BusinessMagazin

Tag: problema

  • Carles Puigdemont susţine că a transferat Guvernul Cataloniei la Bruxelles

    “Am transferat Guvernul al cărui premier legitim sunt la Bruxelles, pentru a face evidentă problema catalană în centrul instituţional al Europei şi a denunţa politizarea justiţiei spaniole, lipsa de imparţialitate, intenţia de a cerceta penal nu infracţiuni, ci idei”, a afirmat Carles Puigdemont, citat de agenţia italiană Adnkronos.

    “Noi vom respecta rezultatele alegerilor convocate în Catalonia pe 21 decembrie, aşa cum am făcut-o mereu, oricare ar fi rezultatul. Dar întreb Guvernul Spaniei dacă va face la fel. Vreau un angajament clar din partea statului spaniol: sunt pregătiţi să respecte un rezultat care va oferi majoritatea promotorilor independenţei ori nu? Sunt pregătiţi să respecte rezultatul alegerilor oricare ar fi? Noi, da”, a afirmat Puigdemont.

    Guvernul Spaniei a retras autonomia Cataloniei după proclamarea independenţei, iar Guvernul şi Parlamentul de la Barcelona au fost dizolvate. Madridul a convocat alegeri parlamentare anticipate în Catalonia, programate pe 21 decembrie.

    Locuitorii Cataloniei s-au pronunţat pe 1 octombrie în favoarea independenţei regiunii faţă de Spania, într-un referendum considerat neconstituţional de Guvernul Spaniei şi de Uniunea Europeană. Ulterior, premierul Cataloniei, Carles Puigdemont, a proclamat independenţa regiunii, dar a suspendat decizia, pentru iniţierea dialogului cu Madridul.

  • Carles Puigdemont susţine că a transferat Guvernul Cataloniei la Bruxelles

    “Am transferat Guvernul al cărui premier legitim sunt la Bruxelles, pentru a face evidentă problema catalană în centrul instituţional al Europei şi a denunţa politizarea justiţiei spaniole, lipsa de imparţialitate, intenţia de a cerceta penal nu infracţiuni, ci idei”, a afirmat Carles Puigdemont, citat de agenţia italiană Adnkronos.

    “Noi vom respecta rezultatele alegerilor convocate în Catalonia pe 21 decembrie, aşa cum am făcut-o mereu, oricare ar fi rezultatul. Dar întreb Guvernul Spaniei dacă va face la fel. Vreau un angajament clar din partea statului spaniol: sunt pregătiţi să respecte un rezultat care va oferi majoritatea promotorilor independenţei ori nu? Sunt pregătiţi să respecte rezultatul alegerilor oricare ar fi? Noi, da”, a afirmat Puigdemont.

    Guvernul Spaniei a retras autonomia Cataloniei după proclamarea independenţei, iar Guvernul şi Parlamentul de la Barcelona au fost dizolvate. Madridul a convocat alegeri parlamentare anticipate în Catalonia, programate pe 21 decembrie.

    Locuitorii Cataloniei s-au pronunţat pe 1 octombrie în favoarea independenţei regiunii faţă de Spania, într-un referendum considerat neconstituţional de Guvernul Spaniei şi de Uniunea Europeană. Ulterior, premierul Cataloniei, Carles Puigdemont, a proclamat independenţa regiunii, dar a suspendat decizia, pentru iniţierea dialogului cu Madridul.

  • Peste 466 de milioane de lei vor fi plătite în avans furnizorilor de energie termică, de către PMB

    „Prin aceste plăţi îi asigurăm pe bucureşteni că nu se mai pune absolut deloc problema nefurnizării de căldură în această iarnă. (…)Vom plăti în avans gazele, vom încheia patru convenţii cu producătorii de gaze. Avem acoperit inclusiv luna ianuarie, iar în şedinţa următoare vom aloca sumele şi pentru februarie şi martie”, a declarat, în cadrul şedinţei de CGMB, primarul Capitalei, Gabriela Firea.

    Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ar trebui să ne îngrijoreze o posibilă independenţă a Cataloniei?

    Majoritatea mişcărilor de independenţă din ultimii 15-20 de ani au avut în comun un singur lucru: dimensiunea economică. Îmbrăcată în ”hainele“ ideologiei sau ale apartenenţei istorice, situaţia economică a dictat atât momentul cât şi oportunitatea desprinderii de o entitate statală sau, după caz, suprastatală.

    Mai simplu spus, problema refugiaţilor ca temă centrală a Brexitului sau problema naţionalistă ca temă centrală a mişcării din Catalonia sunt pretexte pentru a declanşa ieşirea dintr-o stare care limitează potenţialul economic al regiunii.

    Din cele 18 comunităţi autonome din Spania, doar Madrid şi Ţara Bascilor depăşeau în 2014 Barcelona ca venit mediu. |n 2016, fiecare catalan a câştigat, în medie, 28.600 euro – cu 19% mai mult decât venitul mediu al unui cetăţean la nivelul Spaniei. E uşor astfel de înţeles de ce catalanii vor să fie independenţi – e o mişcare pe care o vedem şi în nordul Italiei, spre exemplu, acolo unde Lega Nord încearcă să impună un grad sporit de autonomie.

    În cazul Scoţiei, referendumul pentru independenţă din 2014 a fost influenţat de subiectul rabatului britanic, o sumă anuală de bani pe care statul o primea înapoi de la Uniunea Europeană, suma ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lire sterline. Compromisul a fost obţinut în 1984 de fostul prim-ministru britanic, Margaret Thatcher, pentru a compensa aşa-zisele ”beneficii reduse“ pe care britanicii le primeau din partea Comunităţii Economice Europene (CEE, predecesoarea UE).

    Mai exact, din cauza sumelor mari care mergeau către Politica Agricolă Comună a CEE, Marea Britanie a cerut să primească înapoi o parte din bani întrucât nu poate beneficia de subvenţii agricole din cauza climei şi a reliefului care îngreunează practicarea agriculturii pe insulă. Actualmente, toate celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene cotizează pentru rabatul britanic. Dacă Scoţia alegea să se separe de Regat, fondurile nu ar mai fi ajuns în conturile statului; din contră, dacă Scoţia devenea ulterior stat membru al Uniunii, atunci scoţienii ar fi trebuit să cotizeze pentru un ajutor acordat iniţial chiar lor. E evident că Brexitul a schimbat datele problemei, dar sentimentele naţionaliste au fost atunci înfrânte de teama notei de plată.

    V-aţi lămurit, desigur, unde vreau să ajung; vă puteţi imagina toate aceste subiecte legate de o regiune din România? Ar avea Ţinutul Secuiesc interes să îşi protejeze potenţialul economic? Trebuie desigur amintit că nu s-a pus niciodată problema independenţei Ţinutului Secuiesc, ci doar a autonomiei, diferenţă semnificativă în contextul celor explicate mai sus. 
    Dar chiar şi autonomia se traduce prin dreptul de a gestiona fonduri importante pentru regiunea în cauză. Şi ajungem astfel la principalul motiv pentru care autonomia Ţinutului Secuiesc va rămâne, cel puţin în următoarea perioadă, o idee construită în mare măsură doar de policitieni.

    La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns în 2016 la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul 2015. Chiar dacă salariul mediu a crescut cu 6% în 2016 faţă de anul precedent, Harghita a rămas judeţul cu cele mai mici salarii. Covasna, alt judeţ din secuime, înregistrează în 2017 un salariu mediu de 1.747 de lei, aproape jumătate faţă de valoarea înregistrată în Bucureşti.

    E simplu de înţeles că interesul pentru autonomie e doar al celor care o duc bine sau al politicienilor. Iar aceştia sunt puţini în Ţinutul Secuiesc. Chiar dacă mai vezi câteva steaguri secuieşti arborate şi majoritatea reclamelor sunt scrise în maghiară, e cale lungă până la un referendum în care oamenii să iasă la vot pentru a cere să-şi gestioneze singuri puţinii bani care le trec prin faţa ochilor.
     

  • Liviu Dragnea, despre numirile în justiţie: Nu asta este principala problemă a sistemului judiciar

    Liviu Dragnea a spus că modul în care vor fi desemnaţii şefii Parchetelor şi ai instanţelor ar trebui stabilit mai târziu, după ce se vor lua alte măsuri mai presante în ceea ce priveşte justiţia.

    ”Din punctul meu de vedere, procedura de numire nu trebuie să fie luată în discuţie acum. Poate nu se va lua. Nu se asta este principala problemă a sistemului de justiţie din România, nu asta e. Este vorba de răspunderea magistraţilor, de asigurarea condiţiilor ca judecătorii să nu mai simtă niciodată că pot fi ameninţaţi sau că li se pot influenţa deciziile şi alte condiţii care ţin de infrastructura şi logistica instanţelor”, a declarat Liviu Dragnea răspunzând unei întrebări pe această temă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COMENTARIU: Bătaia lungă a unui bir apărut peste noapte. Ce ascunde noua taxă de solidaritate de 2%

    Poate din cauza volumului mare de informaţii de care dispune, poate din cauza lipsei instruirii necesare, poate din alte cauze, ministrul are talentul de a plasa cate o declaraţie care bulversează presa, societatea, diverse birouri din companii sau companiile în întregime.

    Vă veţi mai aduce aminte de povestea cu dispariţia Pilonului II de pensii, de la învestirea ministrului, nu insist.

    Miercuri, 18 octombrie 2017, Biroul de Presă al ministerului anunţa că ministrul nu a făcut o anume declaraţie, invocată de liderii de sindicat care au participat la o rundă de negocieri la Guvern.


    Sindicaliştii au spus că ministrul Ionuţ Mişa ar fi declarat că “fără mutarea contribuţiilor nu sunt bani pentru legea salarizării”, iar Ministerul Finanţelor Publice face următoarele precizări: “Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, nu a făcut declaraţia mai sus menţionată”. Nu insist nici aici.

    Tot miercuri, ministrul anunţă, într-o intervenţie la o televiziune, că angajatorii vor plăti o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, “pentru a avea şi ei o responsabilitate faţă de bugetul de stat”.

    Joi, 19 octombrie, ministrul invocă o directivă europeană, 80/987 şi o lege, Legea 200 din 2006, iar rezultatul va fi asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în insolvenţă. “E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza Legii 200 din anul 2006, există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii.

    Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pentru toţi angajaţii, pentru companiile la care au lucrat şi au intrat în insolvenţă. Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat joi Ionuţ Mişa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emmanuel Macron îndeamnă UE să nu se implice în criza din Catalonia, “problemă internă” a Spaniei

    Criza din Catalonia este “o problemă internă a Spaniei”, a declarat Emmanuel Macron într-un discurs rostit la Universitatea Goethe din oraşul german Frankfurt.

    Astfel, liderul Franţei a îndemnat Uniunea Europeană să nu se implice în eforturile de mediere dintre Madrid şi Barcelona, informează site-ul agenţiei Reuters.

    “Este vorba de o lovitură de forţă a catalanilor; vreau să se desfăşoare în mod paşnic, cred că aşa va fi, sunt încrezător”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Figaro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu sunt IT-işti? Îi pregătim noi

    CONTEXT:
    Lupta pe angajaţii IT din piaţă nu mai este demult un secret: conform previziunilor, numărul lor ar urma să ajungă la circa 98.000 anul acesta, iar în 2020, la peste 110.000.
    Interesul pentru candidaţii cu studii superioare este tot mai mare pe piaţa forţei de muncă, pe măsură ce noi companii intră în România şi încearcă să recruteze specialişti de la societăţile care activează deja aici. În acest sens, se preconizează o creştere de 55-60% a cererii forţei de muncă până la finele acestui an.

    DECIZIE:
    Florin Scarlat, fondator şi CEO al Bit Solutions, a decis să aloce o parte din timpul seniorilor angajaţi din cadrul companiei pentru pregătirea altora.

    CONSECINŢE:
    După şase luni de pregătire, primii şase angajaţi fără experienţă vastă în domeniu sunt pe punctul de a prelua propriile proiecte în cadrul firmei şi să se alăture celorlalţi 19 specialişti ai companiei.

    ”Intervievez angajaţi, în baza unui sistem propriu de evaluare, bazat mai ales pe atitudine: dacă îmi place persoana respectivă, o introduc în programul de pregătire“, descrie Florin Scarlat un principiu după care se ghidează atunci când caută un posibil viitor angajat al companiei de servicii de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions. Businessul companiei este segmentat între activităţile de outsourcing (50-60% din venituri, segment pe care au circa 70 de clienţi, închiriere de imprimante mari – circa 25 de clienţi, vânzări de hardware şi software – aproximativ 50-60 de clienţi noi); Bit Solutions lucrează în prezent şi la realizarea a două produse software noi, despre care antreprenorul nu oferă încă detalii. Printre clienţii firmei se numără companii precum NEPI Rockcastle, Eneria (o divizie a Caterpillar), DTZ Echinox.

    Compania a înregistrat anul trecut afaceri de 1,3 milioane de euro, iar în cadrul firmei lucrează 19 angajaţi, cărora li se vor adăuga în curând primii şase absolvenţi ai Academiei Bit Solutions. Aceştia au urmat programul de pregătire de şase luni din cadrul companiei lui Scarlat. Antreprenorul a pornit academia în luna noiembrie a anului trecut, iar primii angajaţi au încheiat programul la finalul lunii august a acestui an. ”Am constatat, cel puţin în ultimii doi ani, că personal pregătit în domeniul IT nu prea mai există“, descrie Scarlat raţiunea din spatele lansării programului. El observă că piaţa IT din România s-a schimbat în ultimii doi ani, nu doar prin prisma cererii de forţă de muncă: dacă în urmă cu câţiva ani, în 2011-2013, clienţii aveau percepţia că IT-iştii vin să le rezolve o problemă şi atât, acum îşi doresc ca aceştia să aibă şi o atitudine pozitivă, să le vorbească frumos, să le ofere explicaţii. ”Există criterii foarte clare prin care clientul îmi evaluează mie activitatea şi atunci mi-am dat seama că dacă pregătirea pot să o fac, atitudinea nu am cum să o schimb“, explică el motivele pentru care chiar şi în IT contează nu doar pregătirea tehnică, ci şi abilităţile de relaţionare.

    În acest sens, se axează pe selectarea oamenilor din generaţia Millennials, care pot să se adapteze la noile reguli ale jocului: ”Mi-am dat seama că generaţia nouă, având acces la foarte multe resurse, la internet, nu mai ştiu să gândească: dacă avem o problemă, căutăm pe Google şi găsim o soluţie la problema noastră. Dacă îi dai unui tânăr o hartă şi îi spui să ajungă la Gara de Nord fără Waze, fără Google Maps, s-a terminat, el nu ştie să se uite pe hartă. Aceasta este o mare problemă, atunci când te duci la un client, nu ai timp să cauţi pe Google. Eu încerc să îi fac să înveţe să gândească.“

    Programul de pregătire de şase luni al Bit Solutions presupune ca în primele trei luni, care reprezintă şi o perioadă de probă, candidaţii să urmeze un program clar de învăţare, dar şi să predea proiecte în anumite deadline-uri; în următoarele trei luni, candidaţii se specializează şi încep să livreze proiecte în colaborare cu angajaţii firmei. ”În prima lună nu interacţionează cu clienţii; există o strategie foarte clară legată de ceeea trebuie să înveţe, de modul în care sunt verificaţi. Abia din a doua-treia lună, sub supravegherea unui senior, încep să interacţioneze cu clienţii, sunt evaluaţi, urmăriţi dacă respectă exact ceea ce au învăţat în prima lună“, descrie Florin Scarlat modul de lucru cu aceşti angajaţi. Prima lună este una de învăţare, din toate punctele de vedere: gândire strategică în IT, customer service, modul de lucru cu proceduri. Din a doua lună sunt evaluaţi şi încep să aplice ceea ce au învăţat în prima lună.

    ”Rezultatele sunt îmbucurătoare pentru că într-adevăr oamenii sunt foarte motivaţi. În perioada de interviuri au venit oameni care voiau să renunţe la salarii de 2.500 – 3.000 lei, ca să vină la noi să înveţe“, descrie Scarlat profilul celor care îşi doresc să intre într-un astfel de program. Potrivit lui, 50 de candidaţi au venit la interviul de selecţie pentru acesta, în contextul în care, în perioada celor şase luni, angajaţii sunt plătiţi cu salariul minim. ”Investeşte firma în tine, tu eşti plătit fără să ai vreo responsabilitate în cadrul firmei, iar treaba ta este doar să înveţi, să dai nişte livrabile la un moment dat pe parcursul acestor trei luni. După următoarele trei luni trebuie să arăţi că într-adevăr vrei să faci IT“, explică antreprenorul.

    Potrivit lui, majoritatea celor care au venit la interviu pentru înscrierea în program erau angajaţi în alte firme; mai puţin absolvenţi sau studenţi. ”Şi-au dat seama că fac acelaşi lucru zi de zi şi voiau să aibă o perspectivă mai amplă asupra IT-ului“, a observat el. Spune că are şi exemple de persoane care nu aveau niciun fel de cunoştinţe de IT, iar acum au proiecte în domeniu. ”În firmele mari învaţă să facă, la fel ca un roboţel, o bucăţică de activitate; în schimb aici au parte de o complexitate mai mare şi, fiind şi firmă antreprenorială, lucrând cu diverse tipuri de clienţi, învaţă să facă extrem de multe lucruri, îi orientează. Poate în viitor vor să facă altceva“, punctează el. După aceste luni de pregătire, angajaţii sunt încurajaţi să îşi ia o certificare în domeniu (ale cărei costuri sunt suportate de firmă); dacă reuşesc să o obţină, ”înseamnă că omul acela este determinat şi îşi doreşte să facă IT“. Spune că, din experienţa anterioară, a observat că obţinerea unor certificări de acest tip reprezintă un indicator al gradului de implicare a persoanei.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • Ce este şi cum a apărut moneda Bitcoin – VIDEO

    De la momentul inventării internetului, au existat mai multe tentative de a inventa monede virtuale, dar niciuna nu a avut mare succes pentru că nu a putut rezolva aşa-numita problemă a dublei cheltuieli. În esenţă, această problemă se leagă de faptul că de vreme ce banii digitali sunt doar informaţie, aceştia pot fi duplicaţi şi cheltuiţi de mai multe ori.