BusinessMagazin

Tag: prezenta

  • Cum şi-a petrecut concediul Alin Burcea, CEO, Paralela 45: “Niciodată cu avionul” – VIDEO

    Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea.

    Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.

    Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
    Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.

  • Enric Bernat

    Enric Bernat Fontlladosa s-a născut pe 20 octombrie 1923 în Spania, în familia unor cofetari. Meseria părinţilor era o veche tradiţie de familie, bunicul său fiind primul cofetar care a produs bomboane în Spania, la mijlocul secolului XIX. Încă din copilărie, Bernat a început să lucreze în cofetăria părinţilor săi, iar la începutul anilor ’50 a plecat în nordul Spaniei pentru a prelua o veche fabrică în care se producea gem de mere.
    Ulterior, a urmat cursuri de comerţ şi, după ce a terminat serviciul militar, în 1950, şi-a deschis prima cofetărie, Productos Bernat. După un an, Bernat s-a căsătorit cu logodnica sa, Nuria Serra, fiica unor cofetari din Barcelona, cu care a avut cinci copii.
    În 1956, antreprenorul s-a gândit să producă un tip de bomboane pe care copiii, principalul public, să le poată consuma fără să se murdărească sau să li se topească în mâini. Astfel, în 1958, Bernat a produs prima bomboană pe băţ, pe care a numit-o iniţial Gol, nume pe care l-a schimbat în Chups doi ani mai târziu.
    În 1959, el a achiziţionat toate brevetele care puteau concura cu invenţia sa, pentru a se asigura că deţine monopol asupra pieţei. Deoarece a vrut încă de la început să asocieze numele brandului cu calitatea, a stabilit preţuri destul de ridicate, decizie care nu a afectat succesul pe care l-a avut noul produs. În 1961, numele produsului a fost schimbat definitiv în Chupa Chups. Trei ani mai târziu, a transformat compania Granja Asturias, pe care o cumpărase după deschiderea primei sale cofetării, în Chupa Chups. Aceasta era o companie de familie, deoarece Bernat îi avea drept parteneri pe soţia sa şi pe tatăl său.
    Produsul creat de Bernat s-a bucurat de un succes imens şi, în doar cinci ani, bomboanele Chupa Chups erau vândute în peste 30.000 de magazine. În 1967, antreprenorul a construit o nouă fabrică de producţie, în Sant Esteve de Sesrovires (Barcelona), iar doi ani mai târziu, în 1969, i-a plătit pictorului suprarealist Salvador Dalí o avere pentru a crea celebra siglă a produsului Chupa Chups, pe care acesta a desenat-o într-o cafenea, pe o bucată de ziar. Tot atunci, Bernat a decis să înlocuiască lemnul din care erau produse beţele acadelelor cu plastic, mai ieftin şi mai igienic. Suplimentarea producţiei şi sfârşitul dictaturii liderului spaniol Francisco Franco au făcut posibilă intrarea pe piaţa internaţională.
    Începutul anilor ’70 a venit cu o serie de provocări pentru compania spaniolă. În 1974, brevetul industrial a expirat, fapt de care ceilalţi competitori de pe piaţă s-au grăbit să profite, lansând diverse produse asemănătoare la un preţ mai mic. Pentru a face faţă, compania a lansat două branduri noi, axate pe produse de cofetărie. Chupa Chups a ajuns şi în spaţiu, când, în 1995, astronauţii ruşi de la staţia spaţială Mir au consumat într-una dintre călătoriile interstelare acadelele produse de compania spaniolă. 
    În 1996, Bernat a pus bazele unei noi companii, Iberia Seguror, de data aceasta în domeniul asigurărilor. Un an mai târziu, în luna octombrie, antreprenorul a primit din partea preşedintelui guvernului catalan, Jordi Pujol, premiul pentru cel mai bun om de afaceri catalan.
    În 1991, Bernat i-a cedat controlul companiei fiului său, Xavier. Antreprenorul a murit pe 27 decembrie 2003, la vârsta de 80 de ani. La moartea sa, Chupa Chups vindea anual 4 miliarde de acadele în 150 de ţări.
    Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, în 2006 compania a avut venituri de circa 500 de milioane de dolari şi peste 2.000 de angajaţi. În acelaşi an, Chupa Chups a fost achiziţionată de grupul italian Perfetti Van Melle. 

  • Arheologie de viitor

    El a creat astfel o serie de obiecte cum ar fi telefoane fixe, mobile, casete, aparate foto, ceasuri gândite să arate ca nişte vestigii găsite de arheologii viitorului. Pentru cel mai recent proiect al său şi-a îndreptat atenţia spre o maşină DeLorean din seria de filme Înapoi în viitor (Back to the Future), folosită de personajele principale pentru călătoria în timp, transformând-o într-un vestigiu arheologic ficţional. Maşina este confecţionată din cenuşă vulcanică, selenit şi cuarţ şi are caroseria găurită pe alocuri şi scaunele rupte, ca şi cum ar fi stat abandonată foarte multă vreme.

  • Cu inteligenţa artificială în afara graniţelor

    “Ca strategie, ţintim pieţele globale şi încercăm să depăşim graniţele României”, descrie Bogdan Florea, fondatorul şi CEO-ul Connections Consult, planurile legate de dezvoltarea companiei în următoarea perioadă. El a înfiinţat compania în 2005, povestea Connections Consult începând de la furnizarea de servicii IT precum reparaţii, infrastructură IT, reţelistică şi ulterior dezvoltare de software. Din 2013 însă, activitatea companiei a fost împărţită în trei divizii – servicii de ITO (IT outsourcing) şi BPO (business process outsourcing), precum şi servicii de integrare a sistemelor IT.

    Florea spune că se vor axa în continuare pe piaţa europeană şi pe cea globală, prin deschiderea de subsidiare, atragerea de talente în zone competitive din acest punct de vedere, marketing şi inovaţie – atragerea de fonduri pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare. „Vom insista pe RPA (robotic process automation – automatizare prin intermediul roboticii n.red.) şi artificial intelligence, dar vom deschide noi direcţii în zona de software financiar: risk management, trading, precum şi în industria transporturilor”, descrie Florea planurile de dezvoltare pentru următoarea perioadă.

    „În ultimii ani, constatăm o explozie a serviciilor de outsourcing (dezvoltare de software, suport pentru infrastructura IT şi shared services), în industria locală. Din păcate, cu câteva excepţii, piaţa românească rămâne blocată în acest tip de model de business. În mod normal, ar fi trebuit să fie un moment pasager, o staţie în direcţia unei industrii IT locale bazate pe inovaţie şi creativitate. Suntem, însă, în continuare în această staţie şi nu pare că avem perspective de ieşire”, descrie Bogdan Florea caracteristicile IT-ului local.

    Compania Connections Consult dezvoltă şi diferite soluţii software – aplicaţii de business, pentru clienţi străini, iar recent a înfiinţat şi o a patra divizie, dedicată RPA, la baza acesteia stând colaborarea cu UiPath, firmă românească specializată în furnizare de soluţii de tip RPA care a obţinut anul acesta o finanţare de 120 milioane de dolari ce a propulsat-o la o evaluare de peste un miliard de dolari.

    „Noua linie de business din cadrul companiei – RPA – va genera circa 30-40% din cifra de afaceri peste trei ani”, a menţionat Bogdan Florea. Practic, vânzarea de licenţe pentru soluţiile de tip RPA, implementarea acestora şi analiza de business vor genera în total aproximativ 5 milioane de euro în trei ani, cât businessul Connections Consult din 2017. Anul trecut compania a avut afaceri de 5,1 mil. euro (23,2 milioane lei), cu 38% mai mare faţă de 2016, pentru anul în curs ţinta Connections Consult este de a ajunge la venituri totale de 6,5 milioane euro.

    „Estimarea creşterii businessului pentru 2018 se bazează pe discuţiile de negociere şi licitaţiile în care suntem implicaţi, precum şi pe evoluţia pieţei de profil, atât la nivel local, cât şi extern”, punctează el.  

    De la înfiinţarea companiei şi până în prezent, businessul Connections Consult a crescut constant, cifra de afaceri înregistrând scăderi doar în doi ani, însă minore. Totodată, compania şi-a crescut şi echipa în cei 13 ani de funcţionare, ajungând de la 4 angajaţi în 2005 la 230 la finalul anului trecut, iar acum are aproape 300 de salariaţi.

    În prezent, cea mai mare pondere a businessului Connections Consult este generată de divizia de servicii IT şi dezvoltare software – 35-40%, aceasta fiind urmată de divizia de BPO (business process outsourcing) – 30-40%. Restul afacerilor este generat de servicii de integrare a sistemelor IT şi de noua linie de business dedicată RPA. 

    Încă de anul trecut, Connections Consult s-a concentrat pe extinderea, consolidarea şi certificarea echipei de specialişti şi a capabilităţilor de RPA ale companiei, exclusiv pe soluţiile UiPath. Astfel, compania a implementat deja procese de automatizare robotizată în industrii variate, de la companii din zona FMCG şi financiar-bancară până la firme de contabilitate, companii de BPO, companii de servicii medicale şi analize de laborator. Procesele robotizate au vizat departamente din zona financiar-contabilă şi din zona operaţională, unde au fost automatizate operaţiuni legate de raportări lunare, managementul concediilor, introducerea de facturi în softuri de contabilitate, dar şi procese de back-office din industria bancară.

    Cele mai mari proiecte realizate de Connections Consult anul acesta vizează dezvoltări software pentru proiecte în industria bancară şi de asigurări, produse software pentru bănci, implementări ale tehnologiei RPA în domeniul bancar şi implementarea unui centru de management al proceselor de business de tip GBS (Global Business Services).

    „Anul acesta dorim să ne asigurăm vizibilitate în poziţia de trusted UiPath implementation partner în România şi estimăm un potenţial de câteva sute de mii de euro. Ne concentrăm pe implementare de roboţi software şi de centre de excelenţă în diverse industrii, cu precădere în zona de banking şi oil & gas, unde procesele sunt standardizate şi repetitive. Începând cu anul următor, ţintim extinderea capabilităţilor către EMEA şi SUA şi estimăm venituri între 2 şi 5 milioane de euro”, a precizat Bogdan Florea. În prezent, circa 15-20% din portofoliul de clienţi ai Connections Consult sunt companii din străinătate. Compania are colaborări cu jucători de talie internaţională din industrii precum FMCG, petrolieră, telecom, IT sau bancară, care îşi desfăşoară activitatea şi pe plan local, clienţii companiei fiind firme private mari, cu peste 500 de angajaţi şi cu cifră de afaceri de câteva zeci de milioane de euro, acestea fiind de altfel tipurile de organizaţii care apelează la externalizarea serviciilor IT.

    De asemenea, compania are în plan să ofere în regim de servicii o platformă proprie de tip SaaS (Software as a Service) dedicată IMM-urilor, care va avea la bază tehnologia RPA. Această tehnologie poate fi implementată în orice tip de industrie, pentru că roboţii software automatizează acţiunile pe care un om le-ar întreprinde în timp ce lucrează la un computer.

    În momentul de faţă, numeroase companii mari din România au fie un proiect de RPA în derulare, fie intenţionează să implementeze un astfel de proiect. Acestea activează preponderent în industriile financiar-bancară, asigurări, telecom şi retail. O parte dintre băncile şi companiile de asigurări importante din piaţa locală au început deja implementarea tehnologiei RPA, în condiţiile în care automatizarea proceselor de business repetitive şi bazate pe reguli sau conectarea sistemelor existente la tehnologiile digitale bazate pe roboţi software aduc numeroase beneficii organizaţiilor. Cele mai semnificative avantaje ale utilizării soluţiilor de tip RPA în cadrul companiilor sunt creşterea vitezei de lucru, a eficienţei operaţionale, îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi şi reducerea costurilor.

    „Roboţii pot lucra 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an şi ating o acurateţe de aproape 100%, iar companiile pot observa rapid efectele unui proiect de automatizare. De exemplu, în urma automatizării unor procese, se remarcă o scădere cu până la 80% a timpului lor de execuţie şi o amortizare a investiţiei în mai puţin de un an”, a subliniat el.

    Roboţii software preiau şi execută sarcini laborioase, pentru a spori acurateţea proceselor din cadrul unei companii, asigură cerinţele de securitate, protejează datele sensibile şi asigură vizibilitate şi control complet. Totodată, aceştia ajută la eliberarea capitalului uman de activităţi repetitive, permiţând ca oamenii să fie implicaţi în livrarea de servicii cu valoare adăugată mai mare.

  • Unul dintre cei mai mari retaileri prezenţi în România începe să ÎNCHIDĂ magazinele

    Compania suedeză IKEA va închide trei puncte de vânzare din Norvegia, ca parte a unui plan de reducere a costurilor pus în aplicare în urma scăderii profiturilor, relatează Reuters, citând un comunicat al companiei, de miercuri.
     
    Punctele de vânzare vizate de procesul de restructurare fuseseră deschise în oraşele Oslo, Aalesund şi Tromsoe în 2015 şi 2016, ca urmare a punerii în aplicare a unui test pilot. Acesta avea scopul de a testa gradul de interes al clienţilor IKEA pentru alte magazine decât centrele mari de vânzare aflate în afara oraşelor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Adrian Stănculescu preia activităţile din Bucureşti ale Abris Capital Partners în România

    Adrian Stănculescu va conduce echipa investiţională formată din patru membri, urmărind oportunităţi de investiţii în companii româneşti de dimensiuni medii dintr-o arie largă de sectoare comerciale şi industriale. Portofoliul Abris în România s-a extins substanţial în ultimii ani şi include companii de top precum: Urgent Cargus, Pehart Tec sau Green Group.

    Abris Capital Partners îşi investeşte în prezent al treilea fond dedicat companiilor medii din Europa Centrală şi de Est (ECE). Fondul a strâns anul trecut peste 500 milioane euro şi este în plin proces investiţional în business-uri din Polonia, România şi restul ECE. Adrian Stănculescu şi restul echipei locale studiază în prezent un număr de oportunităţi noi de investiţie pentru Abris şi urmăresc extinderea portofoliului din Romania în următorii ani.

     

  • Un debut excelent pentru un regizor român de mare perspectivă – VIDEO

    Filmul este o adaptare cinematografică după piesa de teatru cu acelaşi nume, iar rezultatul este unul spectaculos. Vlad Zamfirescu, care semnează şi regia, face unul dintre cele mai bune roluri ale sale; este un actor complet, care dovedeşte că tranziţia de la teatru la film este una cât se poate de naturală. Secretul fericirii este genul de film care te ţine în tensiune folosind doar elementele de bază ale unei producţii cinematografice: scenariu şi actori.

    Decorul este unul simplu, întreaga acţiune desfăşurându-se pe terasa unui apartament de bloc. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de acest lucru, pentru că stările prin care trec cei trei protagonişti sunt dintre cele mai diverse.

    Urmărind Secretul fericirii, mi-a venit imediat în minte un alt exemplu de piesă transpusă excelent pe marele ecran: Fences, producţia din 2017 regizată de Denzel Washington, care s-a numărat printre favoriţii sezonului de premii.

    Cunosc destule persoane care sunt reticente în faţa ideii de a urmări un film cu doar trei actori; aş spune însă că, folosind un număr redus de personaje, regizorului, şi mai ales scenariştilor, li se dă ocazia să exploreze intimitatea acestora şi să îi apropie pe telespectatori de cei care dau viaţă filmului. Am numeroase exemple în acest sens, un clasic fiind şi 12 Angry Men (chiar dacă numărul personajelor este mai mare, premisele sunt oarecum aceleaşi).

    Am avut mereu o problemă cu faptul că cele mai multe producţii locale foloseau cadre statice, cu foarte puţină mişcare, transformând filmul într-un soi de exerciţiu de răbdare. Cu toate că multe s-au bucurat de un evident succes, personal nu aş putea spune că am fost un mare fan al acestor producţii; sunt, în aceeaşi măsură, conştient de faptul că numeroase lipsuri au venit ca o consecinţă a subfinanţării. Proiecţiile de la TIFF 2018 mi-au dovedit însă că noua generaţie de cineaşti este dispusă să îşi asume mai multe riscuri şi sunt convins că filmele se vor bucura de o recunoaştere mult mai mare peste hotare.

    Secretul fericirii este o producţie care te pune pe gânduri, iar finalul nu face decât să scoată în evidenţă temele profunde abordate de film, teme cu care cei mai mulţi dintre noi am putea, cândva, să ne identificăm. Prezentarea acestora este pe alocuri superficială, dar sunt convins că nu e vorba de omisiune, ci de intenţie. Zamfirescu şi-a construit extrem de atent naraţiunea, atingând punctul culminant cu doar câteva cadre înainte de final.

    Filmul ar trebui să ajungă în cinematografe în toamna acestui an şi vă recomand din inimă să mergeţi în sălile de cinema pentru a-l urmări. Este un motiv de laudă la adresa filmului românesc.

    Nota: 8,5/10

    Secretul fericirii
    Regia: Vlad Zamfirescu
    Distribuţie: Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Theo Marton
    Durată: o oră şI 30 de minute
    Data lansării: toamnă 2018

  • Cum şi-a petrecut concediul Alin Burcea, CEO, Paralela 45: “Niciodată cu avionul”

    Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea.

    Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.

    Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
    Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.

  • Grupul Delivery Hero, prezent în România prin compania foodpanda, anunţă achiziţia integrală a hipMenu

    Lansată în anul 2013, la Cluj-Napoca, platforma hipMenu.ro reuneşte în prezent ofertele a peste 300 de restaurante din Cluj, Bucureşti, Oradea şi Timişoara.

    Potrivit reprezentanţilor grupului, Delivery Hero va continua investiţiile pe piaţa românească, având în plan extinderea afacerilor foodpanda şi hipMenu la nivelul întregii ţări.

     

  • BNR: Sumele refuzate la plată cu instrumente de debit a ajuns în iulie la maximul ultimelor 11 luni

    Un nivel mai ridicat de-atât a fost consemnat cel mai recent în august 2017, de 377,96 miliarde de lei, respectiv cu 40% mai ridicat decât luna precedentă. De asemenea, valoarea este cu 60% peste cea din iulie 2017 şi cu 72% peste cea înregistrată în iunie 2018.

    În plus, în iunie 2017, valoarea totală a sumelor refuzate la plată cu instrumente de debit a fost de 707,56 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani, din mai 2015 până în prezent. Din a doua jumătate a anului trecut până în prezent, aceste sume restante s-au aflat pe un trend de scădere, doar în octombrie 2017 fiind la o valoare de aproape 169 de miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro