar cu unităţi pe benzină. E-Transit Courier şi E-Tourneo Courier vor debuta ulterior, în 2024. Ford Otosan nu a specificat exact când vor demara producţia de serie, subliniind doar că „producţia lui Transit Courier şi Tourneo Courier va începe anul acesta la fabrica Ford Otosan din Craiova“.

    Miza intrării în producţie a noilor modele este reprezentată de creşterea capacităţii de producţie a uzinei. Ford Otosan a anunţat că în 2023 va recruta 1.300 de noi angajaţi la Craiova, pentru a duce totalul salariaţilor la 6.500 odată cu creşterea capa­cităţii de producţie de la 250.000 la 272.000 de unităţi. Oficial, producţia noilor Transit şi Tourneo Courier va demara în a doua parte a acestui an, în timp ce în a doua parte din 2024 sunt aşteptate versiunile electrice ale acestora, care vor fi produse tot la Craiova cu baterii furnizate de SK şi produse în Ungaria.

    Ford Tourneo Courier, alături de versiunea sa electrică  E-Tourneo Courier este cel de-al treilea model ce va fi produs la Craiova începând cu trimestrul al treilea din acest an şi a fost prezentat la circa o lună de la prezentarea versiunii utilitare  Transit Courier.

    E-Tourneo Courier este unul dintre cele zece vehicule complet electrice pe care Ford s-a angajat să le introducă în Europa până în 2024, deoarece vizează zero emisii pentru toate vânzările de vehicule din regiune până în 2035. Compania investeşte 50 de miliarde de dolari la nivel global până în 2026 pentru a atinge obiectivul de a produce peste 2 milioane de vehicule electrice până la sfârşitul acelui an.

     

  • Elveţienii de la Holcim extind cu 20% capacitatea de producţie a fabricii de ciment din Campulung, după investiţii de peste 25 mil. euro

    Holcim România, cel mai mare pro­ducător de materiale de construcţii din România după cifra de afaceri, activ în fa­bricarea cimentului, a investit peste 25 de milioane de euro în extinderea capacităţii de producţie a fabricii din Câmpulung, proiect care completează o investiţie de peste 100 de milioane de euro realizată în urmă cu 15 ani în retehnologizarea unităţii.

    De altfel, fabrica de ciment de la Câmpulung se află în topul operaţiunilor Holcim la nivel global în ceea ce priveşte performanţele şi tehnologiile implementate în proiectul Plants of Tomorrow dedicat automatizării, digitalizării şi dezvoltării de operaţiuni sustenabile, spun oficialii companei,

    „Holcim crede în capacitatea de dezvoltare a economiei româneşti, de aceea sunt realizate investiţii mari şi constante atât în capacităţile de producţie existente, precum şi în noi oportunităţi de business”, spune Cornel Banu, Director Industrial Holcim România şi Moldova.

    Potrivit acestuia, scopul investiţiei este acela de a adresa nevoia de ciment existentă pe piaţa de construcţii din România, dar şi de a consolida operaţiuni durabile în cadrul companiei, eficientizând procesul logistic şi diminuând volumul de emisii de CO2 provenite din transportul pe distanţe lungi a materialelor de construcţii.

    Holcim, liderul pieţei de materiale de construcţii din România, este  activ pe piaţa locală prin două fabrici.

    De la începutul anului 2023, Holcim a cumpărat compania Stones Business Development, extinzându-şi divizia de agregate din portofoliu, dar şi pe cea de betoane, odată cu achiziţia activelor companiei Betonexpres din zona Floreşti, judeţul Cluj.

    Aceste tranzacţii vin după ce producătorul a mai făcut şi alte achiziţii în ultimii ani. În 2022, Holcim a cumpărat compania General Beton România din judeţul Timiş.

    Anul trecut, Holcim, a raportat un profit de 427,8 milioane de lei, la afaceri de 2,2 miliarde de lei.

    Holcim este parte a grupului LafargeHolcim, format în 2015 în urma unui proces de fuziune prin schimb de acţiuni, care a creat cel mai mare producător de ciment din lume.

    La începutul lui 2021, la conducerea Holcim România a venit Bogdan Dobre care l-a înlocuit astfel pe Horia Adrian.

     

  • Pentru cine contează economic Slovacia. În ţara unde Robert Fico, pro-Putin, a câştigat alegerile iscând alarmă în Europa, companiile germane aduc banii şi locurile de muncă. Ungaria are şi ea interese mari

    Cu ajutorul giganţilor auto germani, Slovacia a devenit un hub pentru producţia auto, fabricând mai multe autovehicule pe cap de locui­tor decât orice altă ţară din lume.

    Industria auto este cea mai mare industrie din Slovacia, reprezentând 13% din PIB-ul total al ţării, compa­rativ cu faimoasa industrie auto a Germaniei, care reprezintă doar 5% din PIB-ul acesteia.

    Anul trecut, ţara şi-a păstrat statutul de cel mai mare producător mondial de automobile pe cap de locuitori cu aproximativ un milion de unităţi fabricate, potrivit Slovak Spectator.

    În 2022, producţia auto a repre­zentat 50,3% din producţia industria­lă totală a ţării, industria auto cân­tărind peste 42% din exporturile tota­le ale acesteia. Numărul de an­gajaţi din industrie a crecut cu peste 10.000, în timp ce rata agregată a ocupării forţei de muncă din sector a atins 261.000. Cei mai mari patru constructori auto ai ţării sunt VW, Kia, Stellantis şi Jaguar Land Rover.

    Însă prezenţa nemţilor în indus­tria şi sectorul de business al Slova­ciei trece cu mult de sectorul auto. Peste 600 de companii din Slovacia au acţionari germani, cu nume nota­bile în sectoarele producţiei de ali­mente, ICT, transport de mărfuri sau sectorul energetic. Volkswagen Slo­vacia se remarcă prin mărimea sa, fiind cel mai mare angajator din a­ceastă ţară. Sosind în capitala slovacă la începutul anilor ’90, constructorul auto german reprezintă una dintre cele mai vechi investiţii germane din Slovacia.

    Slovacia este importantă şi pen­tru Ungaria, care are o comunitate maghiară mare care votează cu pre­mierul Viktor Orban. Din 2010, Budapesta s-a implicat în mai multe programe de granturi pentru ungurii care trăiesc în Slova­cia. Un program de 34 milioane pen­tru susţinerea gră­di­niţelor şi o sche­mă pentru antre­pre­nori de 60 milioane de euro s-au numărat printre cele mai scumpe.

    De la începutul primăverii anului 2021, guvernul ungar a decis să se implice în alte trei programe de donaţii.

    Primul implică investiţii de 4 milioane de euro în reconstrucţia de biserici. Al doilea a avut legătură cu crearea unui fond pentru achiziţii de terenuri în Slovacia, cât şi în ţările vecine, însă la acesta s-a renunţat în urma protestelor oficialilor slovaci.

    Recent, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto a anunţat că guvernul este pregătit să-şi continue programul de dezvoltare economică din Slovacia, care a creat deja sute de noi locuri de muncă în ultimii ani, ajutând astfel comunitatea maghiară locală să supravieţuiască, notează Hungary Today.

    Victoria pro-rusului Robert Fico în alegerile recente din Slovacia a mulţumit Budapesta, care a văzut un aliat venind la putere, dar a stârnit îngrijorare în rândul forţelor pro-UE, scrie Euractiv.

    În timpul campaniei sale, Fico, cunoscut pentru poziţia sa pro-Putin, a declarat că susţinerea militară pentru Ucraina „nu face decât să prelungească conflictul“ şi a promis să lupte împotriva „sancţiunilor care afectează UE mai mult decât Rusia“.