BusinessMagazin

Tag: proces

  • Cât datorează fraţii Micula României

    Fraţii Micula trebuie să plătească României cheltuieli de arbitraj în procent de 75%, respectiv suma de aproximativă de 4.5 milioane de euro, după ce statul român a câştigat al doilea proces intentat de familia Micula, arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat de presă.

    Potrivit unui comunicat transmis, sâmbătă, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), România a câştigat cel de-al doilea proces intentat de familia Micula şi cele 10 firme controlate, care au solicitat despăgubiri de 2,36 miliarde euro.

    Procesul a avut loc la Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.

    „Tribunalul intenaţional a stabilit, totodată, că reclamanţii trebuie să plătească României cheltuielile de arbitraj în procent de 75%, respectiv suma aproximativă de 4,5 milioane euro, la care se vor calcula dobânzi de 2,91% pe an până la plata integrală a sumei datorate”, arată MFP în comunicatul citat.

    Potrivit oficialilor din Ministerul Finanţelor Publice, familia Micula a susţinut că, în special după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, România a permis şi facilitat existenţa şi dezvoltarea unor importante pieţe negre în domeniul producerii de produse alcoolice, nu a aplicat legislaţia fiscală care permitea colectarea taxelor şi impozitelor în domeniul producerii alcoolului şi au fost impuse modificări unilaterale ale contractelor de exploatare a apei minerale (de către Societatea Naţională a Apelor Minerale) care au condus la creşterea costurilor pentru extragerea acesteia.

    „În urma apărărilor formulate de reprezentanţii avocaţiali ai României, tribunalul arbitral a constatat că România nu şi-a încălcat obligaţia de a asigura un tratament corect şi echitabil şi obligaţia de protecţie deplină şi securitate a investiţiei reclamanţilor. Trebuie precizat că obiectul acestui litigiu reprezintă o speţă total diferită faţă de primul proces intentat de familia Micula şi câştigat de reclamanţi în urmă cu şase ani. Principala critică formulată în primul diferend viza facilităţile fiscale acordate de statul român şi apoi eliminate sau reduse”, se mai arată în comunicat.

    Curtea de arbitraj a reţinut atunci că România a redus în mod justificat facilităţile acordate admiţând că aderarea României la Uniunea Europeană era de interes naţional.

    „Totuşi, Curtea a decis în 2013 definitiv împotriva României, motivând că principiul Tratamentului Corect şi Echitabil a fost încălcat sub două aspecte. Plata despăgubirilor decise de Curtea de Arbitraj în urmă cu şase ani a fost efectuată la finele anului trecut, când au fost astfel deblocate conturile unor instituţii ale statului român pe care reclamanţii le-au blocat în vederea executării creanţelor”, mai spun reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice.

  • Cine sunteţi voi şi ce aţi făcut?

    A fost o întâmplare fericită pentru Business MAGAZIN că s-au găsit aceste foi, pentru că această revistă are şansa să-şi nu piardă o parte din istorie, aşa cum îşi pierd multe din companiile româneşti înfiinţate după 1990.
    Nu ştiu câţi dintre cei care au intrat în business de-a lungul celor 30 de ani de capitalism din România mai au documente originale, foi, arhive, poze despre începuturile afacerilor şi companiilor lor.
    Cred că sunt foarte, foarte puţini.
    Pentru că anii trec şi amintirile se pierd, iar mulţi se trezesc că nu mai ştiu nimic, nu mai au nicio dovadă despre cum au început să construiască capitalismul în România.
    Viziunea lor, planurile, poveştile, speranţele se pierd dacă nu sunt spuse şi scrise.
    Dar mai mult decât atât, cei care nu şi-au scris povestea companiilor lor se vor trezi că nu au ce să lase moştenire. Aici nu discutăm despre bani.
    Generaţiile se schimbă, tot timpul vin şi pleacă oameni din companie, iar generaţiile actuale nu ştiu cu cine au de-a face. Nu scrie nicăieri cine este patronul, proprietarul, omul de afaceri, antreprenorul care a înfiinţat compania pentru care lucrează.
    Dar dacă scrie ceva, dacă se găseşte ceva pe Google, este vorba în primul rând despre partea mai puţin fericită a unui business sau a unui om.  
    Toată lumea vorbeşte despre brand, cum un brand bun îţi poate aduce o valoare adăugată mai mare, dar sunt prea puţini antreprenori români care au scris povestea brandului sau brandurilor pe care le-au creat.
    Dacă vor să se bată cu multinaţionalele, dacă vor să conteze în piaţă, dacă vor să vină oameni tineri să lucreze la ei şi pentru ei, antreprenorii români trebuie în primul rând să-şi scrie povestea, să spună cine sunt ei, ce au făcut, cum au făcut, de ce au făcut, cum a fost atunci când lucrurile mergeau, dar şi când nu mergeau, ce pot ei să spună despre cum şi-au condus businessul şi au făcut afaceri, despre înţelegerile scrise, dar mai ales nescrise, despre leadership, despre leadership la locul de muncă, nu cel din cărţi, despre cum au reuşit să stea în picioare şi după 30, 20 sau chiar 10 ani.
    Cei care vin din spate au nevoie să ştie care este moştenirea pe care o primesc şi pe care trebuie să o ducă mai departe.
    Dacă aveţi documente, hârtii, poveşti – Business MAGAZIN s-ar bucura să le poată publica sau scrie. 

  • Gigantul bancar Royal Bank of Scotland devine NatWest, după aproape 300 de ani, într-un proces masiv de transformare

    Gigantul Royal Bank of Scotland (RBS) va fi redenumit NatWest, ca parte a unei transformări strategice masive în cadrul căreia vrea să reducă dimensiunea diviziei de investiţii, să reducă amprenta de carbon generată indirect prin portofoliul de credit şi să opereze cu ţinte de profitabilitate mai reduse, potrivit FT.

    Alion Rose, noul CEO al RBS, susţine că banca – pe care o deţin plătitorii de taxe – intră „într-o nouă eră”, şi promite să construiască „un business mult mai sustenabil” care să facă faţă transformărilor fără precedent prin care trece industria bancară.

    Ca parte din transformare, banca nu va mai utiliza numele RBS, pe care îl are de 293 de ani. În schimb, grupul profită de brandul NatWest – care a fost lovit de mai puţine scandaluri.

    Una dintre diviziile vizate de o restructurare majoră este braţul de investiţii cunoscut drept NatWest Markets.

    Şefii băncii au confirmat astăzi că vor să reducă portofoliul de active gestionat de divizia de investiţii de la 35 miliarde lire sterline la circa 20 miliarde lire sterline pe termen mediu, ceea ce ar include o reducere a activelor cu până la 8 miliarde lire sterline în 2020.

    Practic, Rose vrea să resconstruiască RBS drept o bancă mai mică, mai agilă, şi care poate opera cu costuri reduse, în vederea păstrării profiturilor pentru acţionari.

    Noua abordare a fost anunţată vineri, când RBS a raportat rezultate peste aşteptări pentru ultimul trimestru din 2019.

    Veniturile totale ale băncii de 4,2 miliarde lire sterile, au crescut cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, profiturile din T4 au fost stimulate de câştigurile obţinute din vânzarea unei participaţii într-o bancă din arabia saudită.

    Profitul net pentru T4 s-a situat la 1,5 miliarde lire sterline, în creştere cu 230% faţă de T4 2018.

    Omul care a condus timp de 12 ani RBS România revine în prim-plan

    Olandezul Henk Paardekooper (56 de ani), care a fost numit în a doua jumătate a anului trecut în fruntea băncii First Bank (fosta Piraeus), a primit undă verde de la BNR să preia conducerea executivă a băncii. Henk Paardekooper l-a înlocuit la conducerea First Bank pe Dominic Bruynseels, care a renunţat la funcţie după doar un an de mandat. 

    Anterior, Henk Paardekooper a condus operaţiunile RBS România (fosta ABN Amro) din 2012 până în 2014, perioadă în care portofoliile de clienţi retail şi corporate au fost vândute către UniCredit. 

     

     

     

     

  • Controversatul mogul ceh care devine un jucător mare pe piaţa de birouri din România: Radovan Vitek este dat în judecată pentru fraudă şi i se cer daune de 1 miliard de dolari

    Miliardarul ceh Radovan Vitek, cel care a devenit al doilea cel mai mare acţionar din fondul de investiţii Globalworth – cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia – este acuzat în prezent de escrocherie sub celebra legislaţie americană anti-corupţie RICO şi i se cer daune de 1 miliard de dolari.

    Vitek, 48 ani, care a preluat integral pachetul de acţiuni al fondatorului Globalworth Ioannis Papalekas într-o tranzacţie de 280 mil. euro, a fost implicat în mai multe dispute legale în ultimii ani, cea mai mare concretizându-se într-un proces de fraudă în curs de derulare. 

    Cehul deţine acum o paticipaţie de 27,7% în Globalworth, în timp ce sud-africanii de la Gowthpoint rămân cei mai mari acţionari, cu o participaţie de 29,4%. 

    Cum şi-a construit averea Radovan Vitek

    După căderea comunismului în 1989, Vitek şi-a început prima afacere – un business prin care importa pături din Germania.

    Cehul care are astăzi o avere de 3 miliarde de euro şi-a început cariera în imobiliare în 1991, când a înfiinţat un fond de investiţii pe care l-a folosit pentru a profita de perioada privatizărilor din Slovacia, cumpărând active ieftine, potrivit Bloomberg.

    În 1998, el şi-a numit buisnessul CPI şi a început să cumpere proprietăţi imobiliare şi terenuri în Slovacia şi în Cehia, orientându-se înspre sectorul de retail care era în plină dezvoltare la începutul anilor 2000.

    Astăzi, grupul CPI deţine un portofoliu de peste 7 miliarde de euro, cu peste 400 de proprietăţi care includ birouri, retail, rezidenţial şi hoteluri.

    De ce Radovan Vitek este un miliardar controversat

    Însă dezvoltarea acestui „imperiu” a lăsat în urmă o serie de dispute. O firmă de investiţii din Cehia şi un fond de investiţii din New York l-au dat în judecată pe Radovan Vitek în aprilie 2019, acuzându-l pe acesta de fraudă.

    Kinstown Capital Management şi Investhold l-au dat în judecată pe mogulul imobiliar, susţinând că acesta a încălcat legislaţia anti-fraudă cunoscută drept RICO încă din 2008.

    Potrivit acuzaţiilor, Vitek a folosit o reţea vastă de companii fantomă pentru a câştiga controlul unui dezvotator imobiliar din Luxembourg – în care şi Kingston avea o participaţie semnificativă – pentru ca mai apoi să îi vândă activele la preţuri mici către entităţi pe care tot el le controlează.

    Procesul „sugerează existenţa unei scheme masive de fraudă, care s-a întins pe durata unui deceniu, gestionată de Vitek şi complicii săi, care l-a transformat într-un miliardar care deţine unul dintre cele mai mari imperii imobiliare”, notează avocatul Matthew L. Schwartz.

    Acţiunea în instanţă se referă la o luptă internă pentru controlul dezvoltatorului Orco Property Group – care a fost unul dintre cele mai mari grupuri imobiliare din Cehia, deţinând active şi în alte ţări UE, înainte de începerea crizei imobiliare.

    Din acţionariatul acestei companii făceau parte atât Vitek, cât şi reprezentanţi ai Kingstown. O serie de mutări făcute în companie de miliardarul ceh în 2014, i-au eliminat din board-ul Orco pe reprezentanţii Kingstown.

    Vitek a mers „până în pânzele albe” pentru a face să pară că board-ul nu funcţiona în acea formă, „inclusiv prin înscenarea unor scandaluri în mijlocul şedinţelor sau în timpul pârnzurilor de business”, potrivit plângerii.

    Acuzaţiile Kingstown mai includ un creditor de dimensiuni mici din Cehia cunoscut drept J&T Banka şi celebra bancă Rotschild.

    Astăzi, activele Orco sunt la un loc cu cele ale CPI şi formează CPI Property Group, vehiculul al cărui acţionar majoritar este mogulul Radovan Vitek.

    Procesul intentat la New York are similitudini cu un alt proces înregistrat de Kingston în 2015 la adresa lui Vitek, cu acuzaţii similare. În cadrul acelui proces, un tribunal din Luxembourg l-a exonerat pe Vitek în iunie 2019.

    La finalul lui 2017, Vitek a fost amendat de autoritatea de supraveghere din Luxembourg pentru modul în care a achiziţionat o parte din activele grupului Orco.

    Viaţa personală a lui Radovan Vitek

    În ceea ce priveşte viaţa personală a miliardarului ceh, el deţine o casă în Alpii Elveţieni şi o vilă pe insula St. Bart.

    Căsătorit şi cu patru copii, Vitek este absolvent al facultăţii de drept din cadrul universităţii West Bohemia.

    Pe lângă proprietăţile imobiliare, el mai deţine şi operează teleski-uri, magazine şi restaurante în staţiunea Crns Montana, printr-o subsidiară denumită Remontees Mecaniques Crans-Montana Aminona (CMA).

    Această firmă a fost subiectul unor controverse în timpul sezonului de ski din 2018, când CMA a închis teleskiul complet pentru că primăria nu ar fi onorat o înţelegere prin care trebuia să plătească firmei peste 750.000 de euro.

  • Proiect de lege: ANAf va avea 3 vicepreşedinţi, în loc de 4, iar Direcţia Antifraudă va fi reorganizată

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va trece printr-un proces de restructurare în urma căruia numărul de vicepreşedinţi va fi redus de la patru la trei, iar Direcţia Generală Antifraudă (DGAF) va fi reorganizată, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă propus de Ministerul de Finanţe.

    Reducerea numărului de vicepreşedinţi este  motivată de nevoia de eficientizare a procesului decizional şi pentru diminuarea costurilor operaţionale.

    În prezent, cei patru vicepreşedinţi  ai ANAF coordonează patru mari arii de activitate ale agenţiei: vama, antifrauda fiscală, colectarea şi inspecţia fiscală. Proiectul de lege propus de Finanţe prevede comasarea atribuţiilor legate de antifraudă fiscală şi inspecţie fiscală sub un singur vicepreşedinte.

    Măsura vizează şi ”evitarea situaţiilor în care, la acelaşi agent economic, să se suprapună acţiunea diverselor organe fiscale (antifraudă, inspecţie fiscală, colectare) în scopul eliminării riscului de blocaj economic al contribuabililor”.

    În plus, nota de fundamentare a proiectului de lege menţionează că funcţionarea DGAF în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea colectării veniturilor bugetare, Direcţia confruntându-se cu o acută lipsă de personal.

    Astfel, statutul DGAF va fi modificat pentru a permite transferul unor angajaţi din alte departamente ale ANAF. ”Se propune aşadar transformarea de urgenţă a funcţiilor publice specifice din cadrul DGAF în funcţii publice generale care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent şi fără barierele impuse inerent de “funcţia specifică””, se menţionează în proiect.  

     

     

     

  • Eroul peliculei ”Lupul de pe Wallstreet” îi reclamă pe producătorii filmului pentru înşelăciune

    Jordan Belfort, care a petrecut 22 de luni în închisoare în urma faptelor descrise în pelicula ”Lupul de pe Wallstreet/ Wolf of Wall Street”, îi acuză pe producătorii filmului de încălcarea contractului şi fraudă.

    Fostul agent de bursă a cărui poveste a stat la baza filmului regizat de Martin Scorsese cere reparaţii de 300 de milioane de dolari.

    Acţiunea iniţiată în instanţă de Belfort vine pe fondul problemelor pe care le are compania care a asigurat bugetul de 100 de milioane de dolari al filmului, Red Granite. Compania este implicată într-un scandal de deturnare de fonduri iar Riza Aziz, co-fondatorul Red Granite şi fiul vitreg al fostului prim-ministru din Malaezia, Najib Razak, a fost arestat fiind acuzat de splălare de bani.

    Avocatul lui Belfort a explicat faptul că “Red Granite şi şefii acestei companii nu i-au comunicat domnului Belfort că folosesc bani obţinuţi din activităţi ilegale… Ştiind aceste lucruri, domnul Belfort nu ar fi acceptat niciodată să semneze un contract cu ei”.

    Belfort încearcă astfel şi să anuleze contractul prin care a cedat către Red Granite drepturile pentru ecranizarea cărţii pe care a scris-o despre propriile înşelăciuni pentru care a fost condamnat. Belfort se plânge şi că problemele legale ale companiei îl împiedică să realizeze o continuare a poveştii.

    Avocaţii Red Granite au comentat pentru Hollywood Reporter: “Plângerea depusă de Jordan Belfort nu e decât o încercare disperată şi ironică de a înceta o înţelegere care, pentru prima dată în viaţă l-a îmbogăţit şi l-a făcut celebru într-un mod legal”.

    Memoriile lui Belfort, ”The Wolf of Wall Street”, au apărut în 2007, după ce Belfort a petrecut 22 de luni în închisoare pentru fraudă privind activitatea sa din anii ´80 şi ´90, când a deţinut firma Stratton Oakmont. Belfort a fost obligat să plătească peste 110 milioane de dolari foştilor săi clienţi. Al doilea volum al memoriilor, ”Catching the Wolf of Wall Street”, a fost publicat în 2009.

    Filmul lui Scorsese l-a avut în rolul principal pe Leonardo DiCaprio şi a avut premiera în 2013. A fost nominalizat pentru cinci premii Oscar şi este pelicula cu care Scorsese a cunoscut cel mai mare succes de box office.

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • Cum funcţionează soluţia de automatizare dezvoltată de PwC România pentru departamentele cu funcţii suport

    Descrierea inovaţiei:

    Chatbotul este o soluţie software de automatizare ce utilizează tehnologii avansate de înţelegere a limbajului natural în vederea stimulării unei conversaţii (libere sau ghidate) cu un utilizator, folosind platforme PC sau aplicaţii mobile. Practic, chatbotul este utilizat ca un sistem de dialog pentru diferite scopuri practice, în vederea obţinerii într-un timp cât mai scurt a informaţiilor necesare utilizatorului. Soluţia este implementată, într-o primă fază, pentru Frequently Asked Questions, în vederea obţinerii informaţiilor necesare în timp util prin procesarea rapidă a unui volum mare de informaţii. Echipa implicată în dezvoltarea proiectului este formată din Inge Abdulcair, director în cadrul departamentului Taxe Indirecte al PwC România şi Gabriel Voicilă, partener servicii de consultanţă şi tehnologie al PwC România, cu o experienţă de peste 24 de ani în industria serviciilor IT&C.

    Elementul de noutate:

    În orice societate, fiecare persoană din cadrul companiei adresează o serie de întrebări frecvente către diverse departamente sau către persoane care au o experienţă mai îndelungată. Implementarea soluţiilor de tip chatbot la nivel intern asigură eficientizarea activităţii, obţinerea informaţiilor în timp real, procesarea unui volum mare de cereri în acelaşi timp, dar şi reutilizarea cunoştinţelor interne pentru a asigura un proces optimizat de livrare a informaţiilor.

    Efecteleinovaţiei:

    Efectele inovaţiei sunt: reducerea timpului pentru obţinerea informaţiilor necesare, precum şi asigurarea procesului de asimilare a informaţiilor de către chatbot într-un mod eficient.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Robotul dezvoltat de KPMG România care poate să îţi calculeze salariul

    Descrierea inovaţiei:
    Soluţia este dezvoltată utilizând tehnologia RPA – Robotic Process Automation – şi a fost implementată intern de echipa de Payroll Outsourcing a KPMG România începând cu 2018. Consultanţii de la KPMG au configurat robotul pentru fiecare dintre clienţii de payroll outsourcing, conform specificului procesului de calculul al fiecărui client. În prima etapă, pe baza tipului de fişiere utilizate şi a regulilor de verificare a datelor stabilite împreună cu clientul, robotul verifică automat aspecte critice, precum acurateţea şi completitudinea datelor sau reconcilierea cu perioadele anterioare (previne înregistrările duble). Situaţiile ce fac excepţie de la regulile definite în configurarea robotului sunt extrase separat şi puse la dispoziţia unui consultant pentru procesare manuală. Ulterior validării datelor, robotul efectuează prelucrările necesare şi importul datelor în sistemele relevante utilizate de către clienţii şi consultanţii KPMG. După efectuarea calculului salarial, robotul poate asista consultantul în validarea rapidă a corectitudinii calculului şi a rapoartelor standard, conform regulilor de validare pe care consultantul le-a definit în configurarea acestuia. De asemenea, robotul pregăteşte rapoartele specifice fiecărui client, ce nu pot fi automatizate prin intermediul sistemelor software utilizate. Pentru utilizarea HR Virtual Assistant 1.0 în automatizarea procesului salarial pentru o companie nouă este necesară particularizarea modului de funcţionare a robotului prin intermediul unui fişier de configurare ce este gestionat de specialistul de salarizare. Pentru aceasta, specialistul de salarizare are nevoie doar de cunoştinţe cu privire la procesul de salarizare ce se doreşte a fi automatizat şi de cunoştinţe de utilizare a MS Excel. Rularea roboţelului şi interacţiunea specialistului de salarizare cu acesta este uşor de înţeles şi uşor de adaptat în cadrul oricărei arhitecturi de sisteme informatice. Echipa de proiect a reunit specialişti din echipele de Payroll Outsourcing (Monica Pascu şi Ana-Maria Hoborici), Digital Force (Mari-Alexandru Coman şi Tiberiu Faliboga) şi Continuous Improvement (Cristian Utale) din cadrul KPMG, sub coordonarea Mădălinei Racoviţan, partner, head of People Services.

    Elementul de noutate:
    Noutatea soluţiei este dată de exactitatea şi viteza de procesare în domeniul inteligent payroll. Robotul interacţionează cu sistemele software de HR şi salarizare sau cu sistemele contabile în mod autonom şi cu o viteză remarcabilă. De asemenea, dat fiind că procesul de verificare a datelor şi de pregătire a rapoartelor specifice este acum automatizat, consultanţii de la KPMG se pot concentra pe aspecte mai complexe şi activităţi care aduc mai multă valoare clienţilor noştri.

    Efectele inovaţiei:
    Ca urmare a utilizării HR Virtual Assistant 1.0, timpul petrecut de către consultanţii de la KPMG în activităţi de procesare şi verificare a datelor s-a redus semnificativ, oferindu-le acestora posibilitatea de a oferi mai mult timp şi atenţie cerinţelor mai complexe primite de la clienţi, oferind mai multă consultanţă şi venind în preîntâmpinarea nevoilor clienţilor KPMG. Pentru clienţi mari sau cu procese complexe, activităţile de procesare/verificare manuală a datelor şi de pregătire a rapoartelor specifice solicitau iniţial implicarea full-time în fiecare lună a mai multor consultanţi ai KPMG. Acum, activităţi care înainte de implementarea HR Virtual Assistant 1.0 se derulau timp de 8 până la 10 ore acum se derulează în 5-10 minute. Pe de altă parte, procese de calculul care înainte necesitau implicarea a 3-4 consultanţi pentru 4-5 zile în fiecare lună sunt acum gestionate de doar 1-2 consultanţi în maximum 2 zile. Notabil este că numărul erorilor s-a redus semnificativ, iar consultanţii se pot concentra pe analize calitative ale datelor şi identificarea de soluţii noi la cerinţele clienţilor.